Știri
Știri din categoria Tehnologie
O companie privată anglo-germană a realizat primul zbor hipersonic european de acest tip, potrivit Biziday, după ce Hypersonica a testat cu succes prototipul rachetei SCOOTER HS-1 la o bază de lansare din Norvegia. Compania spune că proiectul a fost finanțat integral din surse proprii, fără bani guvernamentali.
Conform datelor comunicate de Hypersonica, racheta a depășit Mach 6 (adică de peste șase ori viteza sunetului), ajungând până la aproximativ 7.350 km/h în funcție de altitudine și temperatură. În același test, prototipul ar fi parcurs peste 300 km și ar fi aterizat „într-o zonă prestabilită”, un rezultat care sugerează nu doar atingerea vitezei, ci și o capacitate de recuperare și control al traiectoriei într-un regim de zbor dificil.
Un element tehnologic central al testului a fost utilizarea unui sistem de telemetrie, folosit pentru a colecta un volum mare de date pe durata lansării și a zborului, pentru analiza ulterioară a inginerilor. Reprezentanții companiei au precizat că toate sistemele au funcționat normal atât în faza de urcare, cât și în cea de reintrare în atmosferă, o etapă critică pentru orice platformă care operează la viteze hipersonice din cauza solicitărilor termice și mecanice.
Hypersonica susține că a ajuns de la proiectare la lansarea prototipului în nouă luni, un calendar pe care îl califică drept neobișnuit de scurt pentru un program de acest tip. Compania afirmă că abordarea și arhitectura modulară ar permite modernizări rapide și costuri mai mici, menționând o reducere de peste 80% față de metodele convenționale, și leagă dezvoltarea de obiectivul de a sprijini implementarea capabilităților hipersonice în cadrul „Cadrului de Securitate Hipersonică NATO – Marea Britanie până în 2030”. În ceea ce privește pașii următori, firma își propune să ducă sistemul la nivel operațional până în 2029, printr-o succesiune de teste care vizează, pe rând, zborul hipersonic, controlul avansat la aceste viteze, manevrabilitatea complexă și îndeplinirea cerințelor de misiune.
Recomandate
X își separă mesageria într-o aplicație dedicată, fără reclame și cu criptare completă , iar XChat urmează să ajungă pe iPhone și iPad pe 17 aprilie, potrivit 9to5mac.com , care citează listarea din App Store. Mutarea contează operațional: X încearcă să scoată conversațiile private din fluxul principal al rețelei și să le ducă într-un spațiu separat, „concentrat pe conversație”, așa cum este descrisă aplicația în pagina sa. În același timp, promisiunea „fără reclame sau urmărire” și criptarea „end-to-end” (mesajele sunt criptate de la expeditor la destinatar, astfel încât terții nu le pot citi în tranzit) poziționează XChat mai aproape de aplicațiile de mesagerie axate pe confidențialitate. Ce funcții ar urma să ofere XChat Din previzualizarea din App Store reies câteva capabilități cheie, orientate spre control și intimitate în conversații: blocarea capturilor de ecran; mesaje care dispar; conversații de grup; apeluri video. Calendar și disponibilitate Aplicația a fost în testare de anul trecut, iar acum are o dată de lansare afișată în App Store: 17 aprilie. Până atunci, XChat poate fi precomandată din App Store, înainte de lansarea de vinerea viitoare. [...]
Franța obligă toate ministerele să pregătească până în toamnă planuri de ieșire din dependențele digitale extra-europene , inclusiv prin trecerea de la Windows la Linux, într-o mișcare cu impact direct asupra costurilor de licențiere și a modului în care statul își gestionează infrastructura IT, potrivit thenextweb.com . Directiva a fost anunțată de Direcția Interministerială pentru Digital (DINUM) pe 8 aprilie 2026 și include două obligații imediate: DINUM (aprox. 250 de angajați) își migrează propriile stații de lucru de la Windows la Linux, iar toate celelalte ministere — inclusiv operatorii și organismele afiliate — trebuie să formalizeze până în toamna lui 2026 planuri de reducere a dependențelor digitale din afara Europei. Ce acoperă mandatul și ce trebuie să livreze ministerele Planurile cerute ministerelor trebuie să trateze opt categorii de dependențe, dincolo de sistemul de operare: stații de lucru și sisteme de operare; instrumente de colaborare și comunicare; antivirus și software de securitate; inteligență artificială și algoritmi; baze de date și stocare; virtualizare și infrastructură de cloud; echipamente de rețea și telecomunicații. În anunțul public nu este indicată o distribuție Linux anume, iar ministerele au libertatea să-și aleagă traseul de migrare în cadrul stabilit. Miza operațională: înlocuirea „pachetului” Microsoft cu o suită suverană Strategia de înlocuire pentru sarcinile uzuale de birou se bazează pe „La Suite Numérique”, un set de instrumente de productivitate dezvoltat și întreținut de DINUM. Acesta include Tchap (aplicație de mesagerie cu criptare end-to-end, deja folosită de peste 600.000 de funcționari), Visio pentru videoconferințe, webmail, stocare de fișiere și editare colaborativă de documente. Platforma este găzduită pe servere Outscale (subsidiară Dassault Systèmes) și este certificată SecNumCloud de agenția franceză de securitate cibernetică ANSSI. Până în aprilie 2026, suita fusese testată de circa 40.000 de utilizatori recurenți înainte de extinderea mandatului. Următorul reper menționat este organizarea, în iunie 2026, a unei prime serii de „Întâlniri Digitale Industriale”, unde DINUM vrea să formalizeze coaliții public–private pentru sprijinirea tranziției. De ce contează economic: precedentul Gendarmeriei și economiile din licențe Credibilitatea proiectului este susținută de exemplul Gendarmeriei naționale, care a început încă din 2004 o adopție etapizată (OpenOffice, Firefox, Thunderbird) și a lansat în 2008 GendBuntu, o implementare personalizată bazată pe Ubuntu. Până în iunie 2024, GendBuntu rula pe 103.164 stații de lucru, adică 97% din parcul său IT. Conform articolului, rezultatul financiar a fost „neechivoc”: economii de aproximativ 2 milioane euro pe an (aprox. 10 milioane lei) din costuri de licențiere și o reducere estimată de 40% a costului total de deținere (total cost of ownership). Limite și întrebări deschise Mandatul din 8 aprilie este o cerință de planificare, nu o migrare deja finalizată. Faptul că nu există o distribuție Linux impusă înseamnă că fiecare minister va avea propriile decizii de achiziție și compatibilitate, iar ambiția planurilor din toamnă poate varia semnificativ. În plus, anumite aplicații specializate — în special în apărare, sănătate și reglementare financiară — au dependențe puternice de software specific Windows, pentru care alternativele cu sursă deschisă pot lipsi sau nu sunt încă pregătite pentru producție. DINUM a introdus flexibilitate în cadru, dar cât din aceste dependențe poate fi eliminat realist va deveni vizibil abia în următorii doi-trei ani. [...]
Amazon scumpește accesul fără reclame la Prime Video în SUA , înlocuind vechiul nivel „ad-free” cu un nou abonament „Prime Video Ultra”, potrivit 9to5mac.com . Noul plan este disponibil acum și urcă prețul la 4,99 dolari pe lună (aprox. 23 lei) pentru abonații Prime, față de 2,99 dolari pe lună (aprox. 14 lei) anterior. Schimbarea contează pentru că mută „fără reclame” într-o zonă mai scumpă și condiționează unele funcții de nivelul Ultra, ceea ce poate împinge o parte dintre utilizatori fie să accepte reclamele, fie să plătească mai mult pentru aceeași experiență de bază (fără publicitate). Ce se schimbă față de vechiul plan fără reclame Pe lângă eliminarea reclamelor, Amazon leagă de „Ultra” câteva beneficii suplimentare: Streaming 4K/UHD exclusiv în Prime Video Ultra (nu mai este disponibil în planul cu reclame, conform articolului). Până la cinci stream-uri simultane , față de trei în vechiul plan fără reclame. Până la 100 de descărcări offline în același timp, față de limita anterioară de 25. Cât costă și cine poate cumpăra „Prime Video Ultra” este listat la 4,99 dolari/lună (aprox. 23 lei) pentru abonații Prime din SUA. Publicația notează că acesta înlocuiește vechiul nivel fără reclame, care costa 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) . Cum se activează Pentru înscriere, utilizatorii trebuie să intre pe pagina dedicată Prime Video și să aleagă opțiunea „Go ad free with Ultra”, conform instrucțiunilor din articol. În materialul citat nu sunt menționate, pentru moment, detalii despre extinderea „Prime Video Ultra” în afara SUA sau despre modificări de preț pentru alte piețe. [...]
Google Pixel crește cu 14% în T1 2026, într-o piață de smartphone-uri în scădere , un semnal că Google câștigă tracțiune comercială exact când majoritatea producătorilor raportează recul al livrărilor, potrivit 9to5google.com , care citează date Counterpoint Research. Piața globală: minus 6% într-un an, cu Apple pe plus Counterpoint Research estimează că piața globală de smartphone-uri a scăzut cu 6% în T1 2026 față de aceeași perioadă din 2025. În acest context, Apple conduce piața cu o cotă de 21% și a înregistrat o creștere de 5%, susținută de cererea pentru iPhone 17. În rest, „fiecare alt brand major” a scăzut, conform raportului citat. Android: Samsung rezistă la cotă, dar scade la livrări; Xiaomi are cel mai mare recul În rândul producătorilor mari, Samsung nu ar fi pierdut cotă de piață, însă livrările au coborât cu 6% de la an la an, în pofida cererii pentru seria Galaxy S26. Xiaomi a avut o scădere mai amplă, de 19%, iar Oppo și Vivo au scăzut cu 4%, respectiv 2%. De ce contează: Pixel crește când restul scade În segmentul „other” din Android (zona care agregă jucătorii mai mici), Counterpoint evidențiază două excepții pe creștere: Nothing : +25% an la an în T1 2026, pus pe seama designului distinct, poziționării de nișă și creșterii notorietății; Google Pixel : +14% an la an în T1 2026. Pentru Pixel, Counterpoint indică drept factori: consolidarea prezenței în „piețe mature” și diferențiatori precum capabilități de inteligență artificială la nivelul dispozitivului (edge AI), fotografia computațională și software-ul „curat” și ușor de folosit. Lansarea Pixel 10a în T1 ar fi contribuit, de asemenea, la rezultat. Ce urmează Publicația notează că rămâne de văzut cum va evolua Pixel pe tot parcursul lui 2026, însă startul de an este favorabil într-un context de piață descris ca dificil pentru industria smartphone-urilor. [...]
Garmin pregătește o brățară fără ecran, iar miza pare să fie monetizarea prin abonamente. Potrivit techradar.com , compania a depus marca „CIRQA”, un indiciu că intră mai apăsat pe segmentul brățărilor „screenless” (fără ecran), unde modelul de business al rivalilor se sprijină puternic pe servicii cu plată. Depunerea mărcii CIRQA a fost observată în baza de date a US Patent and Trademark Office (USPTO), cu data de 25 februarie, iar numele coincide cu o brățară fără ecran despre care au existat scurgeri de informații la începutul anului. Publicația notează că acesta este „încă un indiciu” că produsul există și că Garmin s-ar pregăti de o lansare „mai târziu în acest an” (fără o dată confirmată oficial). Ce indică documentele și unde se poziționează produsul În înregistrarea de marcă, categoria descrie dispozitive purtabile cu senzori și monitoare pentru măsurarea și analizarea parametrilor fizici și a altor date fiziologice, inclusiv biosemnale și comportament, precum și pentru evaluarea recuperării după stres fizic și emoțional, a nivelului de vigilență și a performanței, „în scopuri non-medicale și non-terapeutice”. Poziționarea sugerată de articol: o brățară orientată spre performanță „fără distrageri”, similară cu produse precum Whoop 5.0, Amazfit Helio Strap și Polar Loop. În acest context, Garmin urmează o direcție deja adoptată de alți jucători (Fitbit, Amazfit, Polar) care „intră” pe teritoriul Whoop. De ce contează: riscul unei presiuni mai mari spre abonamente Elementul cu impact pentru utilizatori și pentru strategia comercială a Garmin este legat de monetizare. TechRadar ridică explicit întrebarea dacă o brățară fără ecran ar putea împinge compania să mute mai multe funcții din Garmin Connect în zona cu plată a Connect+ (un nivel premium), pe modelul Whoop, unde brățara funcționează în principal ca instrument de colectare de date pentru o aplicație pe bază de abonament. Publicația sugerează că ar fi „surprinsă” dacă dispozitivul nu ar veni cu „cel puțin una sau două funcții noi” accesibile contra cost lunar sau anual prin Connect+. Aceasta rămâne, însă, o ipoteză: articolul nu indică o confirmare oficială din partea Garmin privind prețul, data lansării sau pachetul de funcții incluse versus cele condiționate de abonament. Ce urmează În lipsa unui anunț al companiei, singurele repere rămân depunerea mărcii și scurgerile anterioare. Următorul semnal relevant pentru piață va fi o confirmare oficială a produsului și, mai ales, a modului în care Garmin va împărți funcțiile între acces gratuit în aplicație și opțiuni cu plată prin Connect+. [...]
Lenovo a listat în China laptopul de gaming 2026 „Zhan 7000”, cu preț de la 7.699 yuani (aprox. 4.900 lei), iar în unele regiuni coboară la 6.545 yuani (aprox. 4.200 lei) după subvenții , potrivit ithome.com . Mișcarea indică o presiune pe preț în segmentul mainstream de gaming, unde configurațiile cu plăci grafice dedicate devin mai accesibile prin programe locale de sprijin. Modelul este listat pe JD.com și vine cu procesor Intel Core i7-13645HX (14 nuclee, 20 fire de execuție), 16 GB memorie DDR5 la 4.800 MHz și stocare de 512 GB PCIe 4.0. Placa video este o RTX 5060 de 115 W, iar răcirea folosește un sistem cu trei ventilatoare și patru heatpipe-uri (conducte de căldură). Ecran și construcție Laptopul folosește un design „mecha” și are un ecran de 16 inci cu rezoluție 2.560 x 1.600 și rată de refresh de 180 Hz. Panoul are luminozitate maximă de 500 niți și acoperă 100% din spațiul de culoare sRGB, conform aceleiași surse. Conectică și alimentare Pe partea de porturi, configurația include: stânga: 2 x USB-A 5 Gbps și jack audio de 3,5 mm; dreapta: 2 x USB-A 5 Gbps; spate: RJ45 gigabit, HDMI 2.1 FRL și un port USB-C „full-function” (cu funcții complete). Bateria este de 60 Wh, iar încărcarea suportă 100 W prin USB Power Delivery (PD). De ce contează Diferența dintre prețul standard (7.699 yuani) și cel redus prin subvenții (până la 6.545 yuani) sugerează că, pe piața chineză, programele de sprijin pot influența direct poziționarea comercială a laptopurilor de gaming. Pentru cumpărători, asta înseamnă acces mai ieftin la configurații cu ecran rapid și GPU dedicat; pentru producători, o competiție mai dură pe raportul performanță/preț în zona de volum. [...]
