Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Honor ar putea devansa lansarea seriei Magic 9 spre final de septembrie, mutare care ar aglomera și mai mult „fereastra” de vârf a pieței de smartphone-uri și ar pune brandul în competiție directă cu lansări așteptate de la Huawei și Apple, potrivit Huawei Central . Publicația notează că, în ultimii doi ani, Honor și-a prezentat seria Magic (segmentul său de flagship-uri, adică modele de vârf) în luna octombrie. În acest context, o lansare în septembrie ar reprezenta o schimbare de strategie față de calendarul „tradițional” al companiei. Conform unor informații „scurse” citate de aceeași sursă, seria Honor Magic 9 ar urma să fie prezentată până la 28 septembrie, iar vânzările ar începe în octombrie. Dacă scenariul se confirmă, momentul ales ar coincide cu perioada în care sunt așteptate și alte lansări majore: seria Huawei Mate 90 și modelele iPhone 18 Pro . De ce contează: septembrie, o lună mai aglomerată pentru flagship-uri Miza principală este suprapunerea lansărilor în aceeași perioadă, ceea ce poate intensifica competiția pentru atenția consumatorilor și pentru bugetele de marketing, într-un interval în care, de regulă, se stabilesc tendințele pentru finalul de an. Huawei Central mai menționează că Apple urmează, de ani buni, un calendar similar, în timp ce Huawei ar pregăti lansarea Mate 90 mai devreme în acest an, ceea ce ar sugera o îmbunătățire a lanțului de aprovizionare (capacitatea de a produce și livra componente și produse la timp). Ce se știe și ce rămâne incert Deocamdată, Honor nu a anunțat oficial detalii despre lansarea seriei Magic 9. În consecință, informațiile privind data de prezentare rămân la nivel de zvon, iar concluziile despre impactul comercial sunt premature până la confirmarea calendarului și a disponibilității efective în magazine. [...]
Recuperarea rămășițelor de „mamut” de pe malul Dunării a devenit o cursă contra degradării , după ce oasele, ținute mult timp în apă, încep să se deterioreze rapid la contactul cu aerul, potrivit Antena 3 . Specialiștii din Bulgaria au început deja lucrările de recuperare și transport, urmând ca piesele să fie conservate și analizate la muzeu. Descoperirea a fost făcută pe malul Dunării, lângă satul Riakovo (regiunea Ruse), după scăderea nivelului fluviului. Un localnic a semnalat inițial oasele, iar autoritățile și Muzeul Regional de Istorie din Ruse au trimis o echipă pentru verificări la fața locului. Ce au găsit cercetătorii și ce urmează Până acum, echipa a identificat o mandibulă inferioară, colți, o omoplată, coaste și alte fragmente osoase. Există posibilitatea ca o parte importantă a scheletului să fie încă îngropată în sol. Ipoteza preliminară de lucru este că rămășițele aparțin unui mamut lânos (Mammuthus primigenius). Expertul citat de Antena 3 spune că datarea este dificilă, dar specia ar fi existat până acum aproximativ 7.000–10.000 de ani și ar fi apărut în urmă cu aproximativ 500.000–800.000 de ani. După conservare și examinare, rămășițele ar urma să fie expuse la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, dacă starea lor va permite. Ipoteze: aduse de fluviu sau animalul a murit acolo Krasimir Kirov, curator în secția de natură a muzeului, ia în calcul varianta ca Dunărea să fi transportat și acumulat în zonă rămășițe de animale, nu doar de mamut, într-un fel de „bancă de depozitare” creată de particularitățile terenului. În același timp, directorul Muzeului Regional de Istorie, Nikolai Nenov, a indicat pentru BTA că există și semne preliminare că rămășițele s-ar putea să nu fi fost aduse de fluviu. Un argument este că, spre deosebire de alte descoperiri similare din sedimentele fluviului (recuperate cu dragare), de această dată oasele sunt concentrate într-un singur loc, ceea ce ar putea sugera că animalul a murit acolo. O ipoteză menționată este că zona ar fi fost, cu mii de ani în urmă, o mlaștină. De ce contează conservarea: oasele se degradează la aer Potrivit specialistului citat, oasele nu sunt într-o stare bună, deoarece după o perioadă îndelungată în mediul acvatic încep să se degradeze când sunt expuse la aer. Din acest motiv, recuperarea se face cu grijă, pentru a permite transportul și conservarea. Un indiciu discutat de echipă este culoarea foarte închisă a oaselor (aproape negru sau maro închis), care poate sugera un mediu mlăștinos, însă, deocamdată, aceasta rămâne „doar o teorie de lucru”, conform declarațiilor din articol. În paralel, cercetătorii se așteaptă la noi descoperiri în zonă, despre care spun că este cunoscută și pentru copaci fosilizați, unii vechi de câteva milioane de ani. [...]
Intel își leagă calendarul pentru fabrica de cipuri din Ohio de stimulente pentru muncă și de maturizarea ambalării EMIB‑T , într-un efort de a ajunge la operare completă în 2031, potrivit IT之家 . Compania ar oferi bonusuri consistente pentru ore suplimentare ca să accelereze lucrările la complexul de fabrici, în timp ce, pe partea de tehnologie, randamentul (procentul de produse conforme) pentru ambalarea avansată EMIB‑T ar fi ajuns aproape de 90%, însă rămâne o problemă majoră la randamentul substratului. Complexul din Ohio este descris ca un proiect de circa 1.000 de acri (aprox. 405 hectare), destinat producției pe noduri din „era Angstrom”, inclusiv procesele 18A și 14A. Ținta menționată este ca, până în 2031, situl să ajungă la producție de volum pentru 14A, iar stimulentele pentru ore suplimentare ar fi parte din strategia de a comprima termenele de execuție ale șantierului. EMIB‑T: randament ridicat la ambalare, blocaj la substrat Publicația descrie EMIB (Embedded Multi-die Interconnect Bridge) ca o tehnologie prin care punți mici de siliciu sunt integrate într-un substrat organic pentru a conecta mai multe „chipleturi” (cipuri mai mici într-un singur pachet). EMIB‑T ar extinde conceptul prin adăugarea de TSV (canale verticale prin siliciu) în puntea de siliciu, permițând alimentarea și semnalele de mare viteză prin pachet, inclusiv pentru stivuire 3D (de exemplu procesor peste memorie). Din perspectiva industrială, două cifre sunt esențiale în material: randamentul ambalării EMIB‑T: „aproape de 90%”; randamentul substratului: „aprox. 50%”, indicat drept principalul obstacol rămas. IT之家 mai notează că EMIB‑T ar avea un cost cu aproximativ 50% mai mic decât CoWoS (o tehnologie de ambalare avansată a TSMC), iar Intel ar estima că va începe să ofere la scară largă servicii de ambalare EMIB‑T din 2027. Totuși, extinderea ar fi frânată tocmai de performanța substratului. Lanțul de furnizori și unde se rupe ritmul Substratul folosit la EMIB‑T ar include un panou de bază din substrat organic (cu cavități prelucrate pentru puntea de siliciu), un strat dielectric de izolație realizat cu film ABF (Ajinomoto Build-up Film, standard în industrie) și puntea de siliciu cu TSV. În zona de furnizare, materialul menționează producători precum Ibiden (indicat ca furnizor-cheie), Shinko, Unimicron și AT&S. Totodată, Unimicron ar fi transmis recent că EMIB‑T este încă într-o etapă timpurie, iar prioritățile sunt creșterea rapidă a capacității și îmbunătățirea randamentului. În paralel, este menționată și informația că TSMC ar lucra la o soluție de ambalare avansată „similară EMIB”, ca supliment pentru CoWoS‑L (o variantă mai voluminoasă), semn că presiunea competitivă pe ambalarea avansată rămâne ridicată. De ce contează Pentru Intel, accelerarea construcției din Ohio prin bonusuri de ore suplimentare și atingerea unor randamente stabile la ambalarea EMIB‑T sunt două piese din același puzzle: capacitatea de a livra producție avansată (18A/14A) și de a scala servicii de ambalare începând cu 2027. În acest moment, potrivit informațiilor din material, „gâtul de sticlă” nu ar fi ambalarea în sine, ci randamentul substratului, rămas la circa 50%, ceea ce poate întârzia creșterea volumelor chiar dacă tehnologia de pachetare se apropie de maturitate. [...]
Tăierile de granturi federale împing laboratoare americane spre finanțare „din bacșiș” online , arată Futurism , care descrie cazul unui grup de cercetători de la University of California, Los Angeles (UCLA) ajunși să folosească OnlyFans pentru a strânge bani după reducerea finanțării publice. Este vorba despre biologul Daniel Blumstein , cunoscut pentru studiile sale asupra marmotelor, care, după anularea de către administrația Trump a unor granturi federale de cercetare în valoare de miliarde de dolari, a decis împreună cu colegii să creeze conținut dedicat acestor animale pe OnlyFans. Potrivit SFGate (citat de Futurism), contul se numește „OnlyMarms” și promite postări aproape zilnice cu „conținut nefiltrat” despre marmote cu burtă galbenă din Munții Stâncoși. Abonarea este gratuită, însă utilizatorii pot lăsa bacșiș (tips), bani care sunt direcționați către finanțarea cercetării. O studentă din laboratorul lui Blumstein, Emily Renkey, care a pornit contul, spune că uneori alege clipuri „care să strângă cele mai multe «aah»-uri”, dar preferă momentele în care poate folosi imagini cu comportamente specifice pentru a educa publicul, potrivit aceleiași relatări SFGate. Contextul: reducerea finanțării și efectul în lanț asupra proiectelor pe termen lung Futurism plasează cazul în contextul unui program mai amplu de reducere a cheltuielilor care a afectat cercetarea științifică din SUA. Publicația notează că, în inițiative conduse de Department of Government Efficiency (instituție descrisă ca fiind între timp desființată), au fost anulate peste 1.700 de granturi, în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei), la National Science Foundation (NSF) în 2025. În 2026, NSF ar fi acordat până acum doar o fracțiune din cele 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pe care le distribuia, de regulă, în anii recenți, iar Casa Albă ar fi propus reducerea bugetului agenției cu aproape jumătate pentru anul fiscal 2027, potrivit Futurism. Publicația mai susține că multe anulări au avut motivație politică, vizând cercetări despre schimbările climatice sau chiar proiecte care conțin cuvântul „climă”. În plus, administrația ar fi admis în documente depuse în instanță că a anulat granturi în anumite state „bazându-se exclusiv” pe faptul că acestea l-au susținut pe Trump la alegerile din 2024, conform articolului. Cât poate aduce o astfel de soluție și ce urmează Deși exemplul „OnlyMarms” arată o adaptare rapidă, veniturile rămân limitate: contul ar fi adus „doar câteva sute de dolari”, iar laboratorul caută și surse mai tradiționale de finanțare, potrivit Futurism. În paralel, Blumstein afirmă că proiectele de acest tip — studii de lungă durată pe mamifere care trăiesc în libertate — pun „unele dintre cele mai importante întrebări ale vremurilor noastre” și oferă o fereastră rară către evoluția observată în timp real. Totuși, el spune că, după ce a încercat de trei ori să reînnoiască finanțarea, un responsabil de program i-ar fi transmis să nu mai aplice, pe motiv că echipa „are prea multe date”, potrivit relatării SFGate preluate de Futurism. Pentru mediul de cercetare, miza nu este platforma folosită, ci semnalul economic: când granturile se opresc, proiectele ajung să depindă de finanțări mici, volatile și greu de planificat, ceea ce poate afecta continuitatea studiilor pe termen lung. [...]
Amazon își monetizează cipurile AI la un ritm anual de circa 25 mld. dolari (aprox. 114 mld. lei), crescând presiunea pe dominația Nvidia în infrastructura pentru inteligență artificială , potrivit Mediafax . Indicatorul a fost comunicat odată cu prezentarea rezultatelor financiare și sugerează accelerarea cererii pentru capacități de calcul dedicate AI. Miza economică este dublă: pe de o parte, Amazon își transformă investițiile în proiectarea de procesoare într-o linie de venituri semnificativă în interiorul AWS; pe de altă parte, apariția unui furnizor alternativ la scară mare poate schimba raportul de forțe într-o piață în care Nvidia a devenit, în ultimii ani, principalul furnizor de cipuri de înaltă performanță pentru AI. De ce contează pentru AWS și pentru costurile clienților Amazon a ales să își proiecteze propriile cipuri pentru a reduce costurile și pentru a depinde mai puțin de furnizori externi, în contextul în care dezvoltarea și utilizarea modelelor de inteligență artificială implică investiții mari în infrastructură. Prin AWS, companiile închiriază putere de calcul, spațiu de stocare și infrastructură pentru aplicații, fără să își construiască propriile centre de date. Compania susține că procesoarele sale oferă costuri mai mici și eficiență mai bună pentru multe aplicații de cloud și AI, ceea ce devine relevant pe fondul creșterii „explozive” a cererii pentru procesoare performante. Ce cipuri dezvoltă Amazon și la ce sunt folosite Amazon are mai multe familii de cipuri, cu roluri distincte: Graviton : pentru sarcini obișnuite în centrele de date, înlocuind în multe cazuri procesoare de la Intel și AMD. Trainium : pentru antrenarea modelelor AI (etapa în care sistemele „învață” din volume mari de date). Inferentia : pentru rularea modelelor după antrenare (de exemplu, răspunsurile unui chatbot sau generarea de imagini). Presiune crescândă pe Nvidia: „giganții cloud” își fac propriul hardware Creșterea diviziei de cipuri a Amazon este prezentată ca un semnal că infrastructura AI intră într-o etapă în care marii furnizori de cloud concurează nu doar prin servicii software, ci și prin tehnologia hardware proiectată pentru propriile centre de date. În același context, Microsoft investește în cipurile Maia și Cobalt, iar Google dezvoltă de mai mulți ani procesoarele TPU . Chiar dacă Nvidia rămâne liderul pieței de acceleratoare AI, direcția indicată de Amazon sugerează o încercare a marilor platforme de a reduce dependența de un singur furnizor și de a oferi alternative clienților care construiesc aplicații bazate pe inteligență artificială. [...]
Sony își accelerează tranziția către un PlayStation „all-digital”, iar miza economică este deja vizibilă în venituri , cu încasări din jocuri digitale de peste nouă ori mai mari decât cele din vânzări fizice, potrivit Tom's Hardware . Într-un apel cu investitorii pentru rezultatele pe FY26 Q1, compania a reafirmat că va opri producția de discuri de jocuri din ianuarie 2028. În sesiunea de întrebări și răspunsuri, Lin Tao , Executive Officer și CFO Sony, a spus că, „din ianuarie 2028 încolo, nu vom mai fabrica discuri de jocuri” și că decizia a fost luată după o analiză „prudentă”, pe fondul digitalizării accelerate a conținutului. De ce contează: diferența de venituri dintre digital și fizic Conform rezultatelor financiare Sony pentru FY26 Q1 (aprilie–iunie), citate de publicație, compania a obținut 1,2 miliarde dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) din venituri digitale din jocuri, față de 128 milioane dolari (aprox. 590 milioane lei) din vânzări fizice. Raportul, de peste 9 la 1 în favoarea digitalului, explică presiunea internă de a muta distribuția către un model fără discuri. Ce spune Sony despre impactul asupra businessului și partenerilor retail Întrebată despre efectele renunțării la discuri, compania a transmis, prin Ishii (executiv în comunicare corporativă), că nu vede un impact asupra afacerii „în acest moment” și că, pe viitor, o mare parte din vânzările de conținut sunt deja digitalizate. Totuși, Sony recunoaște atașamentul utilizatorilor față de mediul fizic și spune că trebuie să decidă cum răspunde acestui feedback. Lin Tao a adăugat că retailerii rămân importanți și că Sony a comunicat din timp pentru a putea discuta cu partenerii regionali. Ca exemplu, a indicat modelul din America de Nord, unde în unele cazuri se vând pachete fără disc, cu cod de descărcare în cutie. Efecte operaționale pentru utilizatori: mai multă dependență de stocare și de prețurile din magazinul digital Tom’s Hardware notează că eliminarea discurilor poate schimba semnificativ economia pentru jucători: dispare piața de revânzare și posibilitatea de a împrumuta jocuri în format fizic, iar platforma PlayStation nu oferă un echivalent de partajare a jocurilor digitale comparabil cu alte servicii menționate în articol. În plus, fără discuri, utilizatorii vor depinde mai mult de stocarea internă a consolei și de extinderea acesteia cu SSD-uri. Publicația leagă acest aspect de un context mai larg de scumpire și potențiale constrângeri de ofertă pe piața de stocare, care ar putea persista dincolo de 2028. Reacția comunității: boicot și petiție, dar participarea rămâne incertă Articolul menționează o inițiativă de boicot numită #PSBlackout , care îndeamnă utilizatorii să își oprească consolele timp de o săptămână (23–30 august). Totodată, o petiție pe Change.org a strâns peste 350.000 de semnături pentru reconsiderarea deciziei. Publicația subliniază însă că nu este clar câți utilizatori vor participa efectiv la boicot. În lipsa unor semnale de schimbare, Sony își menține calendarul: producția de discuri pentru jocuri noi se oprește din ianuarie 2028 , iar tranziția către distribuția digitală devine, în practică, direcția dominantă a ecosistemului PlayStation. [...]
Apple își păstrează cheltuielile de capital pentru centre de date la un nivel neobișnuit de redus, dar criza DRAM și constrângerile de aprovizionare riscă să-i erodeze cererea, ceea ce împinge compania spre o nouă „foaie de parcurs” AI axată pe servicii recurente , potrivit unei analize publicate de Wccftech . În timp ce „hiperscalerii” (giganții cloud care operează infrastructuri proprii la scară foarte mare) investesc masiv în extinderea și modernizarea centrelor de date pentru a ține pasul cu cererea de inteligență artificială, Apple ar beneficia de un model hibrid: folosește atât servere proprii, cât și parteneri externi de cloud, inclusiv Google . Această abordare ar reduce presiunea investițiilor obligatorii în infrastructură. Un indicator invocat în material: cheltuielile de capital ale Apple pe ultimele nouă luni ar fi scăzut cu 28%, la 6,8 miliarde de dolari (aprox. 31 mld. lei), conform analistului Seung-hyuk Kim de la KIWOOM Securities. În paralel, publicația notează că Apple a reușit să genereze „peste 100 de miliarde de dolari într-un trimestru”, pe fondul penuriei din lanțul de aprovizionare. Presiunea vine din memorie și din disponibilitatea cipurilor Analistul citat avertizează însă că limitările de ofertă și costurile memoriei încep să se acumuleze. Ca exemplu, Wccftech menționează că MacBook Neo ar fi înregistrat în 2026 o scădere a volumelor cu 40%, pe fondul lipsei de cipuri A18 Pro. Aceeași problemă ar urma să se extindă și la viitoarele iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max, în contextul în care „lichiditatea” nu rezolvă automat blocajele de producție și aprovizionare. În acest cadru, creșterea costurilor DRAM (memorie RAM de tip „dynamic random-access memory”, folosită pe scară largă în dispozitive) ar putea reduce cererea, ceea ce transformă problema într-una comercială, nu doar tehnică. „Foaia de parcurs” AI: abonamente și cicluri de înlocuire mai rapide Soluția propusă în analiză este accelerarea unei strategii AI care să susțină simultan: abonamente recurente (servicii plătite periodic); înnoirea hardware-ului (cicluri de înlocuire stimulate prin funcții AI). În acest sens, integrarea AI în Siri este descrisă ca „prioritară”, inclusiv prin posibile pachete cu iCloud+ și niveluri de preț diferențiate în funcție de puterea de calcul necesară utilizatorilor. Materialul notează și o încetinire în Servicii: divizia ar fi generat 30,74 miliarde de dolari (aprox. 141 mld. lei), sub așteptările analiștilor și ușor sub cele 31 miliarde de dolari din T2 2026, ceea ce ar fi pus capăt unei serii de 14 trimestre de creștere. Ajustări comerciale pe fondul unei crize DRAM prelungite Wccftech mai arată că „criza DRAM” este așteptată să continue până în 2028, iar Apple ar fi început să se adapteze prin instrumente comerciale precum un program de leasing: utilizatorii ar putea economisi 547 dolari (aprox. 2.500 lei) din 1.099 dolari (aprox. 5.000 lei) la upgrade-ul la un iPhone 17 Pro pentru 12 luni, urmând ca apoi să returneze telefonul și să înceapă un nou leasing pentru iPhone 18 Pro. În esență, analiza sugerează că avantajul Apple de a evita cheltuieli masive cu centrele de date nu elimină riscul principal pe termen mediu: dacă memoria și componentele rămân scumpe sau insuficiente, compania are nevoie de o strategie AI care să monetizeze mai bine serviciile și să mențină ritmul de înlocuire a dispozitivelor. [...]
În 2026, riscul real la unele lansatoare Android nu mai e „designul”, ci întreținerea: aplicații abandonate, greu de instalat sau încărcate cu reclame și urmărire – iar lista de mai jos arată unde se văd cel mai repede aceste probleme, potrivit unei analize din Android Authority . Autorul spune că, deși piața lansatoarelor (aplicații care schimbă ecranul principal și sertarul de aplicații pe Android) rămâne una dintre cele mai dinamice, există produse pe care utilizatorii ar trebui să le evite din motive operaționale: actualizări rare sau inexistente, compatibilitate discutabilă, funcții puține ori schimbări care afectează încrederea. Cinci lansatoare pe care publicația recomandă să le eviți Yahoo Launcher – deși ar fi rezolvat problemele de performanță observate la debutul din 2024, autorul susține că aplicația e greu de găsit în Google Play (nu i-a apărut la căutare) și că dezvoltarea pare practic oprită: ultimul update ar fi fost în septembrie 2025 . Concluzia: există alternative mai bogate în funcții și cu echipe mai active. ADW Launcher 2 – principalul minus este vechimea: ultima actualizare ar fi fost în 2018 (cu o versiune din 2020 disponibilă pe APK Mirror, menționată ca fiind doar marginal mai nouă). Asta ar duce la probleme de compatibilitate și instalare, iar experiența ar fi „datată” față de lansatoare moderne. Stario Launcher – este inclus pe listă nu pentru că ar funcționa prost, ci pentru că proiectul a fost „sunset” (oprit) de dezvoltator. Motivul invocat: regulile Google care urmează să impună verificarea dezvoltatorilor, care i-ar fi afectat motivația de a continua, chiar dacă regulile nu ar viza direct aplicația. În acest moment, lansatorul e considerat „efectiv mort”, deși rămâne disponibil și arhivat pentru eventuale „fork”-uri (continuări făcute de alți dezvoltatori). Pixel Launcher – critica nu ține de stabilitate, ci de limitări: autorul îl descrie ca fiind „restrictiv”, cu elemente greu sau imposibil de personalizat (ex.: bara de căutare nu poate fi eliminată, suportul pentru pictograme personalizate lipsește, iar opțiunile de grilă ar fi limitate). Pentru utilizatorii de telefoane Pixel, acesta e lansatorul implicit, dar recomandarea este să fie încercate alternative. Nova Launcher – schimbarea majoră, în opinia autorului, este legată de modelul comercial și de încredere: versiunea gratuită ar fi ajuns să includă reclame, iar pentru varianta fără reclame utilizatorii ar trebui să plătească pentru „Prime”. În plus, textul menționează „infiltrarea” unor trackere suplimentare în versiuni recente, ceea ce i-ar fi afectat definitiv încrederea, chiar dacă aplicația păstrează multe funcții apreciate. De ce contează pentru utilizatori Dincolo de preferințe de interfață, analiza indică trei semnale practice care pot face un lansator o alegere proastă în 2026: lipsa actualizărilor (cu efecte de compatibilitate și securitate), dificultăți de distribuție/instalare (inclusiv dependența de surse externe) și monetizare agresivă sau urmărire (trackere) care schimbă raportul cost–beneficiu și nivelul de încredere în aplicație. [...]
iPhone 18 Pro ar putea veni cu un plus de 250–300 de dolari la preț, pe fondul scumpirii componentelor-cheie , potrivit unei analize citate de WinFuture . Informația este, deocamdată, neconfirmată, dar indică o presiune de cost care poate împinge în sus prețurile flagship-urilor Apple în 2026. Modelul de bază iPhone 17 Pro pornește în prezent de la 1.099 dolari (aprox. 5.050 lei), iar varianta Pro Max de la 1.199 dolari (aprox. 5.510 lei). Dacă majorarea estimată se materializează, următoarea generație Pro ar putea deveni semnificativ mai scumpă, într-un context în care utilizatorii și companiile sunt mai sensibile la preț, iar ciclurile de înlocuire tind să se prelungească. De ce ar crește costurile: cipuri pe 2 nm și memorie mai scumpă Motivul principal invocat este creșterea costurilor pentru cipuri și memorie. Procesoarele realizate în tehnologie de 2 nanometri sunt mai dificil și mai scump de produs, iar cererea globală pentru componente de memorie este alimentată și de extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială, ceea ce pune presiune pe prețuri. În plus, publicația notează că Apple ar testa un nou proces de fabricație, numit WMCM , care permite combinarea mai flexibilă a componentelor unui cip, dar care, în fazele inițiale, poate ridica costurile de producție. Ce upgrade-uri sunt așteptate la iPhone 18 Pro Pe partea tehnică, sunt menționate câteva schimbări care ar putea justifica o parte din costuri: un nou cip A20, descris ca mai performant și mai eficient; 12 GB memorie RAM pentru modelele Pro, inclusiv pentru funcții de inteligență artificială în iOS 27; o posibilă diafragmă variabilă la camera principală (mecanism care controlează cantitatea de lumină), o premieră pentru iPhone, cu beneficii în special în condiții dificile de iluminare; modificări exterioare minore, inclusiv indicii despre o decupare mai mică pentru senzori în ecran. Informațiile despre preț și configurații sunt atribuite unui analist, iar WinFuture precizează că detaliile rămân neconfirmate. Calendar posibil: Pro în 2026, modelele de bază în 2027 O altă implicație operațională ține de calendarul de lansare. Pro-urile iPhone 18 ar urma să fie prezentate în septembrie 2026, în timp ce modelele de bază (iPhone 18 și iPhone 18e) ar putea veni abia în primăvara lui 2027, potrivit unor „insideri” citați în material. Scenariul ar urmări să reducă presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare, dar ar complica planificarea achizițiilor pentru organizațiile care își aliniază în mod tradițional reînnoirea flotelor de telefoane la lansările din toamnă. Materialul mai menționează și un zvon despre eliminarea portului de încărcare în favoarea MagSafe, însă îl califică drept nefondat și amintește obligațiile din UE privind USB-C. [...]
Japonia a testat la limită manevrele de „apărare planetară” , după ce sonda Hayabusa2 a trecut la doar 400 de metri de suprafața asteroidului Torifune, un record pentru acest tip de misiune, relatează HotNews , citând AFP și Agerpres. Survolul este relevant operațional: demonstrează controlul fin al traiectoriei necesar pentru eventuale intervenții de deviere a unor obiecte potențial periculoase. Pe 5 iulie, Hayabusa2 (o sondă „de mărimea unui frigider”) a trecut pe lângă Torifune cu o viteză de peste 18.000 km/h. Potrivit Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA), sonda s-a apropiat la 400 de metri de suprafața asteroidului și la 744 de metri de centrul acestuia, depășind estimarea inițială a agenției, care viza o apropiere de 800 de metri față de centru. „Rezultatele arată că, în comparație cu toate sondele spațiale din lume care au efectuat misiuni de survol, aceasta a trecut cel mai aproape de un asteroid”, a declarat Yuya Mimasu, cercetător JAXA. Recordul anterior ar fi aparținut unei sonde chineze, care a zburat la 770 de metri de suprafața unui asteroid, potrivit cotidianului economic Nikkei, menționat în material. Ce a arătat survolul: precizie și date noi despre Torifune După manevră, JAXA a publicat imagini alb-negru realizate cu o cameră telescopică, în care Torifune apare cu o formă ce amintește de „un om de zăpadă” — două corpuri rotunjite care par conectate. Publicația notează că se știa că asteroidul are o formă alungită, însă aceste detalii nu erau cunoscute până acum. Context: cursa pentru capacități de deviere a asteroizilor Misiunea japoneză vine după testul reușit al NASA din 2022 , când agenția americană a modificat orbita asteroidului Dimorphos printr-un impact intenționat cu un dispozitiv spațial. În paralel, JAXA și Agenția Spațială Europeană (ESA) au o asociere pentru o misiune de „apărare planetară” care vizează explorarea asteroidului Apophis, ce va trece în apropiere de Terra în aprilie 2029. Ce urmează pentru Hayabusa2 Hayabusa2 a fost lansată în 2014 și a devenit cunoscută pentru misiunea la asteroidul Ryugu, de unde a colectat materie la circa 300 de milioane de kilometri de Pământ. Șase ani mai târziu, sonda a adus pe Terra eșantioanele, care au oferit indicii despre Sistemul Solar timpuriu (aprox. 4,6 miliarde de ani în urmă), potrivit materialului. După survolul Torifune, sonda ar urma să încerce în 2031 o „întâlnire” cu asteroidul 1998KY26 — o manevră ce presupune zborul alături de obiect sau plasarea pe acesta pentru a colecta date detaliate. [...]
Xiaomi a confirmat lansarea REDMI K100 Pro Max pe 11 august și a început să „tease-uiască” modelul cu un design nou , publicând în avans varianta de culoare „Roșu Cabernet”, potrivit IT Home . Miza este una operațională: compania își construiește diferențierea pe elemente de design (inel luminos „plutitor”) și pe formatul de ecran mare, înainte de prezentarea completă. Telefonul este prezentat cu un ecran plat de 6,9 inci, cu margini foarte înguste. Carcasa folosește un cadru metalic „înfășurat” (cu muchii curbate), iar modulul camerei (DECO – zona în care sunt integrate camerele) este descris ca fiind metalic, dintr-o singură bucată. Ce aduce nou la exterior Din informațiile publicate, accentul cade pe un element vizual nou: un „inel luminos plutitor”, despre care publicația notează că poate pulsa în ritmul muzicii. IT Home a publicat și o serie de imagini cu aspectul telefonului în această culoare. Ce se știe (neoficial) despre dotări Separat de informațiile oficiale, IT Home menționează o relatare atribuită bloggerului „Digital Chat Station”, potrivit căreia REDMI K100 Pro Max ar urma să includă: un ecran plat cu colțuri rotunjite („R” mare); difuzoare Bose independente, în configurație 2.1 canale; o cameră cu teleobiectiv periscopic (pentru zoom optic pe distanțe mai mari, printr-un sistem de lentile dispuse „în lateral” în interiorul telefonului). Aceste detalii sunt prezentate ca „dezvăluiri” și nu ca specificații confirmate de producător. Ce urmează Seria REDMI K100 Pro este descrisă ca având „două vârfuri de gamă”, iar lansarea oficială este programată pentru 11 august. Până atunci, Xiaomi pare să continue comunicarea treptată a elementelor-cheie de design și poziționare ale modelului Pro Max. [...]
Motorola pregătește o ediție „de lux” a pliabilului Razr 70, cu elemente tip diamant inclusiv pe balama , potrivit IT Home , care citează o dezvăluire publicată de publicația de tehnologie Mac Observer. Miza este una de poziționare: un model „mic pliabil” împins spre zona premium prin design, nu printr-un salt tehnic confirmat oficial. Telefonul ar urma să fie „Motorola Razr 70 Swarovski Edition”, cu capac spate negru, textură în romburi și numeroase elemente decorative tip diamant. Conform informațiilor prezentate, „diamantele” apar și sub ecranul exterior, dar și în zona balamalei. Designul este descris ca fiind mai „cuminte” decât ediția anterioară Razr 60 „Ice Diamond ” (o variantă limitată), mizând pe o estetică mai puțin stridentă. Ce știm despre configurație (din informații de certificare) IT Home notează că, potrivit unor informații anterioare din certificări, Razr 70 ar urma să vină cu: ecran interior OLED de 6,9 inci; ecran exterior de 3,63 inci; baterie de aproximativ 4.500 mAh; cameră principală dublă de 50 MP + 50 MP; cameră frontală de 32 MP. Pe față, telefonul păstrează un ecran exterior de dimensiuni mari și o configurație cu două camere. Pachetul din cutie și ce lipsește: confirmarea oficială În cutie ar urma să fie incluse o husă transparentă, un cablu de încărcare USB-C și un încărcător de 33 W. Motorola nu a confirmat oficial existența acestei versiuni și nu a comunicat, deocamdată, prețul sau data de lansare. În lipsa acestor detalii, rămâne de văzut dacă ediția Swarovski va fi o serie limitată (cu disponibilitate restrânsă) sau un produs cu distribuție mai largă, cu impact direct în strategia de preț din segmentul pliabilelor. [...]