Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Apple extinde CarPlay prin iOS 27 cu actualizări „din culise” care pot schimba modul în care aplicațiile auto sunt construite și aprobate , potrivit CNET . Informația relevantă pentru piață nu vine din prezentările de pe scenă, ci din notele pentru dezvoltatori, ceea ce indică o direcție mai tehnică: Apple își consolidează controlul asupra experienței din mașină prin reguli și capabilități noi la nivel de platformă. Miza este operațională: pentru producători auto și dezvoltatori, schimbările din iOS 27 pot însemna ajustări de integrare, actualizări de aplicații și, în unele cazuri, revalidarea modului în care anumite funcții sunt permise în CarPlay (un mediu cu restricții mai stricte decât iPhone-ul, din motive de siguranță la volan). De ce contează pentru ecosistemul auto CarPlay nu este doar o interfață „oglindită” de pe telefon, ci un strat software care concurează direct cu sistemele multimedia proprii ale constructorilor. Orice modificare în documentația pentru dezvoltatori poate avea efecte în lanț: ce tipuri de aplicații pot rula și în ce condiții; ce informații pot fi afișate pe ecran în timpul condusului; cât de mult se standardizează experiența între mărci auto diferite. În practică, astfel de actualizări pot muta o parte din „puterea” de decizie de la producătorul mașinii către platforma Apple, pentru că aplicațiile și interfața sunt constrânse de regulile CarPlay. Ce știm și ce nu știm din materialul disponibil Din textul furnizat aici se vede în principal contextul editorial al articolului (că „cele mai bune noutăți” sunt în notele iOS 27 pentru dezvoltatori), însă detaliile tehnice concrete ale acelor noutăți nu apar în extrasul primit (conținutul este trunchiat înainte de secțiunea relevantă). În lipsa acestor pasaje, nu se poate afirma, fără risc de a inventa, exact ce funcții noi sau ce schimbări de politici include Apple în iOS 27 pentru CarPlay. Ce rezultă totuși, pe baza unghiului ales de CNET, este că Apple a introdus modificări suficient de importante încât să fie remarcate ca „cele mai bune” vești pentru CarPlay, dar le-a plasat în documentație tehnică, nu în comunicarea principală. La ce să se aștepte companiile Dacă actualizările din notele iOS 27 vizează capabilități sau restricții CarPlay, următorii pași tipici în industrie sunt: dezvoltatorii își adaptează aplicațiile la noile cerințe și interfețe; producătorii auto verifică compatibilitatea și experiența în mașină; utilizatorii văd schimbările abia când iOS 27 ajunge la publicul larg și când aplicațiile sunt actualizate. Pentru moment, fără detaliile din notele tehnice citate de CNET în articolul complet, impactul exact (ce se schimbă efectiv în CarPlay) rămâne de confirmat din sursa integrală. [...]
Erorile de localizare GPS raportate în București au ridicat un risc operațional pentru servicii care depind de poziționare , de la navigație rutieră la livrări, potrivit Adevărul . Utilizatori au descris episoade în care telefoanele îi plasau pe piste de aeroport sau în alte zone decât cele reale, iar relatările au devenit rapid subiect de ironii pe rețelele sociale. Un mesaj devenit viral pe Reddit descrie cum aplicații precum Google Maps și Waze indicau, în mod eronat, poziția pe pista unui aeroport, autorul întrebând dacă fenomenul „s-a resimțit” și la alții. În comentarii, mai mulți utilizatori au confirmat situații similare, inclusiv localizări greșite în zona Aeroportului Aurel Vlaicu (Băneasa) , deși persoanele se aflau în alte cartiere sau localități. Ce aplicații au fost afectate și cât au durat episoadele Din relatările citate, problemele nu s-au limitat la o singură aplicație sau la un singur tip de telefon. Un utilizator a spus că, în București, interferențele ar fi durat „cam 20 de minute” și că ar fi fost afectate mai multe servicii de navigație, inclusiv prin sisteme auto. Printre exemplele menționate de utilizatori: Google Maps, Waze, Apple Maps; CarPlay și Android Auto (în mașini); Flightradar24 (aplicație de urmărire a zborurilor); dispozitive Garmin (inclusiv ceasuri). Un alt comentariu indică un posibil efect indirect asupra livrărilor: un utilizator a spus că livratorul unei comenzi ar fi apărut localizat în zona Aurel Vlaicu, iar inițial a crezut că este o eroare a aplicației. Posibile explicații: bruiaj („jamming”) vs. coordonate false („spoofing”) Articolul menționează o pagină care arată zonele afectate de „GPS jamming” (bruiaj GPS), explicat ca interferare intenționată a semnalelor satelitare, astfel încât dispozitivele să nu mai poată stabili corect localizarea sau să indice o poziție imprecisă. În acest context este indicată și platforma GPSJam , care arată zone expuse, inclusiv sud-estul României (Dobrogea și litoral), dar și regiuni din apropierea Galați–Brăila, precum și zone din estul țării. În discuțiile dintre utilizatori apare și diferența dintre bruiaj și „spoofing” (falsificarea semnalului), adică situația în care dispozitivul primește coordonate false și afișează o poziție greșită, fără să piardă neapărat semnalul. Aceste explicații nu sunt confirmate oficial ca fiind cauza incidentelor descrise. Ce spune ROMPOS despre interferențe și de ce contează Potrivit informațiilor publicate de ROMPOS (sistemul românesc de determinare precisă a poziției prin satelit), semnalele GPS pot fi afectate de surse de radiofrecvență din proximitate, precum stații de transformare, linii de înaltă tensiune, radare de aeroport, antene GSM/4G/5G de mare putere, emițătoare radio/TV sau dispozitive electronice defecte. ROMPOS mai arată că pot exista și bruiaje intenționate, inclusiv prin dispozitive folosite abuziv pentru blocarea urmăririi vehiculelor sau în contextul unor exerciții militare. Pentru utilizatori și companii, miza este practică: când localizarea „sare” pe hartă sau indică un loc complet diferit, pot apărea rute greșite, întârzieri și erori de coordonare în servicii care se bazează pe poziționare (transport, livrări, aplicații auto). În material se precizează însă că informațiile despre „spoofing” nu confirmă cauza exactă a incidentelor semnalate de internauți. [...]
visionOS 27 extinde interacțiunea cu obiecte fizice pe Apple Vision Pro , ceea ce poate deschide o piață mai largă pentru accesorii și periferice compatibile, dincolo de controlerele clasice de VR. Potrivit AppleInsider , Apple introduce următoarea etapă de suport pentru „accesorii spațiale” (periferice urmărite în spațiu) și pentru urmărirea obiectelor obișnuite, prin ARKit , cu impact direct asupra modului în care dezvoltatorii și producătorii de hardware pot construi experiențe pentru Vision Pro. De ce contează: mai puține bariere pentru producătorii de accesorii Schimbarea importantă este că Apple nu se mai bazează exclusiv pe urmărirea mâinilor și a privirii. Materialul notează că, după lansarea Vision Pro, compania a mizat pe aceste metode de control, fără să promoveze ideea de controlere dedicate. În timp, însă, lipsa feedbackului fizic (de tip vibrații sau butoane) a limitat jocurile și interacțiunile posibile. În visionOS 26 a apărut conceptul de „accesorii spațiale”, iar visionOS 27 extinde capabilitățile atât pentru controlere „complete”, cât și pentru obiecte mai simple, care pot fi recunoscute și urmărite de sistem. Două categorii: „accesorii spațiale” vs. „obiecte” urmărite AppleInsider face distincția între: Accesorii spațiale : periferice care se conectează prin Bluetooth și pot include butoane, vibrații (haptică) și alte funcții. Exemplele din articol includ controlerele PSVR2 și stiloul Logitech Muse. Obiecte urmărite (trackable objects) : obiecte care nu trebuie să includă neapărat electronică dedicată. Ele pot fi urmărite prin două metode: folosirea unui model 3D de referință și urmărire cu LED-uri sau markeri vizuali. Cu alte cuvinte, visionOS 27 nu se limitează la „controlere”, ci încearcă să transforme obiecte reale în „ancore” pentru interacțiuni în realitatea augmentată. Ce definește Apple drept „accesoriu spațial” Conform articolului, Apple definește un accesoriu spațial prin trei elemente: constelație de LED-uri pentru urmărire; cip IMU (unitate de măsurare inerțială, pentru detectarea mișcării); Bluetooth. Butoanele și feedbackul haptic sunt posibile, dar nu obligatorii. În demonstrația descrisă, accentul cade pe un accesoriu tip lanternă, cu LED-uri urmărite, buton pornit/oprit și conexiune Bluetooth către Vision Pro. Un detaliu cu implicații practice: accesoriile spațiale și obiectele urmărite adăugate prin aplicații pot fi „adresabile” la nivel de sistem (system-wide), însă nu primesc automat toate avantajele unui controler de joc dedicat, precum cel al PSVR2. Urmărirea obiectelor: de la glob la volan, cu ARKit visionOS 27 adaugă și posibilitatea ca dezvoltatorii să activeze urmărirea obiectelor prin recunoaștere sau prin atașarea unor „fob-uri” (dispozitive de urmărire). Exemplul din articol este un glob: interfața este suprapusă peste globul fizic și rămâne sincronizată când acesta este rotit, fără întârziere vizibilă. Pentru scenarii mai avansate, video-ul la care face referire articolul menționează fob-uri de la DFRobot și MIKROE, folosite pentru a ancora obiecte fizice în spații „spatiale”. Un caz demonstrat este un fob montat pe un volan, peste care aplicația suprapune un vehicul 3D — un scenariu potrivit pentru simulatoare de curse, precum iRacing. Context: Vision Pro rămâne de nișă, dar pregătește o platformă AppleInsider amintește că Vision Pro este un produs de nișă, prea greu și prea scump pentru mulți utilizatori, însă rolul lui este să împingă înainte platforma visionOS. În această logică, urmărirea obiectelor din lumea reală devine o piesă esențială pentru interacțiuni de tip AR. Publicația notează și că ochelari AR „adevărați” (Apple Glass) ar putea să nu apară „până în 2029 sau mai târziu”, dar fundația se construiește acum. Rămâne, însă, o condiție majoră: tehnologia va conta doar dacă dezvoltatorii o folosesc efectiv — o problemă pe care Apple, potrivit articolului, nu a abordat direct odată cu visionOS 27. [...]
UE obligă Meta să redeschidă, temporar, WhatsApp pentru chatboții concurenți , o intervenție care poate schimba rapid regulile de acces pe o platformă folosită de multe companii pentru relația cu clienții, potrivit Mediafax . Decizia vine ca „măsură provizorie” în timpul unei anchete antitrust și vizează riscul ca Meta să blocheze concurența pe piața asistenților cu inteligență artificială. Comisia Europeană spune că intervine pentru a preveni afectarea concurenței într-o piață „în creștere” a asistenților AI, înainte ca efectele să devină ireversibile. Ordinul cere ca Meta Platforms să restabilească accesul la WhatsApp pentru producătorii rivali de chatbot-uri cu inteligență artificială până la finalizarea investigației, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Ce investighează UE și de ce contează pentru piață Investigația vizează politica WhatsApp privind integrarea inteligenței artificiale și îngrijorările că Meta ar încălca legislația UE prin blocarea concurenților de a oferi asistenți AI pe platformă. Miza este accesul la un canal major de comunicare cu utilizatorii, folosit inclusiv de clienți comerciali prin WhatsApp Business. Potrivit articolului, autoritățile UE au început anul trecut să examineze termenii și condițiile actualizate pentru clienții comerciali ai Meta, în contextul utilizării asistenților AI pentru comunicarea cu clienții prin WhatsApp. UE era îngrijorată că acordul ar împiedica firmele terțe de AI să-și ofere asistenții pe platformă, utilizatorilor rămânându-le la dispoziție doar chatbot-ul Meta. „Măsuri provizorii” și reacția Meta Comisia a precizat că impune „măsuri provizorii” pe durata investigației. În articol este citată și poziția vicepreședintei executive a Comisiei responsabile cu concurența, Teresa Ribera : „Pe piețele aflate în continuă evoluție, concurența se poate pierde cu mult înainte de adoptarea unei decizii finale.” Meta a anunțat că va face apel. Compania susține că decizia Comisiei ar permite unor jucători mari să folosească gratuit WhatsApp Business și califică intervenția drept o depășire a limitelor de reglementare, „subvenționată” de companiile europene care plătesc. Ce urmează Ordinul este temporar și rămâne în vigoare până la finalizarea anchetei antitrust. În paralel, cazul indică o tendință a Bruxelles-ului de a recurge la intervenții mai rapide în dosarele Big Tech, pe fondul criticilor că investigațiile de concurență durează ani și pot veni prea târziu pentru a repara efectele asupra pieței. [...]
Google împinge „crearea fără cod” pe Android în zona de masă, mizând pe influența lui Paris Hilton , care devine primul „icon în rezidență” al platformei, într-un parteneriat centrat pe folosirea Gemini și a funcției Canvas pentru a construi aplicații doar din instrucțiuni scrise, potrivit Google Blog . Inițiativa este prezentată ca un pariu operațional: reducerea barierei de intrare în dezvoltarea de aplicații pentru utilizatori fără pregătire tehnică, prin instrumente de inteligență artificială generativă integrate în ecosistemul Android. Paris Hilton spune că a folosit Canvas (un instrument din Gemini) pentru a crea o aplicație de productivitate, „Iconic Ideas”, fără să scrie cod, pornind de la „trei instrucțiuni” (prompts). Ce schimbă, concret, pentru utilizatori și pentru ecosistem Mesajul central al demersului este că „distanța dintre imaginație și execuție” se micșorează, pe măsură ce instrumentele de tip „no-code” (fără programare) devin mai accesibile. În acest cadru, Google poziționează Gemini pe Android ca o unealtă care poate transforma descrieri în prototipuri funcționale, cu Canvas drept exemplu. În articol, Hilton descrie și un spațiu de lucru creat pe campusul Google („Sliv Lab”), unde a testat Gemini pe Android alături de „creative technologists” (specialiști care combină tehnologia cu designul și prototiparea). Componenta de educație și recrutare de creatori Parteneriatul include și o componentă de tip atelier: Hilton a invitat tinere de la YMCA și Altadena Girls la o „provocare de inovație” pe campusul Google, unde participantele au folosit instrumente de pe Android, inclusiv: Canvas Circle to Search (funcție Android de căutare pornind de la ce este încercuit pe ecran) Nano Banana (menționat ca instrument disponibil pe Android; articolul nu oferă detalii suplimentare despre ce face) Exemplele de idei rezultate includ aplicații de socializare orientate spre „starea de bine”, o aplicație pentru „încercarea virtuală” a coafurilor și o aplicație care ajută fetele să meargă acasă în siguranță, cu partajarea locației și raportarea pericolelor. Ce urmează Google indică o pagină dedicată („android.com/paris”) unde utilizatorii pot vedea ce a creat Hilton și pot încerca aplicația „Iconic Ideas”, inclusiv să o personalizeze sau să pornească de la ea pentru a construi altceva. Articolul nu oferă detalii despre disponibilitate pe piețe, condiții de acces sau calendar de lansare pentru aceste funcții, dincolo de prezentarea inițiativei. [...]
Criza componentelor împinge Xbox să regândească din temelii viitoarea consolă Project Helix , pe fondul scumpirii accelerate a memoriei RAM și a stocării, care pune presiune pe costul final și pe flexibilitatea hardware-ului, potrivit Wccftech . Matthew Ball, noul Chief Strategy Officer al Xbox, a spus într-o discuție live cu The Game Business la Summer Game Fest 2026 că scumpirea componentelor nu dă semne că se va tempera rapid. În consecință, Microsoft este forțată să „regândească” atât abordarea generală a modelului de consolă, cât și planurile pentru următorul hardware, cunoscut intern ca Project Helix. Ce se schimbă: accent pe cost și „flexibilitate” în design Ball a descris o perioadă prelungită în care industria va trebui să opereze sub constrângeri de aprovizionare și cost, ceea ce „va limita categoria” (adică piața de console). El a afirmat că Xbox rămâne „angajată” să livreze Helix, dar că lucrează la schimbări care să asigure: accesibilitate (o consolă care să poată fi vândută la un preț acceptabil pentru public); flexibilitate (un model de consolă mai adaptabil); o regândire „nu într-un mod exclusiv”, ci „aditiv” – formulare care sugerează extinderea conceptului de consolă, fără ca sursa să detalieze concret în ce ar consta. Ball a mai spus că efectele crizei ar putea fi „acute” timp de 2–2,5 ani , indicând că presiunea pe costuri și disponibilitate ar putea influența direct calendarul și specificațiile generației următoare. Cerere peste capacitatea de producție, în pofida contextului de piață În același dialog, Ball a susținut că cererea pentru consolele Xbox depășește capacitatea de aprovizionare a companiei: „le producem cât de repede putem”, dar există o limitare severă a ritmului de producție. Publicația notează că această afirmație este surprinzătoare în contextul în care vânzările de hardware Xbox ar fi fost în declin „de ani”, însă articolul nu oferă date sau serii statistice care să cuantifice această evoluție. Context: presiuni și pe modelul de business Materialul amintește și un element de strategie comercială discutat anterior de Ball: majorarea cu 50% a prețului Game Pass Ultimate, aplicată cu câteva luni înainte, ar fi dus la un declin important al numărului de abonați, iar revenirea la exclusivități este văzută ca parte din planul de reconstrucție a „business-ului de bază” din zona consolelor. Pentru piață, mesajul-cheie este că următoarea generație Xbox ar putea fi definită mai mult de constrângerile lanțului de aprovizionare și de costul componentelor decât de un salt clasic de performanță , iar Microsoft își ajustează din timp arhitectura și poziționarea pentru a rămâne într-un prag de preț vandabil. [...]
Un start-up din Silicon Valley vrea să producă până la 40.000 de roboți umanoizi militari pe an până în 2027, la un cost sub 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) pe unitate, însă promisiunea industrială intră în coliziune cu limite tehnice și riscuri de reglementare încă nerezolvate , potrivit Adevărul . Compania Foundation Robotics dezvoltă prototipul „Phantom” pentru utilizări civile și militare și susține că roboții ar putea ajunge inclusiv în roluri de luptă. Ținta de producție și costul: ambiție de „industrializare” a roboților de front Foundation Robotics, înființată în urmă cu doi ani, este prezentată ca singura firmă din SUA care mizează deschis pe roboți umanoizi pentru apărare. Planul are două direcții: roluri de suport : transport de provizii, recunoaștere, inspecția zonelor cu risc ridicat, evacuarea răniților; misiuni de luptă : „angajarea și neutralizarea directă a amenințărilor”, descrisă de CEO-ul Sankaet Pathak drept „înarmare de primă linie”. În laborator se lucrează la versiunea Phantom MK-2 , care ar urma să aibă autonomie de șase ore și încheieturi capabile să manipuleze și să execute foc cu armament de infanterie . Obiectivul declarat este producția a 40.000 de unități pe an până la final de 2027 , la sub 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate . Realitatea tehnică: prototipul actual are constrângeri majore În contrapunct cu țintele de producție, primul model menționat, Phantom MK-1 , are limitări care îl fac departe de utilizarea robustă în teren: este dependent de cabluri (fără baterie proprie), nu este rezistent la apă sau praf și, dacă se răstoarnă, nu se poate ridica singur . Articolul notează și dificultățile legate de „mâinile” robotice, care încă nu au dexteritatea și forța necesare. Tracțiune în zona militară și testare în Ucraina Interesul militar există deja: compania ar fi obținut contracte de cercetare de 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) cu armata SUA . În plus, Foundation Robotics testează două unități pe frontul din Ucraina ; dacă în SUA testele sunt limitate la manipularea echipamentelor, în Ucraina evaluările includ și utilizarea armamentului în condiții reale de război . Proiectul a atras și atenție politică la Washington: Eric Trump este menționat ca investitor și consilier strategic . Pentru Pathak, inițiativa ar avea și o dimensiune personală, după falimentul din 2024 al firmei sale anterioare, Synapse. De ce contează: fără reguli internaționale, „scalarea” poate depăși controlul Pe lângă îndoielile privind utilitatea formei umane în luptă (unii experți indică drept alternative mai stabile roboții cvadrupezi sau vehiculele pe șenile), cele mai sensibile implicații sunt de responsabilitate și reglementare . Nicole van Rooijen, director executiv al coaliției Stop Killer Robots, avertizează că armele letale autonome pot „dehumaniza” războiul și pot dilua responsabilitatea juridică în cazuri precum crimele de război. În plus, forma umanoidă ar aduce un risc psihologic: familiaritatea în utilizări civile ar putea masca pericolul atunci când aceeași tehnologie este folosită pentru a ucide. În lipsa unor reglementări internaționale stricte , articolul sugerează că dezvoltarea accelerată și obiectivele de producție pot împinge tehnologia înaintea cadrului de control, cu efecte greu de reversat. [...]
Declarația lui Sundar Pichai că inteligența artificială ar putea fi „mai profundă decât electricitatea sau focul” reîncadrează AI ca resursă strategică , nu doar ca tehnologie, într-un moment în care companiile își calibrează investițiile și așteptările pe termen lung, potrivit TechRadar . Afirmația a fost făcută de CEO-ul Google la un eveniment de tip „town hall” în 2018, găzduit de MSNBC, când tehnologia era încă „embrionară” față de nivelul de vizibilitate și utilizare de astăzi. În dialog, intervievatoarea Kara Swisher a replicat: „Foc? Focul e destul de bun”, punctând caracterul provocator al comparației. De ce contează: AI tratată ca infrastructură critică Mesajul implicit al lui Pichai este că AI ar putea ajunge să aibă un impact civilizațional comparabil cu descoperiri fundamentale, ceea ce, în termeni de business, mută discuția de la „instrument” la „infrastructură”. TechRadar plasează această perspectivă în contextul rolului Google în dezvoltarea AI moderne: publicația amintește că tehnologiile generative actuale se bazează pe munca cercetătorilor Google privind arhitectura „transformer” (2017), un tip de model care stă la baza multor sisteme de generare de text și imagini. Între optimism și realitatea de azi Publicația notează că, deși AI a influențat deja rezultate pentru companii și consumatori, efectele au fost adesea „în culise”, nu neapărat „în prim-plan”, iar „AI nu a demonstrat încă” un impact fundamental de amploarea sugerată de comparația cu electricitatea sau focul — chiar dacă performanțele cresc de la an la an. În același timp, TechRadar indică faptul că „majoritatea oamenilor de știință” consideră că inteligența artificială generală (AGI) — un concept care descrie o AI capabilă să egaleze sau să depășească oamenii într-o gamă largă de sarcini — „este la orizont, într-o zi”. Dacă un astfel de scenariu se materializează și își confirmă potențialul, optimismul lui Pichai ar putea fi „validat”, mai scrie publicația. [...]
NASA a stabilit echipajul Artemis III , un pas operațional esențial pentru testarea revenirii pe Lună , potrivit CNET , într-un moment în care programul Artemis are nevoie de repere concrete pentru a valida arhitectura de zbor și pregătirea pentru o aselenizare cu echipaj. Decizia fixează, în termeni practici, „cine” va executa misiunea și permite trecerea la etape de pregătire și integrare mai avansate, de la antrenamente specifice până la coordonarea cu sistemele și procedurile de misiune. În logica unui program spațial, nominalizarea echipajului nu este doar un anunț de personal, ci o condiție pentru planificarea operațională detaliată. Artemis III este prezentată ca o misiune „crucială” de testare pe Lună, în cadrul efortului NASA de a reveni cu astronauți pe suprafața lunară. Publicația notează că miza este validarea unei misiuni cu echipaj într-un profil care implică operațiuni lunare și verificarea capabilităților necesare pentru pașii următori ai programului. În materialul disponibil în input nu apar numele astronauților, calendarul exact al misiunii sau alte detalii tehnice (vehicule, furnizori, bugete). În lipsa acestor informații în sursa furnizată, consecințele cuantificabile și următorii pași calendaristici nu pot fi detaliate fără a specula. [...]
Telegram revine pe Apple Watch cu o aplicație complet nativă , ceea ce înseamnă acces direct de pe ceas la conversații și funcții media (inclusiv redare de GIF-uri și video), după o pauză de ani buni în care platforma renunțase la suportul watchOS, potrivit 9to5Mac . CEO-ul Telegram, Pavel Durov , a anunțat pe X că aplicația are acum o experiență „complet nativă” pe Apple Watch. La prima deschidere, utilizatorii trebuie să scaneze un cod QR din aplicația Telegram de pe iPhone, similar autentificării pe alte platforme (web sau Mac). Dacă este cazul, se cere și parola de cloud. După autentificare, utilizatorii pot accesa contacte și conversații direct de pe ceas, cu suport pentru: redare GIF-uri și video; mesaje vocale și text; partajare locație; stickere și alte funcții. Context: un al doilea pariu pe watchOS, la peste 10 ani de la primul Lansarea vine la mai mult de un deceniu după primul val de suport Telegram pentru Apple Watch, introdus odată cu Telegram 3.0 în iunie 2015. După câțiva ani, Telegram s-a alăturat altor platforme care au întrerupt aplicațiile native pentru watchOS, într-un trend pe care Apple „a reușit să îl inverseze” în ultimii ani, notează publicația. Disponibilitate și o particularitate: fără mențiune în notele din App Store Deși notele de lansare din App Store nu menționează explicit noul suport pentru Apple Watch, actualizarea este în curs de distribuire și poate fi descărcată acolo unde Telegram este disponibil, mai scrie 9to5Mac. Aplicația Telegram din App Store este disponibilă aici: Telegram . Pentru detalii despre „Telegram 3.0” și istoricul suportului Apple Watch, Telegram indică și pagina: Telegram 3.0 . Anunțul lui Durov pe X este aici: announced on X . [...]
Eroarea de localizare raportată pe 7 iunie în București arată cât de ușor poate fi perturbat semnalul GNSS, cu efecte în lanț în aplicații de transport și livrări , nu doar în navigație, potrivit Mobilissimo . Utilizatori au observat că Google Maps , Waze și alte aplicații afișau poziții greșite, uneori la distanțe considerabile față de locul real. În câteva ore, subiectul a ajuns pe Reddit, unde au apărut capturi de ecran și relatări similare. Discuțiile au alternat între confuzie și umor, inclusiv comentarii de tipul „Se pare că m-am teleportat”, însă miza tehnică este mai serioasă: când coordonatele sunt eronate, multe servicii digitale pornesc de la o premisă greșită. De ce nu e, de fapt, „vina aplicației” Publicația explică faptul că aplicații precum Google Maps, Waze, dar și servicii de ride-sharing precum Bolt și Uber nu „calculează” singure poziția. Ele folosesc coordonatele furnizate de receptorul GNSS (sistem global de navigație prin satelit) din telefon sau din vehicul, iar navigația este construită ulterior pe baza acelor date. Consecința practică: dacă sursa poziției este afectată, mai multe aplicații pot afișa simultan aceeași eroare, ceea ce mută suspiciunea de la software la semnalul de localizare. Bruiaj (jamming) versus falsificare (spoofing) Semnalul GPS este descris ca fiind „surprinzător de fragil”, deoarece sateliții aflați la aproximativ 20.000 km transmit semnale foarte slabe la nivelul solului, iar receptorul trebuie să le distingă din zgomotul radio. Mobilissimo indică două mecanisme principale de perturbare: Jamming (bruiaj) : un emițător radio suficient de puternic „acoperă” semnalul sateliților, iar receptorul nu mai poate determina poziția. Spoofing (falsificare) : o metodă mai sofisticată, în care sunt transmise coordonate false, iar dispozitivul „crede” că se află în alt loc. Din relatările utilizatorilor (poziționări complet greșite, „apariții” în alte zone ale orașului), fenomenul pare mai apropiat de spoofing decât de o simplă pierdere a semnalului, însă publicația subliniază că nu există o confirmare clară fără măsurători tehnice independente . Impact operațional: efecte care se propagă rapid Episodul scoate în evidență o dependență structurală: localizarea prin satelit nu susține doar orientarea pe hartă, ci și servicii care funcționează „în fundal” în economie. În material sunt menționate explicit zone precum ride-sharing, livrări, logistică, transport și monitorizarea flotelor. Când punctul de plecare este calculat greșit, pot apărea efecte precum trasee incoerente sau imposibilitatea de a corela mișcarea reală cu poziția afișată — semnale pe care utilizatorii le-au observat în timpul incidentului. Un indicator extern: GPSJam Ca exemplu de monitorizare publică a anomaliilor GNSS, Mobilissimo menționează platforma GPSJam.org , care folosește date provenite de la aeronave pentru a identifica zone cu niveluri neobișnuit de ridicate de interferențe. Site-ul nu indică responsabilul și nici nu confirmă automat ce s-a întâmplat în București pe 7 iunie, dar ilustrează că astfel de fenomene sunt suficient de frecvente încât să existe instrumente dedicate de urmărire. În esență, „teleportările” de pe hărți au fost partea vizibilă a unei probleme mai mari: o infrastructură invizibilă, considerată de mulți „garantată”, poate fi perturbată, iar efectele se văd imediat în servicii digitale folosite zilnic. [...]
Google își mută funcțiile de generare de imagini cu AI din aplicații dedicate în Gemini , iar Pixel Studio – o funcție exclusivă pentru telefoanele Pixel – este practic închisă odată cu actualizarea la versiunea 2.7, potrivit BGR . Aplicația Pixel Studio a fost lansată în 2024 și era disponibilă doar pe telefoanele Google, începând cu generația Pixel 9. Conform publicației, Google i-a redus treptat capabilitățile în actualizări recente, iar în versiunea 2.7 utilizatorii care deschid aplicația sunt redirecționați către platforma principală de inteligență artificială a companiei, Gemini, care include acum instrumente similare de generare de imagini după integrarea „Nano Banana”. Ce se pierde, concret, pentru utilizatorii Pixel Pixel Studio permitea: generarea de imagini din comenzi text (prompturi); modificarea fotografiilor existente (de exemplu, eliminarea unor elemente din fundal, ajustarea luminii sau schimbarea stilului vizual); crearea de stickere pentru utilizare în alte aplicații sau în mesaje (funcție eliminată încă din versiunea 2.2, notează articolul). BGR arată că actualizările ulterioare au „dezbrăcat” aplicația de aproape toate funcțiile majore, iar varianta curentă a rămas în esență o interfață care trimite utilizatorul către Gemini pentru nevoile legate de imagini generate cu AI. De ce contează: consolidarea AI în Gemini reduce „exclusivitățile” Pixel Google nu a oferit o explicație oficială pentru oprirea Pixel Studio, însă articolul indică două motive principale: controversele legate de capacitatea aplicației de a genera conținut problematic și strategia companiei de a unifica instrumentele AI în Gemini, care este disponibil pe mai multe dispozitive și platforme. În plus, suprapunerea dintre Pixel Studio și Gemini ar fi însemnat, în practică, costuri și efort de întreținere pentru o aplicație separată pe telefoanele Pixel, deși funcțiile existau deja în ecosistemul Gemini. În această logică, Google ar prefera să expună direct modelele sale AI printr-un asistent, nu prin aplicații distincte. Ce ar trebui să facă utilizatorii Potrivit Android Authority (citată de BGR), utilizatorii ar mai putea avea acces la creațiile anterioare, însă publicația avertizează că nu există garanții că aplicația va mai putea fi lansată după actualizări viitoare. Cu alte cuvinte, cine vrea să păstreze conținut generat în Pixel Studio ar trebui să îl salveze cât timp aplicația încă mai pornește. [...]