Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Refuzul lui Jensen Huang de a depune mărturie sub jurământ în Senatul SUA ridică miza unei posibile confruntări de reglementare pe exporturile de cipuri AI către China, într-un moment în care Nvidia încearcă să influențeze politica de control al exporturilor fără a intra direct în logica audierilor publice, potrivit The Next Web.
Directorul general al Nvidia a respins invitația senatoarei Elizabeth Warren de a apărea joi în fața Comisiei Bancare a Senatului, unde ar fi urmat să discute despre vânzările companiei către China și despre modul în care cipurile Nvidia ajung la cumpărători chinezi, în contextul restricțiilor americane la export. În schimb, Huang a propus un tur al sediului Nvidia din Santa Clara și o discuție „despre tehnologia noastră, ecosistemul american de inteligență artificială și cum putem sprijini leadershipul SUA”.
Warren vrea clarificări privind posibilitatea ca cipurile Nvidia, folosite la antrenarea și rularea (inferența) modelelor de inteligență artificială, să fie redirecționate către aplicații militare în China. În scrisoarea către Huang, senatoarea susține că aceste cipuri nu sunt utilizate doar în industrie, ci și „în scopuri militare”.
Totodată, Warren critică regimul de control al exporturilor al Departamentului Comerțului, pe care îl consideră plin de lacune ce ar permite companiilor chineze să obțină cipuri avansate prin filiale din țări precum Singapore, Malaezia și Thailanda.
Huang a argumentat în mod repetat că limitarea vânzărilor către China afectează competitivitatea companiilor americane, fără să oprească dezvoltarea inteligenței artificiale în China. Conform publicației, el face parte din Consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al președintelui Trump și a susținut o abordare în care firmele americane ar avea „prioritate” la cele mai performante cipuri, dar ar putea vinde în continuare produse competitive pe piața chineză.
„Ar trebui să ne asigurăm că firmele americane au cele mai bune și cele mai multe și primele”, a spus Huang, în decembrie, potrivit sursei. „Ar trebui să oferim cele mai competitive cipuri pe care le putem pieței chineze.”
The Next Web notează că refuzul de a depune mărturie nu este neobișnuit pentru un CEO din tehnologie, însă „optica” este sensibilă, pe fondul eforturilor lui Warren de a construi un dosar mai amplu de politici publice în jurul inteligenței artificiale (exporturi de cipuri, evaluări voluntare ale modelelor, posibile participații ale guvernului).
Următorul pas – dacă Senatul va accepta invitația la sediul Nvidia sau va încerca să-l constrângă pe Huang să apară (de exemplu, printr-o citație) – va indica cât de hotărât este Congresul să escaladeze presiunea asupra celui mai influent furnizor de hardware pentru inteligență artificială.
Recomandate
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
Marina SUA va folosi un supercomputer Nvidia DGX GB300 pentru a pregăti ofițeri să evalueze limitele și riscurile IA , după ce compania a donat sistemul către Naval Postgraduate School din Monterey, potrivit The Next Web . Miza operațională nu este doar creșterea capacității de calcul, ci formarea unor decidenți care să nu „aibă încredere oarbă” în modele și să știe când tehnologia nu trebuie folosită. Sistemul, descris ca primul supercomputer IA de acest tip din armata americană, rulează pe generația Blackwell Ultra — aceeași linie de cipuri pe care SUA interzice să o vândă către firme chineze. În acest caz, Nvidia a oferit echipamentul gratuit, printr-o donație către fundația școlii, notează publicația, citând o relatare Nextgov . Ce include sistemul și cum va fi folosit DGX GB300 este prezentat ca un sistem integrat (nu un centru de date), care se poate conecta la infrastructura existentă de energie și apă a campusului. Configurația menționată în articol include: 36 procesoare Grace (CPU); 72 plăci grafice Blackwell Ultra (GPU), conectate pentru procesare paralelă. Școala spune că îl va utiliza pentru instruire și aplicații în domenii precum modelare meteo și oceanografică, cercetare operațională, securitate cibernetică și planificare de reziliență. La punerea în funcțiune au contribuit și companii precum Vertiv, DDN și VAST Data. De ce contează: accent pe „judecată”, nu pe „putere de foc” În articol, Naval Postgraduate School își definește explicit obiectivul ca fiind educarea viitorilor lideri militari să înțeleagă suficient de bine aceste tehnologii încât să le poată evalua limitele și să le aplice „etic” și „responsabil”. Căpitanul Michael Owen, vice-provost al Marinei, este citat astfel: „Întrebarea nu este dacă aceste tehnologii vor exista, ci dacă viitorii lideri militari le înțeleg suficient de bine încât să le evalueze limitările, să le aplice etic și să le folosească responsabil.” Dincolo de utilizările academice, donația are și o componentă strategică: un cip considerat prea sensibil pentru export către China ajunge instrument de instruire pentru ofițeri americani, iar Nvidia își expune, în același timp, hardware-ul orientat către zona militară. Context: parteneriat început în 2024 Supercomputerul se bazează pe un acord de cercetare între Nvidia și școală, semnat în decembrie 2024. Potrivit articolului, colaborarea a dus deja la un AI Tech Center în 2025, echipat cu cipuri Blackwell, dispozitive Jetson și platforma de simulare Omniverse. În ansamblu, mesajul instituției este că valoarea principală a noii infrastructuri nu stă doar în capacitatea de calcul, ci în antrenarea discernământului: când și în ce condiții cele mai avansate sisteme de IA nu ar trebui considerate de încredere. [...]
China produce o nouă generație de miliardari din inteligență artificială, dar sub un control de stat tot mai apăsător , într-un model care combină expansiunea globală rapidă cu prudență publică și risc politic ridicat, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Economist. Datele Hurun arată că în China există „cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani”, cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai vizibil nume este Liang Wenfeng , fondatorul DeepSeek: după o rundă de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari (aprox. 326,6 miliarde lei), averea lui ar fi urcat la circa 38 de miliarde de dolari (aprox. 174,8 miliarde lei), peste estimările pentru Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), conform The Economist. Pe locul doi este Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele jucăriilor de colecție Labubu. De unde vin noile averi și de ce contează economic Spre deosebire de generațiile anterioare, asociate cu imobiliarele sau industria grea, noii antreprenori își construiesc averile în sectoare orientate spre consum și tehnologie. În eșantionul menționat: șapte au devenit miliardari din jocuri video; patru din afaceri cu ceai și cafea; trei din inteligență artificială. Schimbarea contează pentru că indică o reorientare a capitalului privat către domenii cu scalare rapidă și potențial global, într-un moment în care cererea internă este descrisă ca fiind slabă, ceea ce împinge companiile să caute creștere în afara Chinei. Expansiune externă mult mai rapidă, pe fond de cerere internă slabă The Economist notează că noile companii ies pe piețele externe mult mai repede decât predecesoarele: dacă înainte era nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru expansiune, unele afaceri ajung peste hotare la doar doi ani de la înființare. Exemplele din articol: lanțul de ceainării Chagee și-a deschis primul local internațional la doi ani după lansare și operează în nouă țări; producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări din piețele externe; Pop Mart a avut anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în afara Chinei, circa 40% din veniturile totale. Control intern mai strict și risc geopolitic: „regulile jocului” se pot schimba Pe măsură ce averile cresc, crește și expunerea la decizii politice. Articolul amintește campania lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, care a adus un control mai strict asupra marilor afaceri private, cu exemplul Jack Ma (Alibaba), după criticarea autorităților de reglementare financiară. În plus, antreprenorii cu ambiții globale depind tot mai mult de decizii politice din SUA. Un caz menționat este startup-ul de inteligență artificială Manus: fondatorul Xiao Hong „ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an”, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei către Meta. Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun, este citat spunând că tinerii antreprenori trăiesc cu ideea că deciziile politice, fie din China, fie din SUA, pot schimba regulile în orice moment, motiv pentru care evită expunerea publică pentru a-și proteja afacerile. AI: competiție globală, dar cu reguli dure acasă În ciuda sancțiunilor americane, dezvoltatorii chinezi ar fi accelerat evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizarea mai eficientă a resurselor de calcul, iar Beijingul promovează activ modele precum DeepSeek pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice. În același timp, sectorul privat operează sub un control statal în creștere: articolul susține că reglementarea AI din China a devenit „una dintre cele mai stricte din lume”, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor și controlul algoritmilor. În acest context, noua generație de miliardari apare ca una „mai globalizată”, dar și „mai discretă”, tocmai din cauza riscului de intervenție politică. [...]
Huawei extinde monetizarea asistentului AI „ Xiaoyi Claw ” printr-o ofertă de intrare: 7 zile gratuite la abonamentul lunar , disponibilă pentru utilizatorii noi de HarmonyOS 6 și versiuni ulterioare, potrivit IT之家 . Campania vizează telefoane și tablete care își actualizează aplicația Xiaoyi la versiunea 11.6.6.300 și urmărește să crească adopția serviciului pe bază de abonament. Pentru a activa beneficiul, utilizatorii pot rosti comanda „Xiaoyi Claw新人福利” după trezirea asistentului sau pot apăsa butonul „Xiaoyi Claw 免费体验” din partea de jos a paginii principale de conversație. Oferta se aplică doar celor care fac pentru prima dată un abonament „lunar recurent” (plată lunară cu reînnoire automată), iar în perioada de gratuitate utilizatorii primesc și 500 de „puncte AI” (credit intern pentru funcții/consum AI, conform descrierii din material). Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Condițiile de eligibilitate și pașii sunt legați direct de versiuni software, ceea ce indică o implementare controlată prin actualizări: dispozitiv cu HarmonyOS 6 sau mai nou; aplicația Xiaoyi actualizată la 11.6.6.300; activarea ofertei din interfața asistentului (comandă vocală sau buton dedicat); valabilă pentru utilizatori noi care se abonează prima dată la planul lunar recurent. Context: îmbunătățiri de produs și extinderea „Skills” Huawei susține că, odată cu actualizările, Xiaoyi Claw a primit optimizări la funcții precum generarea de prezentări (PPT), capabilități de programare, creație de imagini și „întârzierea” (latența) la comprimarea contextului, cu efecte asupra stabilității și execuției sarcinilor. În paralel, compania poziționează asistentul ca un AI „de tip companion” construit pe capabilități specifice HarmonyOS („Skills”), cu un magazin de abilități care se extinde. În material sunt menționate atât „Skills” exclusive HarmonyOS, gata de utilizare, cât și selecții de „Skills” de la parteneri, pentru zone precum realizarea de PPT, analiză financiară, cercetare aprofundată, lectură de informații, verificări de tip due diligence pentru companii și servicii de viață cotidiană. Publicația nu precizează durata campaniei sau prețul abonamentului după perioada gratuită. [...]
Google semnează codul UE de transparență pentru conținut generat de IA , un pas care poate influența direct modul în care companiile vor trebui să eticheteze și să dovedească originea materialelor online în Europa, dar care vine și cu un avertisment privind riscul de „supra-reglementare”, potrivit Google . Aderarea vizează EU AI Act Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content (cod de practică asociat Actului european privind inteligența artificială), disponibil la nivelul Comisiei Europene aici . Google spune că demersul se bazează pe semnarea, în 2025, a GPAI Code of Practice (un set de angajamente voluntare pentru IA), menționat într-un material separat al companiei aici . Ce înseamnă operațional: etichetare și „amprentare” digitală a conținutului În centrul abordării Google este accelerarea adoptării standardului industrial C2PA (un standard pentru proveniența conținutului digital) și dezvoltarea de instrumente de transparență, inclusiv SynthID . Compania descrie SynthID drept o tehnologie de „watermarking” (marcare digitală) care ajută utilizatorii să înțeleagă cum a fost creat și editat conținutul. Referințe: C2PA și SynthID . Google afirmă că lucrează și cu laboratoare terțe de IA pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor instrumente interoperabile de marcare bazate pe SynthID, enumerând Apple, Eleven Labs, Kakao, NVIDIA și OpenAI. Miza de reglementare: transparență, dar fără „straturi” care se bat cap în cap Deși susține obiectivul de transparență, Google avertizează că adăugarea de complexitate de reglementare , într-un moment în care soluțiile tehnice „încă evoluează”, ar putea intra în contradicție cu obiectivele Europei legate de competitivitate și simplificare și ar putea crea confuzie pentru utilizatori. Compania susține că, dacă mediul online ajunge „inundat” de etichete suprapuse și divulgări legale, oamenilor le va fi mai greu să obțină contextul de care au nevoie pentru a înțelege ce văd. Ce urmează Pe măsură ce codul este implementat, Google spune că va lucra cu autoritățile de reglementare și cu parteneri pentru a construi soluții „practice” care să ofere transparență „reală” și să ajute utilizatorii să ia decizii informate despre conținutul pe care îl consumă online. [...]
România trebuie să aplice din 2 august 2026 Regulamentul UE privind inteligența artificială , iar asta înseamnă desemnarea autorităților de supraveghere, stabilirea atribuțiilor și a regimului de sancțiuni, potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare: de la această dată, cadrul european devine aplicabil, iar România trebuie să aibă mecanisme funcționale de control și penalizare a încălcărilor. În acest context, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități cu atribuții sectoriale. Cine supraveghează aplicarea și pe ce zone Memorandumul menționat în materialul ANCOM conturează o arhitectură de supraveghere pe domenii, în special pentru sistemele de inteligență artificială „cu grad ridicat de risc”: ANCOM – propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact; Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din serviciile financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizată în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. Potrivit informațiilor, autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării regulamentului. Ce trebuie să conțină cadrul național: atribuții, cooperare, sancțiuni Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile lor; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea regulamentului. Calendar: ce intră în vigoare acum și ce se amână Conform calendarului indicat (art. 113), Regulamentul UE privind AI devine aplicabil din 2 august 2026 , cu excepții pentru anumite obligații legate de sistemele cu grad ridicat de risc, care se aplică ulterior: din 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; din 2 august 2028 – pentru sistemele încadrate ca având grad ridicat de risc potrivit articolului 6 alineatul (1) și Anexei I . Separat, interdicțiile pentru sistemele de AI cu „risc inacceptabil” au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă Regulamentul „Omnibus” în domeniul digital introduce două noi categorii de practici interzise , aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera sau modifica imagini/video/audio realiste cu părțile intime ori cu acte sexuale explicite ale unei persoane identificabile, fără consimțământ ; sisteme care pot genera sau modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații de transparență pentru conținut sintetic și deepfake Noile prevederi introduc obligații pentru furnizori și implementatori ai unor sisteme de AI, inclusiv pentru cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video, text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut fals realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM precizează și o excepție pentru sistemele deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în ceea ce privește marcarea conținutului generat: „Excepţia o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conţinut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piaţă înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligaţia furnizorilor de a marca conţinutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.” În același comunicat sunt definite și rolurile din lanț: „furnizorii” (cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sub propriul nume) și „implementatorii” (cei care utilizează sistemul, cu excepția utilizării personale, neprofesionale). Pentru mediul de afaceri, următorul pas practic este finalizarea cadrului legislativ național (inclusiv sancțiunile și procedurile), astfel încât aplicarea de la 2 august 2026 să nu rămână doar o obligație formală, ci una efectivă. [...]
