Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Rusia vrea să lanseze comercial în 2027 „Rassvet”, o rețea de internet prin satelit menită să reducă dependența de Starlink , într-un context în care accesul forțelor ruse la serviciul SpaceX a fost restricționat la începutul acestui an, potrivit Kyiv Post . Planurile au fost prezentate de Alexei Șelobkov, directorul general al Iks Holding , la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , vineri. Acesta a spus că sateliții „sunt deja lansați” și că „în săptămânile următoare” vor începe testele. Din punct de vedere operațional, proiectul este dezvoltat de Bureau 1440 (parte a Iks Holding). Compania afirmă că a lansat în martie 2026 primele 16 sateliți „Rassvet” pe orbită joasă, de la cosmodromul Plesețk, trecând astfel de la faza experimentală la o implementare timpurie. Pragul tehnic: câți sateliți sunt necesari pentru un serviciu utilizabil Diferența față de Starlink rămâne, deocamdată, majoră. SpaceX are „peste 10.000” de sateliți pe orbită, iar analiștii din domeniul spațial citați de publicație spun că „Rassvet” ar avea nevoie de cel puțin 250 de sateliți pentru a funcționa ca un sistem de comunicații fiabil. În planul pe termen lung, Bureau 1440 indică o țintă de până la 900 de sateliți până în 2035. Miza este una de infrastructură critică: articolul notează că proiectul a căpătat „o nouă urgență” după ce SpaceX a oprit accesul la Starlink pentru utilizări militare rusești, iar Starlink a devenit un factor tot mai important în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Context: Starlink, interzis în Rusia În prezent, Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor este sancționată cu amenzi, mai arată sursa. În paralel, materialul amintește că dronele ucrainene asociate unor atacuri reușite asupra rafinăriilor rusești au fost legate de capacitatea unor drone cu inteligență artificială de a se conecta la rețeaua Starlink, descrisă ca rezistentă la bruiaj (interferențe intenționate). Pentru piața globală, Kyiv Post mai menționează existența unor alternative în Europa și SUA (Eutelsat, OneWeb, Amazon Leo și Viasat), însă susține că performanța acestora „în general” nu egalează Starlink, în special din cauza avantajului unei constelații mari pe orbită joasă, care reduce latența (întârzierea semnalului) și crește acoperirea. [...]
Un raport citat de Financial Times sugerează că NSA folosește un model de inteligență artificială al Anthropic în „operațiuni cibernetice ofensive” , într-un aranjament care ar include „jumătate de duzină” de ingineri ai companiei integrați în agenție, potrivit Tom's Hardware . Miza, dincolo de controversa politică, este una operațională: dacă informația se confirmă, vorbim despre adoptarea directă, în zona de atac, a unor modele specializate pe securitate cibernetică, într-un moment în care guvernul SUA are un conflict deschis cu Anthropic pe tema limitărilor („balustradelor”) de utilizare. Ce se știe despre aranjamentul invocat și de ce contează Materialul notează că informația provine din Financial Times, care citează „persoane familiarizate cu aranjamentul”. Conform acestora, NSA ar utiliza Claude Mythos (un model orientat spre securitate cibernetică) „pentru operațiuni cibernetice ofensive”, cu sprijinul unor ingineri Anthropic „integrați” în agenție. Publicația precizează însă o limitare importantă: sursele Financial Times nu ar ști dacă personalul „integrat” ajută la operațiuni active sau doar la ghidarea folosirii tehnologiei și la personalizarea modelelor. Chiar și așa, aceleași surse se așteaptă ca instrumentul să fie util pentru „infiltrarea rețelelor” unor state precum China sau Iran. Contextul care complică implementarea: blocajul Pentagonului și disputa pe „balustrade” Tom’s Hardware reamintește că, în urmă cu doar câteva luni, Departamentul Apărării al SUA (DOD) a etichetat Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare” și a întrerupt complet posibilitatea ca firma să fie furnizor pentru produse de inteligență artificială. Disputa ar fi început în ianuarie 2026, în timpul negocierilor pentru un contract de 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei), când administrația Trump ar fi cerut ca produsele Anthropic să poată fi folosite pentru „toate scopurile legale”, ceea ce ar fi implicat relaxarea unor limitări de utilizare. Anthropic ar fi refuzat, iar CEO-ul Dario Amodei ar fi apărat public poziția companiei, invocând riscuri precum supravegherea în masă și armele autonome. Ulterior, în martie 2026, guvernul SUA ar fi făcut pasul de a clasifica Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare”, iar compania a deschis un proces împotriva DOD, pe care îl descrie ca fiind în desfășurare. Ce este „Mythos” și unde se află produsul Potrivit articolului, Mythos este într-o etapă de acces timpuriu. Anthropic ar fi anunțat că îl distribuie către 150 de organizații din 15 țări, extinzând disponibilitatea după lansarea din aprilie (față de un număr redus de organizații din SUA). Ce urmează și care sunt necunoscutele Tom’s Hardware notează că nu este clar dacă presupusa utilizare a Mythos de către NSA indică o schimbare de poziție față de Anthropic la nivelul DOD sau dacă există diferențe de abordare între instituții. În plus, situația juridică rămâne neclară: articolul menționează că două instanțe ar fi emis până acum decizii contradictorii în litigiile dintre Anthropic și DOD, ceea ce face dificil de anticipat cum va arăta, pe termen scurt, cadrul de colaborare (sau de interdicție) dintre companie și structurile guvernamentale americane. [...]
BYD a negat public informațiile despre un presupus robot umanoid intern, inclusiv un plan de a instala 20.000 de unități în 2026 , după ce în spațiul online au circulat detalii despre un proiect „codificat Yao Shun Yu”, potrivit IT Home . Pentru companie, miza este una operațională și de credibilitate: infirmarea unor cifre și etape de testare care ar putea crea așteptări nerealiste privind ritmul de industrializare a roboților umanoizi. Informațiile negate au fost verificate de un jurnalist care a cerut un punct de vedere BYD, iar compania a transmis că mai multe afirmații „nu sunt adevărate”, inclusiv cele legate de numele de cod, testarea în fabrici și volumul de utilizare internă. Ce anume infirmă BYD Compania spune că sunt neadevărate următoarele informații vehiculate online: că robotul umanoid dezvoltat intern ar avea numele de cod „Yao Shun Yu”; că „a șaptea generație” de prototip ar fi testată în condiții reale în fabricile din Shenzhen și Changsha; că aproximativ 150 de unități ar fi deja „la muncă”, cu un obiectiv de 20.000 de roboți folosiți intern în cursul acestui an; că ar exista un plan de implementare internă a 20.000 de unități în 2026. Context: BYD confirmă direcția, nu și calendarul sau volumele Deși respinge detaliile concrete apărute online, BYD a confirmat anterior, prin declarații ale vicepreședintelui executiv al grupului, Li Ke , că lucrează la dezvoltarea de roboți umanoizi. Într-un interviu citat de publicație, Li Ke a susținut că avantajul competitiv în robotică va ține de capacitatea de producție și de integrarea software–hardware, iar competențele de inteligență artificială din industria auto ar avea o bază comună cu cele necesare roboților. În aceeași intervenție, Li Ke a indicat și o posibilă direcție comercială: dacă roboții ar ajunge să fie potriviți pentru utilizarea în gospodării, BYD ar putea folosi rețeaua de dealeri pentru vânzare. Totodată, a menționat ideea unei „platforme deschise”, în care BYD ar putea dezvolta roboți atât pe cont propriu, cât și în parteneriat cu alte companii. De ce contează Negarea explicită a unor ținte precum „20.000 de unități” și a unor etape de testare în fabrici sugerează că, cel puțin în acest moment, BYD nu validează public un calendar și o scală de implementare pentru roboții umanoizi. Pentru piață și pentru lanțurile de aprovizionare, diferența dintre „dezvoltăm” și „implementăm zeci de mii” este esențială: implică niveluri complet diferite de investiții, capacitate de producție și maturitate tehnologică. Ce urmează nu este precizat în material: BYD nu oferă, în informațiile citate, un termen sau un volum alternativ, limitându-se la infirmarea zvonurilor și la reafirmarea direcției generale de dezvoltare. [...]
FintechOS a redus pierderea netă aproape la jumătate în 2025 , până la 17,7 milioane de lei, însă pe fondul unei scăderi a veniturilor, potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice . Compania de software pentru industria financiară (bănci şi asigurători) a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 89,5 milioane de lei, în scădere cu 9,2% faţă de anul anterior. În acelaşi timp, pierderea netă s-a redus de la 32,2 milioane de lei în 2024, iar nivelul din 2025 este, conform datelor publice, cel mai mic din 2020 încoace. Presiune pe creştere, dar semnal de disciplină financiară Din perspectiva sustenabilităţii operaţionale, reducerea pierderii vine într-un an în care veniturile au scăzut, ceea ce indică o ajustare a costurilor sau o eficientizare a activităţii (detaliile nu sunt prezentate în material). Totuşi, compania nu a raportat profit în niciun an de la înfiinţare, conform aceleiaşi surse. Datoriile, în scădere puternică Un alt indicator care schimbă profilul financiar al companiei este reducerea datoriilor: acestea au coborât cu aproape 60% în 2025, la 69,7 milioane de lei, de la 168,4 milioane de lei în 2024, potrivit datelor citate. În lipsa altor informaţii din raportarea publică prezentată, rămâne de urmărit dacă FintechOS va reuşi să stabilizeze veniturile şi să continue reducerea pierderilor, astfel încât să se apropie de pragul de profitabilitate. [...]
Apple ar putea limita accesul inițial la noul Siri din iOS 27 printr-o listă de așteptare , urmând să deschidă treptat „sloturi” pentru utilizatori, pe măsură ce strânge feedback și ajustează produsul, potrivit IT Home . Informația provine dintr-un articol al publicației 9to5Mac (citat de IT Home), care susține că Apple tratează intern Siri din iOS 27 ca pe un „beta”/„preview” (versiune de test/previzualizare), chiar dacă funcțiile ar putea fi prezentate oficial la WWDC 2026 . Consecința practică: nu toți utilizatorii vor putea testa imediat noua experiență, chiar dacă Apple o anunță public. De ce contează: Apple ar paria pe lansare graduală pentru a reduce riscurile Miza principală este operațională. O lansare în valuri, cu listă de așteptare, îi permite companiei să controleze încărcarea infrastructurii și să limiteze impactul problemelor de stabilitate sau calitate a răspunsurilor, în timp ce colectează date și feedback din utilizarea reală. IT Home amintește că Apple a folosit o abordare similară în 2024, la introducerea Apple Intelligence : utilizatorii care instalau o versiune timpurie de iOS 18.1 trebuiau să se înscrie într-o „listă de așteptare” din setările iPhone, urmând să primească acces pe rând. Ce ar aduce nou Siri în iOS 27, potrivit informațiilor din articol Publicația notează că noul Siri ar fi construit pe o arhitectură nouă și ar urma să se conecteze pentru prima dată la modelul Google Gemini. În acest context, sursa subliniază că vor trebui urmărite cu atenție: stabilitatea sistemului; calitatea și viteza răspunsurilor; compatibilitatea; experiența de confidențialitate (date personale și modul de procesare). În lipsa unei confirmări oficiale din partea Apple, rămâne neclar când ar începe efectiv înscrierea pe listă și ce criterii ar folosi compania pentru a acorda acces în primele valuri. [...]
Un posibil iPhone pliabil ar urma să vină în două culori, iar asta contează mai ales prin prisma riscului de ofertă limitată la început , pe fondul problemelor de randament și creștere a capacității de producție semnalate în lanțul de aprovizionare, potrivit IT Home . Un utilizator identificat ca sursă de informații, , a publicat pe platforma X (fostul Twitter) un videoclip în care ar fi prezentate machete (modele nefuncționale) ale unui iPhone pliabil în două variante de culoare: alb și albastru închis (aproape negru). Publicația notează că, după lansare, dispozitivul ar putea fi comercializat sub numele „iPhone Ultra”. Ce se știe despre culori și poziționare IT Home amintește că, în informații anterioare despre „ iPhone Fold ”, Apple ar dezvolta intern două opțiuni de culoare: argintiu-alb, descris ca o variantă „clasică”; indigo închis, apropiat de un albastru închis similar cu cel asociat modelului iPhone 17 Pro. De ce ar putea fi greu de găsit la început Analistul de lanț de aprovizionare Ming-Chi Kuo a avertizat că Apple ar putea întâmpina, în faza inițială, probleme de randament (procentul de unități conforme la ieșirea din producție) și de „ramp-up” (creșterea treptată a volumelor), ceea ce ar menține un dezechilibru între cerere și ofertă cel puțin până la finalul lui 2026. În același context, Kuo mai spune că estimările vehiculate în piață de 15–20 de milioane de unități sunt mai probabil să reprezinte cererea cumulată pe durata ciclului de viață al produsului (2–3 ani), nu vânzări într-un singur an. [...]
O dronă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) poate schimba ecuația costurilor în războiul cu drone , prin posibilitatea de a lovi la distanță mare în roiuri, forțând apărări scumpe să consume interceptori și resurse disproporționat, potrivit TechRadar . Publicația scrie că Eric Schmidt , fost CEO Google, este implicat în dezvoltarea și scalarea producției pentru Hornet, un aparat fără pilot conceput ca muniție „consumabilă” (attritable), nu ca platformă recuperabilă. De ce contează: costul mic permite atacuri în masă, nu lovituri „prețioase” Hornet este descris ca un aparat fără pilot de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), capabil să transporte 5 kg de explozibil pe o distanță de 200 km, într-o configurație „one-way” (dus, fără recuperare), optimizată pentru rază maximă. Ideea centrală: la costul unei singure rachete convenționale, Ucraina ar putea lansa simultan zece Hornet către zece ținte diferite, schimbând pragul economic al loviturilor în adâncime. Publicația compară încărcătura de 5 kg cu efectul unui proiectil greu de artilerie și susține că, deși nu este o armă pentru distrugerea buncărelor fortificate, ar fi suficientă pentru ținte de suprafață din spatele liniilor, precum depozite de combustibil, stocuri de muniție, instalații radar sau vehicule de comandă. Rolul lui Eric Schmidt și „scalarea” producției TechRadar afirmă că Schmidt a lansat Project Eagle, care ulterior a devenit Perennial, cu obiectivul explicit de a construi o dronă mai ieftină decât o mașină second-hand, dar cu o rază de acțiune mai mare decât a multor rachete. În material se susține că Schmidt nu s-ar fi limitat la finanțare, ci ar fi influențat activ proiectul încă din faza Project Eagle, înainte ca inițiativa să evolueze într-o operațiune de producție capabilă să fabrice Hornet „la scară”. Unghiul economic este esențial: inovația ar fi mai puțin într-o componentă anume și mai mult în logica de cost care face acceptabilă pierderea mai multor drone ieftine, dacă asta obligă adversarul să consume muniție și sisteme de apărare mult mai scumpe. Limite și reacția apărării: supraviețuirea pe 200 km rămâne o necunoscută Publicația notează însă o incertitudine importantă: rămâne de văzut dacă o dronă de 5.000 de dolari poate supraviețui pe 200 km într-un mediu cu război electronic și apărare antiaeriană activă. Argumentul pro este că „numărul” poate funcționa ca formă de supraviețuire: devine dificil și costisitor să oprești 20 de drone lansate simultan către 20 de ținte, folosind interceptori scumpi. În același context, TechRadar citează o declarație atribuită Brig. Gen. Matt Ross, director al JIATF-401 , preluată „via Defense News”, despre presiunea de a construi apărări stratificate și de a scala interceptori aer-aer „ieftini” și consumabili: „Dronele sunt «amenințarea definitorie a vremurilor noastre». Trebuie să fim proactivi în crearea unei apărări stratificate care să desfășoare și să scaleze interceptori aer-aer cu cost redus, consumabili, la toate facilitățile noastre din țară și din străinătate.” Ce urmează Dacă Hornet poate fi produs în volume mari și își confirmă eficiența în condiții reale (inclusiv sub bruiaj și foc antiaerian), efectul principal ar fi mutarea competiției dinspre „platforme rare și scumpe” către „consumabile ieftine în masă” — o schimbare care apasă direct pe bugetele și doctrinele de apărare, prin costul disproporționat al apărării față de atac. [...]
OpenAI, Google DeepMind, Microsoft AI și Anthropic cer controale obligatorii la vânzarea de ADN sintetic , avertizând că progresul rapid al inteligenței artificiale poate reduce barierele pentru obținerea de informații și materiale care ar putea fi folosite la dezvoltarea de arme biologice, potrivit G4Media . Într-o scrisoare adresată Congresului SUA , liderii acestor companii solicită reglementări urgente pentru achiziția de ADN sintetic, inclusiv verificarea identității clienților și controale obligatorii asupra comenzilor. Miza, în logica semnatarilor, este închiderea unui „gol” de reglementare: în prezent, verificările sunt aplicate fragmentat, voluntar, fără un cadru legal unitar. ADN-ul sintetic – material genetic creat în laborator, disponibil în unele cazuri prin comenzi online – este folosit pe scară largă în cercetarea biomedicală, inclusiv pentru vaccinuri și terapii, dar și pentru metode noi de stocare a datelor digitale. În același timp, experții citați avertizează că aceleași instrumente ar putea fi folosite pentru a recrea sau modifica agenți patogeni periculoși dacă ajung la actori rău intenționați. Ce propun companiile și de ce contează operațional Industria AI cere introducerea unor cerințe obligatorii, cu efect direct asupra modului în care s-ar face vânzarea și urmărirea comenzilor de ADN sintetic: verificări obligatorii ale comenzilor; verificarea identității cumpărătorilor; păstrarea unor evidențe detaliate, pentru a permite investigarea activităților suspecte. Reprezentanții companiilor susțin că aceste măsuri ar fi printre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare modalități de reducere a riscurilor de biosecuritate. AI și „bariera” către informații sensibile Potrivit materialului, riscul nu este complet nou, însă dezvoltarea accelerată a AI schimbă semnificativ profilul de amenințare: unele modele avansate pot furniza deja răspunsuri „la nivel de expert” în domenii precum virologia, inclusiv despre proceduri complexe de laborator. Consecința invocată este că accesul la informații sensibile devine mai ușor pentru persoane fără pregătire de specialitate. Îngrijorări similare au fost exprimate și de cercetători de la universități precum Oxford, Stanford și Johns Hopkins, care avertizează că accesul necontrolat la baze de date biologice și utilizarea AI în cercetare ar putea facilita proiectarea sau modificarea unor agenți patogeni periculoși. Printre soluțiile discutate se află mecanisme de verificare a utilizatorilor și sisteme de monitorizare pentru detectarea utilizărilor abuzive. Europa: discuții pentru un cadru comun, dar fără lege unitară La nivelul Uniunii Europene, tema este inclusă în discuțiile privind viitorul Act pentru Biotehnologie, prezentat de Comisia Europeană în 2025. Documentul tratează ADN-ul și ARN-ul sintetic drept tehnologii sensibile din perspectiva biosecurității și propune un cadru comun pentru verificarea clienților și raportarea comenzilor suspecte. În prezent, nu există o legislație unitară la nivelul UE care să reglementeze direct acest domeniu, iar dezbaterea se poartă pe fondul extinderii rapide a AI și al eforturilor autorităților de a anticipa riscuri emergente. În această logică, biosecuritatea este indicată tot mai des ca posibil „următor domeniu major de reglementare” în era AI. [...]
Samsung ar putea reveni la o strategie de cost care lasă Europa cu hardware diferit la viitorul Galaxy Z Flip 8 , potrivit WinFuture : Exynos pentru Europa și Snapdragon pentru SUA și alte piețe, o împărțire care complică comparațiile între modele și poate influența percepția asupra performanței. Publicația scrie că Samsung ar urma să echipeze Z Flip 8 cu Exynos 2600 în Europa, în timp ce piața americană ar primi Snapdragon 8 Elite Gen 5 de la Qualcomm. Informația este prezentată ca zvon, bazat pe o scurgere atribuită leakerului Lanzuk, preluată și de 9to5Google . De ce ar schimba Samsung din nou strategia: costurile de producție Motivul invocat este unul financiar. Exynos 2600 ar fi produs de Samsung pe un proces de fabricație de 2 nanometri, iar la începutul unui nou proces randamentul (numărul de cipuri fără defecte obținute dintr-un wafer) este de regulă mai mic, ceea ce urcă prețul pe unitate. În paralel, Qualcomm ar fi oferit Samsung un preț „foarte avantajos” pentru cipurile Snapdragon, ceea ce ar înclina balanța către o împărțire pe regiuni. Această posibilă revenire ar încheia „experimentul” de un an: Galaxy Z Flip 7 ar fi fost primul model livrat global cu Exynos, după ce generațiile anterioare Flip și Fold au folosit exclusiv Snapdragon. Impact pentru cumpărători: performanță, autonomie și comparabilitate Pentru utilizatori, o strategie cu două platforme are consecințe directe: hardware diferit în funcție de țară , ceea ce îngreunează comparațiile între recenzii și teste; Exynos 2600 ar fi arătat în teste interne o eficiență mai bună și temperaturi mai scăzute , conform sursei; totuși, seria Exynos are „istoric” un renume inegal față de Qualcomm, iar o parte dintre clienți preferă Snapdragon pentru performanță mai constantă; în trecut, utilizatorii unor modele Exynos au reclamat mai des autonomie mai slabă și scăderi de performanță la sarcină ridicată . Ce se mai știe despre Galaxy Z Flip 8 și calendarul lansării Pe lângă schimbarea de procesor, ar fi așteptat un „update” hardware moderat: un balama reproiectată care ar face telefonul mai subțire când este pliat. Ecranele (aproape 7 inci pentru cel principal și 4 inci pentru cel exterior) și camerele ar urma să rămână, în linii mari, neschimbate. Prețul rămâne o necunoscută: nu este clar dacă un cost mai mic la achiziția procesoarelor ar ajuta la menținerea nivelului de preț al predecesorului, în condițiile în care sursa indică un trend de scumpiri în industrie. Prezentarea oficială este așteptată, potrivit informațiilor din articol, pe 22 iulie 2026 , alături de Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Watch 9. [...]
Amazon își accelerează automatizarea în Europa cu investiții de peste 10 miliarde de euro , mizând pe o nouă generație de roboți care ar urma să schimbe modul de lucru din depozite, potrivit Mobilissimo . Pachetul de investiții vizează centrele logistice europene și include, în paralel, planuri de angajare a circa 25.000 de persoane în următorii ani. Nucleul acestui val de modernizare este noua generație a robotului logistic Proteus, prezentată la evenimentul „Delivering the Future” organizat la Londra . Miza operațională: creșterea vitezei de procesare a comenzilor și reducerea efortului fizic pentru angajați, prin integrarea pe scară mai largă a sistemelor bazate pe inteligență artificială. Proteus, proiectat să lucreze „oriunde” în depozit Față de versiunea folosită deja în centrele logistice din SUA, noul Proteus ar urma să poată opera în aproape orice zonă în care trebuie mutate produse sau containere, nu doar în perimetrele de încărcare și descărcare. Un element-cheie este interacțiunea: Amazon susține că angajații vor putea transmite instrucțiuni robotului în limbaj obișnuit, fără interfețe complicate și fără comenzi tehnice. Sistemul ar interpreta sarcina și ar decide singur prioritățile, traseul și modul de execuție. Implementarea în Europa este programată pentru prima jumătate a anului 2027, iar în prezent robotul se află în faza de testare în laboratoarele companiei. Automatizarea se extinde și prin Vulcan și STARK Investițiile nu se opresc la Proteus. Amazon indică extinderea altor sisteme dezvoltate intern: Vulcan , descris ca primul sistem robotic al companiei cu „simț al atingerii”, care combină senzori și vedere artificială pentru a identifica și manipula obiecte; este deja utilizat într-un centru logistic din Hamburg. STARK , o platformă colaborativă pentru manipularea containerelor și reducerea operațiunilor repetitive care implică ridicarea greutăților; după un proiect pilot în Barcelona, compania intenționează să o implementeze în aproximativ 15 locații europene până în 2027. Ce se schimbă pentru forța de muncă: mai puțin efort fizic, mai mult control și mentenanță Amazon afirmă că automatizarea ar prelua activități solicitante, precum deplasarea cărucioarelor grele sau transportul mărfurilor pe distanțe mari. În acest scenariu, angajații ar urma să se concentreze mai mult pe supraveghere, controlul calității și gestionarea fluxurilor de inventar. În același timp, compania leagă investițiile de o creștere a numărului de angajați în Europa, inclusiv prin roluri specializate în mentenanță, fiabilitate și inginerie. Publicația notează că Europa este văzută de grup ca o zonă centrală pentru următoarea etapă de dezvoltare a tehnologiilor logistice și robotice. [...]
OnePlus își extinde oferta de telefoane ieftine cu un model care urcă standardul de ecran în segmentul buget , confirmând pentru piața din China un panou LCD cu rată de reîmprospătare de 144 Hz și o baterie de 7.000 mAh, potrivit Notebookcheck . Compania nu a publicat încă fișa completă de specificații, dar a comunicat câteva elemente-cheie înainte de lansare. Telefonul se numește OnePlus Turbo 6X și este deja disponibil la precomandă în China. OnePlus îl poziționează ca model „budget-friendly” (orientat spre preț), iar combinația dintre ecranul de 144 Hz și bateria mare sugerează o strategie de diferențiere prin specificații vizibile pentru utilizator, într-o zonă de preț sensibilă. Ce știm despre Turbo 6X: ecran LCD la 144 Hz și baterie de 7.000 mAh Spre deosebire de alte modele din seria Turbo 6, care folosesc panouri OLED, Turbo 6X vine cu LCD. OnePlus confirmă o rată de reîmprospătare de 144 Hz, un nivel întâlnit mai des la telefoane orientate spre jocuri, și o baterie de 7.000 mAh. La nivel de design, telefonul are un modul foto spate în formă de „pastilă” și va fi disponibil în trei culori: alb, negru și verde. Platformă și configurații: Dimensity 7360 Super și până la 12 GB RAM OnePlus a mai anunțat că Turbo 6X va folosi chipsetul MediaTek Dimensity 7360 Super și va fi vândut în următoarele configurații de memorie: 8 GB RAM / 128 GB stocare 8 GB RAM / 256 GB stocare 12 GB RAM / 256 GB stocare Preț și ce urmează: țintă în jur de 1.500 yuani Compania indică un nivel de preț „în zona” 1.500 yuani chinezești, adică aproximativ 221 dolari (aprox. 1.020 lei). În același timp, OnePlus confirmă și existența unei variante Turbo 6X Pro, fără să ofere, deocamdată, detalii tehnice suplimentare. Pentru moment, informațiile sunt limitate la aceste repere comunicate oficial, iar specificațiile complete și calendarul exact de lansare nu sunt detaliate în material. [...]
Rusia vrea să-și reducă dependența de comunicații satelitare străine prin lansarea, anul viitor, a unei versiuni proprii (mai mici) a rețelei Starlink, cu obiectiv de operare comercială în 2027, potrivit Digi24 . Planul a fost prezentat de Aleksei Șelobkov , directorul general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul, într-o discuție la Forumul Economic de la Sankt Petersburg , conform TVPWorld . El a spus că proiectul este deja în lucru, că sateliții au fost deja lansați și că testarea ar urma să înceapă „în următoarele săptămâni”. „Vestea bună este că acesta este deja în curs de creare. Sateliții sunt deja lansați. În următoarele săptămâni, vom începe testarea și, așa cum am promis, acesta va începe să funcționeze comercial în 2027.” Ce se știe despre proiectul rusesc Serviciul este dezvoltat de Bureau 1440, parte a Iks Holding. Compania a anunțat în martie că a lansat primii 16 sateliți Rassvet pe orbită joasă și că intenționează să ajungă la 900 de sateliți în decursul mai multor ani. Prin comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită, potrivit informațiilor citate. De ce contează: legătura cu războiul și cu bruiajul În contextul războiului din Ucraina, rețelele de internet prin satelit au devenit infrastructură critică pentru comunicații și control, inclusiv în utilizări militare. În material se arată că unii experți militari au asociat succesul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești și a altor obiective industriale, în parte, cu capacitatea unor drone ucrainene „de ultimă generație”, bazate pe inteligență artificială, de a se conecta la Starlink, rețea descrisă ca fiind mai rezistentă la bruiaj (interferențe care pot bloca sau degrada semnalul). Totodată, Ucraina a declarat în ianuarie că Rusia ar folosi terminale Starlink pentru a-și ghida dronele pe teritoriul ucrainean și că lucrează cu SpaceX pentru a opri acest lucru. Context de reglementare: Starlink este interzis în Rusia Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi, potrivit informațiilor din articol. În acest cadru, dezvoltarea unei alternative locale ar putea oferi autorităților ruse mai mult control asupra accesului și utilizării unei infrastructuri similare, inclusiv din perspectiva aplicării regulilor interne. Informațiile disponibile nu includ detalii despre costuri, model comercial sau calendar exact de extindere, dincolo de ținta de funcționare comercială în 2027 și de planul de creștere a constelației la 900 de sateliți în mai mulți ani. [...]