Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Piața locurilor de muncă din tehnologie se deteriorează rapid , iar pierderile de joburi din sector sunt comparabile cu cele din timpul crizei financiare din 2008 și al prăbușirii dot-com de la începutul anilor 2000. Potrivit unei analize publicate de Business Insider , cele mai recente date privind ocuparea forței de muncă din SUA indică o slăbire accentuată a industriei tehnologice după mai mulți ani de stagnare. Datele economice publicate pentru februarie 2026 arată că economia americană a pierdut aproximativ 92.000 de locuri de muncă , în timp ce economiștii estimau o creștere de circa 55.000. Sectorul tehnologic a fost unul dintre cele mai afectate, continuând o tendință negativă începută în 2022. Economistul Joseph Politano susține că ritmul pierderilor de locuri de muncă din tehnologie este mai mare decât în recesiunile din 2008 și 2020 , apropiindu-se de situația dramatică din perioada prăbușirii companiilor dot-com. O schimbare majoră după ani de creștere În mod tradițional, industria tech din SUA adăuga anual între 100.000 și 300.000 de locuri de muncă , chiar și în perioadele de încetinire economică. De obicei, scăderile erau temporare și erau urmate de reveniri rapide. Situația actuală este diferită. Potrivit analizei economiștilor: sectorul tehnologic pierde locuri de muncă de aproximativ trei ani ; ritmul concedierilor continuă să crească ; revenirea pieței muncii nu este încă vizibilă. „Faptul că singura comparație realistă este cea cu cea mai gravă criză a joburilor din tehnologie spune multe despre situația actuală”, a explicat Politano. Problemele nu afectează doar tehnologia Deși sectorul IT atrage cea mai mare atenție, și alte domenii au început să dea semne de slăbiciune. Potrivit economiștilor citați în analiză, producția industrială, sectorul guvernamental și chiar sănătatea au înregistrat scăderi ale numărului de angajați. Specialiștii spun însă că rata concedierilor rămâne relativ stabilă în ansamblu, iar declinul se manifestă mai ales prin reducerea numărului de angajări noi . Absolvenții și juniorii sunt cei mai afectați Una dintre cele mai vizibile consecințe ale acestei schimbări este dificultatea tot mai mare pentru absolvenții de facultăți tehnice de a-și găsi primul loc de muncă. Mulți studenți care au început programe de informatică sau inginerie software cu patru sau cinci ani în urmă, atrași de salariile ridicate din industrie, descoperă acum o piață mult mai competitivă și cu mult mai puține oferte. Inteligența artificială contribuie activ la schimbare O parte dintre economiști consideră că automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale contribuie decisiv la scăderea cererii pentru anumite roluri tehnice. De exemplu, Jack Dorsey , CEO al companiei Block, a anunțat recent concedieri masive și a menționat că instrumentele bazate pe inteligență artificială permit echipelor mai mici să facă aceeași muncă . În același timp, firmele specializate în inteligență artificială continuă să angajeze, însă numărul posturilor este mult mai mic decât cel oferit anterior de marile companii tehnologice. Economiștii avertizează că nu există încă semne clare că declinul pieței muncii din tehnologie se va opri curând, iar următoarele luni ar putea aduce noi vești negative pentru sector . [...]
OpenAI renunță la extinderea uriașului centru de date Stargate din Texas , după ce negocierile cu Oracle privind finanțarea și capacitatea necesară au eșuat. Potrivit Tom’s Hardware , proiectul de extindere a campusului din Abilene, statul american Texas, a fost abandonat după luni de discuții complicate între OpenAI, Oracle și operatorul infrastructurii, Crusoe. Campusul face parte din proiectul „Stargate”, anunțat public în 2025 la Casa Albă și prezentat drept unul dintre cele mai ambițioase programe de infrastructură pentru inteligență artificială. Planul inițial prevedea creșterea capacității energetice a centrului de date de la aproximativ 1,2 gigawați la aproape 2 gigawați , ceea ce ar fi transformat instalația într-unul dintre cele mai mari hub-uri dedicate antrenării modelelor AI. Negocierile s-au blocat însă din două motive principale: condiții dificile de finanțare pentru extindere; estimări schimbătoare privind nevoile de capacitate ale OpenAI . Chiar dacă extinderea a fost anulată, proiectul existent continuă. Campusul de aproximativ 1.000 de acri are deja mai multe clădiri funcționale, unde Oracle instalează servere bazate pe hardware Nvidia folosite pentru antrenarea și rularea sistemelor de inteligență artificială. Probleme tehnice și tensiuni între parteneri Pe lângă aspectele financiare, proiectul s-a confruntat și cu dificultăți tehnice. La începutul anului 2026, condițiile meteo de iarnă au afectat infrastructura de răcire cu lichid , ceea ce a dus la oprirea temporară a mai multor clădiri din complex pentru câteva zile. Aceste incidente au tensionat relația dintre Oracle și Crusoe, compania responsabilă de operarea infrastructurii. Meta ar putea prelua capacitatea rămasă După blocarea negocierilor cu OpenAI, operatorul Crusoe a început să caute alți chiriași pentru capacitatea planificată. În acest context, Meta ar putea deveni un posibil utilizator al infrastructurii , deși compania nu a confirmat oficial intenția de a se extinde în campusul din Texas. În paralel, Nvidia ar fi intervenit pentru a sprijini proiectul și pentru a se asigura că centrul de date continuă să utilizeze hardware-ul său. Potrivit informațiilor apărute în presă, compania ar fi oferit un depozit financiar de aproximativ 150 de milioane de dolari pentru a susține dezvoltarea site-ului și pentru a atrage potențiali clienți. Parteneriatul OpenAI – Oracle continuă În ciuda anulării acestei extinderi, colaborarea dintre OpenAI și Oracle nu se oprește. În 2025, cele două companii au convenit dezvoltarea a 4,5 gigawați de capacitate totală pentru centre de date dedicate AI , proiect care include și alte locații din Statele Unite, printre care un site din apropierea orașului Detroit. Pentru comparație, un gigawatt de energie este aproximativ echivalent cu producția unui reactor nuclear , suficientă pentru alimentarea a sute de mii de locuințe la consum maxim. Tocmai cerințele uriașe de energie fac ca proiectele de infrastructură pentru inteligență artificială să devină din ce în ce mai complexe și controversate în comunitățile locale. [...]
Piața soluțiilor smart home din România începe să crească, iar Yale introduce o nouă încuietoare inteligentă accesibilă , destinată utilizatorilor care vor să testeze tehnologia de acces digital fără investiții mari. Potrivit unui comunicat al companiei, modelul Linus L2 Lite extinde ecosistemul de securitate inteligentă Yale și este poziționat în segmentul de intrare superior, adresându-se în special utilizatorilor care caută funcții smart esențiale la un cost mai redus . Piața locală, încă în faza de adopție timpurie Conform companiei, piața românească de soluții smart access evoluează într-un ritm prudent și rămâne în etapa de early adoption comparativ cu statele vest-europene. Consumatorii locali sunt mai sensibili la preț și analizează atent raportul dintre cost și funcționalitate înainte de achiziție. Florin Tihulcă , Managing Director al ASSA ABLOY Opening Solutions România , afirmă că interesul pentru tehnologiile smart crește, însă utilizatorii caută produse ușor de instalat și compatibile cu ecosistemele digitale deja existente. Instalare fără modificări ale ușii Linus L2 Lite este o încuietoare retrofit , concepută pentru instalare direct peste sistemul existent, fără modificări structurale ale ușii. Această caracteristică o face potrivită atât pentru proprietari, cât și pentru chiriași. Modelul se diferențiază de varianta Linus L2 prin faptul că nu include Wi-Fi integrat . Conectivitatea poate fi adăugată ulterior prin intermediul unui bridge separat, ceea ce permite utilizatorilor să configureze sistemul în funcție de necesități. Funcții smart integrate Printre funcțiile principale ale dispozitivului se numără: KeySense , care permite blocarea sau deblocarea rapidă a ușii din interior printr-un buton programarea automată a închiderii sau deschiderii ușii gestionarea accesului prin aplicația mobilă trimiterea de chei digitale pentru familie sau persoane autorizate notificări în timp real despre activitatea ușii În plus, dispozitivul oferă criptare avansată a datelor și autentificare în doi pași pentru accesul în aplicație. Compatibilitate cu ecosisteme smart Linus L2 Lite este compatibil cu standardul Matter over Thread , ceea ce permite integrarea cu mai multe platforme de automatizare a locuinței, printre care: Apple Home Google Home Amazon Alexa Samsung SmartThings Această compatibilitate elimină dependența de un singur ecosistem. Utilizatori vizați Produsul este orientat în special către: utilizatori urbani cu vârste între 25 și 45 de ani familii care doresc să partajeze accesul în locuință proprietari care închiriază locuințe pe termen scurt administratori de aparthoteluri sau spații de cazare În aceste scenarii, gestionarea digitală a accesului poate simplifica administrarea și reduce costurile operaționale. Retailul schimbă percepția asupra produselor smart Potrivit companiei, extinderea acestor produse în rețelele de retail DIY contribuie la creșterea adopției. Încuietorile inteligente sunt expuse tot mai frecvent alături de feroneria tradițională, ceea ce le transformă din gadgeturi tehnologice într-o componentă obișnuită a amenajării locuinței. Această vizibilitate în magazine ajută consumatorii să compare produsele direct și să primească suport din partea personalului de vânzare, un factor important pentru utilizatorii care nu se informează exclusiv online. [...]
Huawei a prezentat la MWC Barcelona 2026 noi soluții de rețea bazate pe inteligență artificială , concepute pentru operatorii telecom care pregătesc evoluția de la 5G Advanced către viitoarele tehnologii 6G. Conform comunicatului publicat de companie, prezentarea a avut loc în cadrul evenimentului Mobile World Congress desfășurat între 2 și 5 martie la Barcelona, unde Huawei a expus mai multe produse și infrastructuri digitale orientate spre integrarea inteligenței artificiale în rețelele telecom . Tema participării companiei la ediția din 2026 a fost „Advancing All Intelligence”, concept care reflectă strategia Huawei de a construi rețele și platforme de calcul proiectate pentru aplicații bazate pe inteligență artificială. Compania susține că, în următorii ani, operatorii vor avea o oportunitate importantă de a valorifica potențialul 5G-A (5G Advanced) , tehnologie considerată o etapă intermediară înainte de dezvoltarea standardelor 6G. Produse pentru banda U6 GHz și extinderea 5G-A Huawei a prezentat o gamă de produse pentru banda U6 GHz , destinate să ofere rețele cu capacitate mai mare și latență redusă. Potrivit companiei, aceste soluții ar putea sprijini dezvoltarea aplicațiilor mobile bazate pe inteligență artificială și ar putea pregăti infrastructura pentru tranziția către 6G. La nivel global, aproximativ 70 de milioane de utilizatori folosesc deja servicii 5G-A , iar tehnologia începe să fie implementată pe scară mai largă de operatorii telecom. În China, Huawei a colaborat cu operatorii pentru a extinde acoperirea 5G-A în 270 de orașe și pentru a introduce pachete comerciale în peste 30 de provincii . Rețele telecom proiectate pentru inteligența artificială O altă direcție prezentată la MWC este dezvoltarea conceptului AI-Centric Network , o infrastructură de rețea concepută pentru integrarea agenților inteligenți. Modelul propus de Huawei include trei niveluri principale: Nivelul serviciilor – platforme cu mai mulți agenți AI pentru gestionarea apelurilor, serviciilor broadband și experienței utilizatorilor Nivelul rețelei – evoluția către rețele autonome de nivel L4, capabile să automatizeze operațiuni și mentenanță Nivelul elementelor de rețea – optimizarea algoritmilor RAN, identificarea inteligentă a serviciilor în rețelele WAN și integrarea serviciilor B2C și B2H Compania afirmă că soluțiile pentru rețele autonome au fost deja implementate comercial în peste 130 de rețele telecom la nivel global . Infrastructură de calcul pentru modele AI mari În domeniul infrastructurii de calcul, Huawei a prezentat pentru prima dată în afara Chinei clusterul SuperPoD , destinat aplicațiilor care necesită putere mare de procesare. Printre sistemele prezentate se numără: Atlas 950 SuperPoD – pentru calcul dedicat inteligenței artificiale TaiShan 950 SuperPoD – pentru procesare generală Atlas 850E SuperPoD serverele TaiShan 500 și TaiShan 200 Aceste sisteme sunt concepute pentru a gestiona modele AI cu un număr foarte mare de parametri și pentru a reduce latența în aplicații industriale. Inițiative pentru industrie și consumatori În zona enterprise, Huawei a prezentat 115 modele de inteligență industrială și 22 de soluții dezvoltate împreună cu parteneri , destinate transformării digitale în diferite sectoare economice. Pentru segmentul de consumatori, compania a anunțat că pregătește noi produse, inclusiv smartphone-uri, tablete, PC-uri și dispozitive portabile, dezvoltate în jurul unor tehnologii precum ecranele pliabile, fotografia mobilă și monitorizarea sănătății. Potrivit companiei, până la finalul anului 2025 proiectele sale de conectivitate au contribuit la extinderea accesului la servicii digitale pentru 170 de milioane de persoane din zone izolate, în peste 80 de țări . [...]
Snapdragon X2 Elite Extreme depășește în Geekbench 6 un cip Intel de generație nouă , potrivit Mobilissimo , iar diferențele raportate sugerează că platforma ARM pe laptopuri cu Windows ar putea intra într-o etapă mai competitivă față de x86 (arhitectura folosită tradițional de Intel și AMD). În testele Geekbench 6, Snapdragon X2 Elite Extreme ar fi obținut aproximativ 4.033 de puncte în single-core și 23.198 în multi-core. Prin comparație, Intel Core Ultra X9 388H (din familia Panther Lake) ar fi înregistrat 3.066 de puncte în single-core și 17.924 în multi-core. Dacă aceste rezultate se confirmă în produse comerciale, avantajul indicat de benchmark-uri ar conta atât pentru sarcini uzuale (unde single-core rămâne important), cât și pentru aplicații care folosesc mai multe nuclee. Testarea ar fi fost realizată pe un laptop ASUS Zenbook A16 , ceea ce înseamnă că performanța finală poate varia în funcție de implementarea fiecărui producător și de optimizările software. Chiar și așa, datele publicate indică o tendință relevantă: competiția dintre ARM și x86 pe segmentul laptopurilor cu Windows nu mai este doar despre eficiență energetică, ci și despre performanță brută. Din informațiile prezentate, Snapdragon X2 Elite Extreme vine cu 18 nuclee și o frecvență de până la 4,45 GHz. În cazul cipului Intel menționat, designul include 16 nuclee, iar în testele respective frecvența ar fi ajuns la aproximativ 4 GHz, deși specificațiile oficiale ar menționa un „boost” (creștere temporară a frecvenței) de până la 5,1 GHz. Diferențele de configurare și de frecvență, plus stadiul timpuriu al testelor, pot influența rezultatele, însă ecartul raportat rămâne semnificativ. În paralel cu performanța, ecosistemul rămâne un factor decisiv pentru adoptarea ARM pe Windows. Articolul menționează că tot mai multe aplicații devin compatibile nativ, iar emularea s-a îmbunătățit prin Microsoft Prism, însă persistă limitări legate de drivere, mai ales pentru software care folosește protecții la nivel de kernel (de exemplu, Valorant), unde este necesar suport ARM dedicat. Pe scurt, datele din benchmark-uri conturează o imagine în care Snapdragon X2 Elite Extreme ar putea ridica ștacheta pentru laptopurile Windows cu ARM, cu implicații directe pentru piață: performanță single-core și multi-core peste un model Intel din generația următoare, în testele raportate; configurație de 18 nuclee și frecvență de până la 4,45 GHz pentru cipul Qualcomm; dependență de implementarea producătorilor și de optimizări software pentru rezultatele finale; obstacole încă prezente la nivel de drivere și compatibilitate pentru anumite jocuri/aplicații; semnale că Qualcomm ar urmări extinderea și către configurații de tip PC, cu sprijin din partea Microsoft pentru optimizări, inclusiv în zona de jocuri. [...]
Anthropic a publicat un ghid de 33 de pagini despre cum pot fi create „abilități” pentru Claude , un set de instrucțiuni care transformă chatbotul într-un asistent specializat pentru anumite sarcini, precum redactarea documentelor, planificarea proiectelor sau automatizarea unor procese repetitive. Informațiile apar în ghidul oficial , destinat în principal dezvoltatorilor, dar ideea din spatele lui este ușor de înțeles: în loc să explici de fiecare dată ce vrei de la inteligența artificială, îi poți „preda” o procedură pe care o va aplica automat în viitor. Pe scurt, un „skill” (abilitate) este un mic pachet de instrucțiuni și resurse care îi spune lui Claude cum să rezolve un anumit tip de problemă. În practică, este un folder cu un fișier principal numit SKILL.md , în care sunt descrise rolul, condițiile de utilizare și pașii pe care AI-ul trebuie să îi urmeze. Pot exista și fișiere suplimentare – scripturi, documentație sau modele de documente – pe care Claude le poate consulta atunci când execută sarcina. Conceptul este comparat în ghid cu o bucătărie profesională. Conectarea la diverse servicii externe oferă acces la „ingrediente și unelte”, iar skill-urile reprezintă „rețetele”. Cu alte cuvinte, AI-ul nu doar că are acces la date sau aplicații, ci știe și cum să le folosească într-o ordine logică pentru a obține un rezultat util . Autorii ghidului arată că aceste abilități sunt utile mai ales pentru procese repetitive. De exemplu, un skill poate automatiza planificarea unui sprint într-un proiect software: verifică statusul proiectului, analizează capacitatea echipei, propune priorități și creează automat taskuri în aplicația de management. În alte cazuri, skill-urile pot genera documente standardizate, pot organiza cercetări sau pot coordona mai multe servicii digitale într-un flux automat. Potrivit documentației, skill-urile sunt gândite să funcționeze pe mai multe niveluri: o descriere scurtă care îi spune lui Claude când trebuie activată abilitatea, instrucțiuni complete care se încarcă doar când este necesar și fișiere suplimentare consultate la nevoie. Acest sistem reduce consumul de resurse și menține conversațiile rapide. Anthropic susține că această abordare ar putea schimba modul în care sunt folosite modelele AI. În loc să fie simple chatboturi, ele pot deveni asistenți personalizați cu proceduri prestabilite , adaptate pentru companii, echipe sau proiecte specifice. Skill-urile pot fi distribuite și altor utilizatori, iar organizațiile pot instala astfel de „rețete” direct pentru toți angajații. În esență, ghidul arată direcția în care evoluează inteligența artificială: nu doar conversații generale, ci sisteme configurate să execute fluxuri de lucru concrete, aproape ca niște aplicații construite peste un model AI. [...]
Apple se pregătește să marcheze 50 de ani de existență , iar compania a început deja o serie de evenimente și proiecte dedicate aniversării care va avea loc pe 1 aprilie 2026. Momentul simbolic vine într-un context rar pentru gigantul tehnologic din Cupertino, o companie cunoscută mai degrabă pentru orientarea spre viitor decât pentru privirea spre trecut. Potrivit MacRumors , directorul executiv Tim Cook a vorbit recent angajaților despre această aniversare în cadrul unei întâlniri interne, explicând că Apple a început să răsfoiască arhivele istorice ale companiei: fotografii vechi, produse emblematice și povești despre oamenii care au contribuit la evoluția brandului. Cook a subliniat că acest exercițiu este neobișnuit pentru cultura companiei, care de regulă evită nostalgia și preferă să se concentreze pe inovațiile viitoare. Apple a fost fondată în 1976 într-un garaj din Los Altos, California, de Steve Jobs, Steve Wozniak și Ronald Wayne. Primul produs, Apple I, era un computer vândut la prețul de 666 de dolari, iar compania avea să devină în deceniile următoare una dintre cele mai influente forțe din industria tehnologică. În timp, Apple a schimbat radical piețele computerelor personale, telefoanelor mobile și distribuției digitale de muzică. În paralel cu pregătirile interne, aniversarea este deja marcată și prin inițiative externe. Muzeul Computer History Museum din Mountain View, California, va deschide pe 11 martie expoziția „ Apple@50 ”, dedicată evoluției companiei. Expoziția va include prototipuri rare ale unor produse importante precum Apple I, Macintosh, Newton, iPod sau primele generații de iPhone. Evenimentul de deschidere îl va avea ca invitat special pe Ronald Wayne, cofondatorul Apple, astăzi în vârstă de 92 de ani. Tot în acest context, jurnalistul american David Pogue va lansa volumul „Apple: The First 50 Years”, programat pentru 10 martie, o carte care analizează transformarea companiei de la un startup din Silicon Valley la una dintre cele mai valoroase corporații din lume. Potrivit informațiilor citate de 9to5Mac , Tim Cook a promis că aniversarea nu va trece neobservată și că Apple pregătește o serie de celebrări speciale. Deși planurile oficiale nu au fost anunțate în detaliu, 2026 ar putea fi și un an important pentru lansări de produse. Mai multe publicații din domeniul tehnologiei, inclusiv PhoneArena , susțin că Apple ar pregăti un val de dispozitive noi, printre care Mac-uri cu cipuri M5, iPad-uri actualizate, dispozitive pentru locuințe inteligente și chiar primul iPhone pliabil, posibil spre finalul anului. De la garaj la una dintre cele mai valoroase companii din lume Evoluția Apple în ultimele cinci decenii a fost marcată de câteva produse definitorii: Macintosh (1984) – popularizează interfața grafică și mouse-ul iPod (2001) – transformă industria muzicii digitale iPhone (2007) – redefinește telefonul mobil și ecosistemul aplicațiilor iPad (2010) – extinde categoria tabletelor moderne Sub conducerea lui Tim Cook, care a devenit CEO în 2011 după moartea lui Steve Jobs, compania și-a extins puternic divizia de servicii digitale, incluzând Apple Music, Apple TV+ sau Apple Pay. Aniversarea de 50 de ani este văzută de conducerea companiei nu ca o concluzie, ci ca un punct de cotitură. Apple încearcă să privească pentru scurt timp înapoi la istoria sa, înainte de a deschide următorul capitol al dezvoltării tehnologice. [...]
O presupusă husă pentru Pixel 11 Pro XL sugerează schimbări de design , potrivit GSMArena , deși publicația notează că nu este sigur dacă accesoriul se bazează pe dimensiunile reale ale telefonului sau este doar o încercare a producătorului de huse de a atrage atenție înainte de lansare. Dacă informația se confirmă, cea mai vizibilă modificare ar fi la „bara” camerei (insula de camere de pe spate), care ar urma să iasă mult mai puțin în relief față de carcasă decât la Pixel 10 Pro XL. Nu este limpede, însă, dacă această diferență vine dintr-o cameră mai puțin proeminentă sau dintr-un corp al telefonului mai gros. Tot din imaginile asociate husei reiese că bara camerei ar fi ușor mai lată decât la Pixel 10 Pro XL și ar avea o formă mai apropiată de un dreptunghi, îndepărtându-se de conturul mai ovalizat al generației anterioare. În practică, o astfel de ajustare poate schimba atât aspectul spatelui, cât și modul în care telefonul se așază pe o suprafață, dar sursa nu oferă detalii suplimentare despre dimensiuni. În rest, dacă Google „repetă istoria”, familia Pixel 11 ar putea fi prezentată oficial în august 2026, iar Pixel 11 Pro XL este vehiculat cu o cameră cu infraroșu sub ecran pentru recunoaștere facială securizată (un senzor IR ascuns sub panou, folosit pentru autentificare). Deocamdată, aceste indicii rămân la nivel de zvon, în așteptarea unor confirmări din surse mai solide. [...]
Orange România va testa în 2026 conectivitatea prin satelit direct pe smartphone , țara noastră urmând să fie prima piață din grupul Orange în care se evaluează tehnologia Direct-to-Device (D2D). Testele vin după un acord semnat cu AST SpaceMobile și Satellite Connect Europe și vizează transmiterea de SMS-uri, apeluri și date direct prin satelit. Pentru utilizatorii de telefonie mobilă, miza este extinderea acoperirii în zone unde rețelele terestre ajung greu sau deloc, fără să fie nevoie de dispozitive dedicate și fără modificări ale telefoanelor. Orange precizează că D2D nu este gândită ca un înlocuitor al rețelelor existente, ci ca o completare, în special pentru situații în care geografia face dificilă amplasarea echipamentelor de comunicații. „În 2026, vom evalua modul în care SMS-urile, apelurile vocale și datele pot fi transmise direct către smartphone-uri prin satelit, fără dispozitive dedicate sau modificări hardware și software. Nu ca un înlocuitor al rețelelor existente, ci ca o extindere strategică a acestora.” Julien Ducarroz , CEO Orange România, leagă alegerea României de condițiile de utilizare și de presiunea pusă de clienți pe calitatea serviciilor, inclusiv în afara zonelor cu acoperire bună. În mesajul său, el susține că testarea se face „în condiții reale”, cu „geografie complexă” și „așteptări ridicate din partea utilizatorilor”, adică exact tipul de context în care întreruperile de semnal sunt resimțite cel mai puternic de clienți. Dacă evaluarea se va transforma într-un serviciu comercial, impactul pentru utilizatori ar putea însemna mai puține situații în care trebuie să-și adapteze deplasările sau activitățile la acoperirea disponibilă, în special în zone îndepărtate sau pe teren dificil. Orange afirmă că obiectivul este ca telefonul să poată fi folosit „fără întrerupere” acolo unde semnalele terestre obișnuite nu pot ajunge, ceea ce ar muta accentul de la „unde există semnal” la „unde are nevoie clientul”. Orange România are peste 9 milioane de utilizatori de servicii mobile și, împreună cu serviciile de internet fix și TV, depășește 11 milioane de clienți la nivel local. În acest context, un eventual serviciu D2D ar viza, în primul rând, continuitatea serviciilor pentru baza actuală de clienți, mai ales în scenarii-limită de acoperire, nu o schimbare a modului obișnuit de utilizare în zonele urbane și periurbane. [...]
China accelerează dezvoltarea programului său spațial și ar putea ajunge din urmă Statele Unite în următorii ani , pe fondul investițiilor masive și al numărului tot mai mare de lansări orbitale. Potrivit CNBC , experți din industrie avertizează că ritmul rapid al dezvoltării ar putea permite Beijingului să depășească SUA în cursa pentru dominația spațială în aproximativ cinci ani dacă Washingtonul nu își intensifică eforturile. În 2025, China a stabilit un record național cu peste 90 de lansări orbitale într-un singur an , consolidându-și poziția printre cele mai active puteri spațiale. În ultimii ani, programul spațial chinez a atins mai multe obiective majore: a adus primele mostre de pe partea nevăzută a Lunii ; a construit propria stație spațială pe orbită joasă ; a reușit aterizarea unui rover pe Marte . Investiții în creștere rapidă Investițiile în sectorul spațial comercial chinez au crescut puternic în ultimul deceniu. Datele companiei de analiză Orbital Gateway Consulting arată că finanțarea a urcat de la aproximativ 340 de milioane de dolari în 2015 la circa 3,81 miliarde de dolari în 2025 . În total, China ar fi cheltuit peste 104 miliarde de dolari pentru programe spațiale civile, militare și comerciale în ultimii zece ani. Deși Statele Unite au investit de peste cinci ori mai mult în aceeași perioadă, analiștii subliniază că Beijingul își crește constant bugetele și capacitățile tehnologice . Sector privat și noi producători de rachete Un moment important a fost anul 2014 , când autoritățile chineze au permis investițiile private în domeniul spațial. De atunci, ecosistemul a crescut rapid și include: universități și institute de cercetare; companii de stat din domeniul aerospațial; start-up-uri private specializate în rachete și sateliți. În prezent, mai mult de o duzină de companii private chineze dezvoltă rachete , unele lucrând la modele reutilizabile inspirate de tehnologia SpaceX a lui Elon Musk. Competiția pentru infrastructura orbitală China dezvoltă și sisteme spațiale care concurează direct tehnologiile americane. În 2020, Beijingul a finalizat constelația de sateliți BeiDou , sistem global de navigație care rivalizează cu GPS-ul american. De asemenea, autoritățile chineze planifică lansarea mii de sateliți pentru internet , într-un proiect care ar concura rețeaua Starlink dezvoltată de SpaceX. Spațiul a devenit și un instrument geopolitic în strategia Belt and Road , prin care China oferă altor state sateliți, servicii și infrastructură spațială, extinzându-și influența tehnologică și economică. Noua cursă spațială Experții spun că actuala competiție spațială diferă de rivalitatea din perioada Războiului Rece. Accentul nu mai este pus pe misiuni simbolice, ci pe dezvoltarea unei industrii spațiale comerciale puternice , capabile să domine lansările, sateliții și infrastructura orbitală. „Această cursă spațială nu este despre steaguri și amprente pe Lună, ci despre cine construiește cea mai puternică industrie spațială comercială”, afirmă reprezentanți ai sectorului. În prezent, Statele Unite rămân lider global în domeniu, însă ritmul accelerat al programului chinez sugerează că echilibrul de putere în spațiu ar putea deveni una dintre principalele rivalități tehnologice ale următorului deceniu . [...]
Xiaomi a început testarea roboților umanoizi în liniile sale de producție , marcând trecerea de la experimente de laborator la utilizare industrială reală. Potrivit Ubergizmo , compania chineză testează aceste sisteme în fabricile unde sunt asamblate automobilele sale electrice, un pas important în strategia de automatizare a producției. Anunțul a fost făcut de directorul executiv Lei Jun , care a precizat că roboții sunt deja integrați în anumite stații de lucru din fabrică. În această etapă, ei sunt folosiți pentru activități repetitive ce necesită precizie ridicată, cum ar fi transportul cutiilor cu materiale sau montarea unor componente mici, precum piulițele auto-filetante . Cum funcționează roboții Xiaomi Spre deosebire de brațele industriale clasice, fixe și programate pentru operațiuni limitate, noii roboți umanoizi folosesc un model de inteligență artificială denumit Xiaomi-Robotics-0 . Acest sistem se bazează pe un model Vision-Language-Action (VLA) , care combină mai multe tipuri de date pentru a permite roboților să înțeleagă și să execute sarcini mai complexe. Tehnologia include: percepție multimodală , bazată pe camere video și senzori; analiza instrucțiunilor în limbaj natural , pentru interpretarea comenzilor; învățare prin consolidare , care permite adaptarea la situații noi din fabrică. Prin această abordare, roboții nu execută doar instrucțiuni preprogramate, ci pot interpreta mediul și ajusta modul de lucru în funcție de condițiile din linia de producție. Planul de extindere în următorii ani Xiaomi intenționează să extindă treptat utilizarea roboților umanoizi în producție în următorii cinci ani . În perioada de testare, compania urmărește mai mulți indicatori tehnici pentru a evalua fiabilitatea sistemelor: Mean Time Between Failures (MTBF) – timpul mediu dintre defecțiuni; rata de succes a unei sarcini individuale , care măsoară precizia operațiunilor delicate. Pe măsură ce software-ul este perfecționat prin date colectate din utilizarea reală, compania speră ca roboții să devină suficient de fiabili pentru implementare pe scară largă . Parte dintr-o strategie tehnologică mai amplă Integrarea roboților humanoizi reflectă transformarea Xiaomi într-un conglomerat tehnologic mult mai divers. Pe lângă smartphone-uri, compania investește în vehicule electrice, ecosisteme inteligente pentru locuințe și robotică avansată . Automatizarea ar putea reduce costurile operaționale și crește eficiența lanțului de producție, însă ridică și întrebări privind impactul asupra forței de muncă din industrie , într-un context în care tot mai multe companii adoptă sisteme autonome în fabrici. [...]
Starlink pregătește sateliții V2 care ar putea oferi „viteze 5G din spațiu” direct pe telefoane obișnuite , promițând o creștere majoră a capacității rețelei satelitare. Potrivit TechRadar , noua generație de sateliți Starlink ar urma să ofere o densitate a datelor de până la 100 de ori mai mare decât actualii sateliți V1 și ar putea permite conexiuni rapide direct pe smartphone-uri, fără echipamente speciale. Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk , încearcă astfel să depășească limitările actuale ale comunicațiilor prin satelit. Până acum, aceste rețele s-au concentrat mai ales pe acoperire în zone izolate, nu pe viteze ridicate comparabile cu rețelele mobile terestre. Ce aduc nou sateliții Starlink V2 Noua generație de sateliți ar putea transforma modul în care telefoanele se conectează la internet atunci când nu există semnal clasic de la operatori. Principalele promisiuni ale sistemului: viteze de până la aproximativ 150 Mbps pentru utilizatori densitate a traficului de date de până la 100 de ori mai mare față de sateliții actuali conectare directă a smartphone-urilor LTE existente , fără antene sau dispozitive suplimentare acoperire continuă între rețelele terestre și cele prin satelit Sistemul funcționează prin sateliți aflați pe orbită joasă (LEO), care vor acționa practic ca „turnuri de telefonie mobilă în spațiu” . Telefoanele compatibile se vor conecta direct la acești sateliți atunci când semnalul terestru nu este disponibil. Planul de lansare al rețelei SpaceX intenționează să lanseze până la 15.000 de sateliți Starlink V2 , care vor extinde capacitatea și acoperirea globală a rețelei. În perioada de tranziție sunt deja lansați sateliți V2 Mini , utilizați ca soluții intermediare până la implementarea completă a noii constelații. Primele teste extinse ale serviciului îmbunătățit sunt așteptate la începutul anului 2027 . Starlink colaborează deja cu operatori mobili, inclusiv T-Mobile în Statele Unite , pentru a permite trecerea automată între rețelele mobile clasice și conexiunea prin satelit. Scopul este ca utilizatorii să nu observe întreruperi atunci când telefonul schimbă tipul de conexiune. Serviciul Starlink Mobile Serviciul de conectare directă a telefoanelor la satelit, cunoscut inițial sub numele Direct to Cell , a început lansarea comercială în 2025 în unele regiuni. În prezent oferă doar funcții limitate, precum mesaje text și trafic redus de date. Sateliții V2 ar trebui să schimbe radical această situație, aducând viteze comparabile cu rețelele mobile moderne și o experiență mult mai apropiată de cea a internetului terestru. Totuși, performanțele anunțate depind de implementarea completă a constelației de sateliți, ceea ce înseamnă că impactul real se va vedea abia după ce rețeaua va fi extinsă la scară globală. [...]