Știri
Știri din categoria Tehnologie

Xiaomi a început testarea roboților umanoizi în liniile sale de producție, marcând trecerea de la experimente de laborator la utilizare industrială reală. Potrivit Ubergizmo, compania chineză testează aceste sisteme în fabricile unde sunt asamblate automobilele sale electrice, un pas important în strategia de automatizare a producției.
Anunțul a fost făcut de directorul executiv Lei Jun, care a precizat că roboții sunt deja integrați în anumite stații de lucru din fabrică. În această etapă, ei sunt folosiți pentru activități repetitive ce necesită precizie ridicată, cum ar fi transportul cutiilor cu materiale sau montarea unor componente mici, precum piulițele auto-filetante.

Spre deosebire de brațele industriale clasice, fixe și programate pentru operațiuni limitate, noii roboți umanoizi folosesc un model de inteligență artificială denumit Xiaomi-Robotics-0.
Acest sistem se bazează pe un model Vision-Language-Action (VLA), care combină mai multe tipuri de date pentru a permite roboților să înțeleagă și să execute sarcini mai complexe.
Tehnologia include:
Prin această abordare, roboții nu execută doar instrucțiuni preprogramate, ci pot interpreta mediul și ajusta modul de lucru în funcție de condițiile din linia de producție.
Xiaomi intenționează să extindă treptat utilizarea roboților umanoizi în producție în următorii cinci ani. În perioada de testare, compania urmărește mai mulți indicatori tehnici pentru a evalua fiabilitatea sistemelor:
Pe măsură ce software-ul este perfecționat prin date colectate din utilizarea reală, compania speră ca roboții să devină suficient de fiabili pentru implementare pe scară largă.
Integrarea roboților humanoizi reflectă transformarea Xiaomi într-un conglomerat tehnologic mult mai divers. Pe lângă smartphone-uri, compania investește în vehicule electrice, ecosisteme inteligente pentru locuințe și robotică avansată.
Automatizarea ar putea reduce costurile operaționale și crește eficiența lanțului de producție, însă ridică și întrebări privind impactul asupra forței de muncă din industrie, într-un context în care tot mai multe companii adoptă sisteme autonome în fabrici.
Recomandate

Xiaomi testează roboți umanoizi în fabrica sa de mașini electrice , încercând să automatizeze o parte din procesele de producție și să crească eficiența liniilor de asamblare. Potrivit CNBC , experimentele sunt încă într-o fază incipientă, iar compania compară rolul actual al roboților cu cel al unor „stagiari”. Președintele Xiaomi, Lu Weibing, a declarat într-un interviu acordat la Mobile World Congress de la Barcelona că doi roboți umanoizi pot finaliza aproximativ 90% din anumite sarcini în trei ore . Printre activitățile testate se numără instalarea unor componente precum piulițe sau mutarea materialelor pe linia de producție. Una dintre provocările principale pentru companie este ritmul foarte rapid al producției. În fabrica de automobile Xiaomi, o mașină iese de pe linia de asamblare la fiecare 76 de secunde , iar roboții trebuie să fie capabili să țină pasul cu acest proces industrial. Deși tehnologia este promițătoare, oficialii companiei spun că implementarea este încă experimentală. Lu Weibing a explicat că roboții nu au încă un rol oficial în producție și sunt folosiți mai degrabă pentru teste și îmbunătățirea sistemelor, motiv pentru care i-a descris drept „interni”. Xiaomi a prezentat pentru prima dată robotul umanoid CyberOne în 2022 , însă produsul nu este încă disponibil comercial. În prezent, compania analizează modul în care astfel de roboți ar putea crește productivitatea și ar putea prelua anumite sarcini repetititive sau dificile pentru oameni. Investițiile în robotică fac parte dintr-o tendință mai largă în industria tehnologică chineză. Mai multe companii dezvoltă roboți umanoizi, iar analiștii de la RBC Capital Markets estimează că piața globală pentru această tehnologie ar putea ajunge la aproximativ 9.000 de miliarde de dolari până în 2050 , China urmând să reprezinte peste 60% din acest sector. Pe lângă Xiaomi, și alte companii din China investesc în domeniu. Startup-ul auto XPeng dezvoltă propriul robot umanoid, iar producătorul de smartphone-uri Honor a prezentat recent primul său model. În Statele Unite, Tesla încearcă la rândul său să transforme robotul Optimus într-un produs industrial important. [...]

Xiaomi pregătește lansarea anuală a unui procesor pentru smartphone-uri , un pas prin care compania chineză încearcă să își consolideze independența tehnologică și să concureze direct cu marii producători de cipuri. Potrivit Android Headlines , planul a fost discutat de oficiali ai companiei în cadrul Mobile World Congress 2026, unde Xiaomi a prezentat și mai multe produse noi. Lu Weibing , unul dintre liderii companiei, a declarat că primul procesor al noii strategii este XRING 01, realizat pe tehnologie de 3 nanometri. Cipul a fost lansat anul trecut și a echipat modelul Xiaomi 15S Pro. Oficialul a sugerat că, pe viitor, compania ar putea lansa o versiune nouă a acestui procesor în fiecare an , pentru a ține pasul cu evoluțiile rapide din industria smartphone-urilor. Strategia face parte dintr-un plan mai amplu anunțat anterior de fondatorul Xiaomi, Lei Jun. Compania intenționează să investească aproximativ 50 de miliarde de yuani, echivalentul a circa 6,9 miliarde de dolari , în dezvoltarea propriilor cipuri pe parcursul următorului deceniu. Cum vrea Xiaomi să folosească noile cipuri Potrivit declarațiilor oficialilor companiei, următorul cip dezvoltat intern ar putea debuta într-un dispozitiv lansat în China chiar în cursul acestui an. Ulterior, tehnologia ar urma să fie integrată și în telefoanele Xiaomi destinate piețelor internaționale. Nu este clar încă dacă noile procesoare vor alimenta modelele de top sau dispozitive din gama medie. De asemenea, există unele semne de întrebare privind ritmul anual al lansărilor, deoarece un vicepreședinte al companiei, Xu Fei, sugera în 2025 că dezvoltarea unui cip nou în fiecare an ar putea fi dificilă . Planuri pentru inteligență artificială și automobile În paralel cu dezvoltarea cipurilor, Xiaomi pregătește și un asistent bazat pe inteligență artificială pentru piețele internaționale . Acesta ar urma să fie lansat odată cu extinderea globală a diviziei de automobile electrice a companiei. Oficialii Xiaomi au indicat că sistemul ar putea combina propriile tehnologii cu modele dezvoltate de Google, inclusiv Gemini. Scopul este ca același ecosistem de inteligență artificială să funcționeze atât pe smartphone-uri, cât și în automobilele companiei. Un ecosistem complet: cip, sistem de operare și AI Unul dintre obiectivele declarate ale Xiaomi este integrarea mai strânsă a tehnologiilor proprii. Compania plănuiește să combine: procesorul XRING dezvoltat intern sistemul de operare HyperOS asistentul bazat pe inteligență artificială într-un singur dispozitiv, pentru prima dată chiar în acest an. Strategia ar urma să fie testată inițial pe piața chineză, iar ulterior extinsă la nivel global. Dacă planurile se concretizează, Xiaomi ar putea deveni unul dintre puținii producători de smartphone-uri care controlează simultan hardware-ul, software-ul și inteligența artificială din propriile dispozitive , o abordare similară cu cea adoptată de companii precum Apple. [...]

Apple se pregătește să marcheze 50 de ani de existență , iar compania a început deja o serie de evenimente și proiecte dedicate aniversării care va avea loc pe 1 aprilie 2026. Momentul simbolic vine într-un context rar pentru gigantul tehnologic din Cupertino, o companie cunoscută mai degrabă pentru orientarea spre viitor decât pentru privirea spre trecut. Potrivit MacRumors , directorul executiv Tim Cook a vorbit recent angajaților despre această aniversare în cadrul unei întâlniri interne, explicând că Apple a început să răsfoiască arhivele istorice ale companiei: fotografii vechi, produse emblematice și povești despre oamenii care au contribuit la evoluția brandului. Cook a subliniat că acest exercițiu este neobișnuit pentru cultura companiei, care de regulă evită nostalgia și preferă să se concentreze pe inovațiile viitoare. Apple a fost fondată în 1976 într-un garaj din Los Altos, California, de Steve Jobs, Steve Wozniak și Ronald Wayne. Primul produs, Apple I, era un computer vândut la prețul de 666 de dolari, iar compania avea să devină în deceniile următoare una dintre cele mai influente forțe din industria tehnologică. În timp, Apple a schimbat radical piețele computerelor personale, telefoanelor mobile și distribuției digitale de muzică. În paralel cu pregătirile interne, aniversarea este deja marcată și prin inițiative externe. Muzeul Computer History Museum din Mountain View, California, va deschide pe 11 martie expoziția „ Apple@50 ”, dedicată evoluției companiei. Expoziția va include prototipuri rare ale unor produse importante precum Apple I, Macintosh, Newton, iPod sau primele generații de iPhone. Evenimentul de deschidere îl va avea ca invitat special pe Ronald Wayne, cofondatorul Apple, astăzi în vârstă de 92 de ani. Tot în acest context, jurnalistul american David Pogue va lansa volumul „Apple: The First 50 Years”, programat pentru 10 martie, o carte care analizează transformarea companiei de la un startup din Silicon Valley la una dintre cele mai valoroase corporații din lume. Potrivit informațiilor citate de 9to5Mac , Tim Cook a promis că aniversarea nu va trece neobservată și că Apple pregătește o serie de celebrări speciale. Deși planurile oficiale nu au fost anunțate în detaliu, 2026 ar putea fi și un an important pentru lansări de produse. Mai multe publicații din domeniul tehnologiei, inclusiv PhoneArena , susțin că Apple ar pregăti un val de dispozitive noi, printre care Mac-uri cu cipuri M5, iPad-uri actualizate, dispozitive pentru locuințe inteligente și chiar primul iPhone pliabil, posibil spre finalul anului. De la garaj la una dintre cele mai valoroase companii din lume Evoluția Apple în ultimele cinci decenii a fost marcată de câteva produse definitorii: Macintosh (1984) – popularizează interfața grafică și mouse-ul iPod (2001) – transformă industria muzicii digitale iPhone (2007) – redefinește telefonul mobil și ecosistemul aplicațiilor iPad (2010) – extinde categoria tabletelor moderne Sub conducerea lui Tim Cook, care a devenit CEO în 2011 după moartea lui Steve Jobs, compania și-a extins puternic divizia de servicii digitale, incluzând Apple Music, Apple TV+ sau Apple Pay. Aniversarea de 50 de ani este văzută de conducerea companiei nu ca o concluzie, ci ca un punct de cotitură. Apple încearcă să privească pentru scurt timp înapoi la istoria sa, înainte de a deschide următorul capitol al dezvoltării tehnologice. [...]
O presupusă husă pentru Pixel 11 Pro XL sugerează schimbări de design , potrivit GSMArena , deși publicația notează că nu este sigur dacă accesoriul se bazează pe dimensiunile reale ale telefonului sau este doar o încercare a producătorului de huse de a atrage atenție înainte de lansare. Dacă informația se confirmă, cea mai vizibilă modificare ar fi la „bara” camerei (insula de camere de pe spate), care ar urma să iasă mult mai puțin în relief față de carcasă decât la Pixel 10 Pro XL. Nu este limpede, însă, dacă această diferență vine dintr-o cameră mai puțin proeminentă sau dintr-un corp al telefonului mai gros. Tot din imaginile asociate husei reiese că bara camerei ar fi ușor mai lată decât la Pixel 10 Pro XL și ar avea o formă mai apropiată de un dreptunghi, îndepărtându-se de conturul mai ovalizat al generației anterioare. În practică, o astfel de ajustare poate schimba atât aspectul spatelui, cât și modul în care telefonul se așază pe o suprafață, dar sursa nu oferă detalii suplimentare despre dimensiuni. În rest, dacă Google „repetă istoria”, familia Pixel 11 ar putea fi prezentată oficial în august 2026, iar Pixel 11 Pro XL este vehiculat cu o cameră cu infraroșu sub ecran pentru recunoaștere facială securizată (un senzor IR ascuns sub panou, folosit pentru autentificare). Deocamdată, aceste indicii rămân la nivel de zvon, în așteptarea unor confirmări din surse mai solide. [...]

China accelerează dezvoltarea programului său spațial și ar putea ajunge din urmă Statele Unite în următorii ani , pe fondul investițiilor masive și al numărului tot mai mare de lansări orbitale. Potrivit CNBC , experți din industrie avertizează că ritmul rapid al dezvoltării ar putea permite Beijingului să depășească SUA în cursa pentru dominația spațială în aproximativ cinci ani dacă Washingtonul nu își intensifică eforturile. În 2025, China a stabilit un record național cu peste 90 de lansări orbitale într-un singur an , consolidându-și poziția printre cele mai active puteri spațiale. În ultimii ani, programul spațial chinez a atins mai multe obiective majore: a adus primele mostre de pe partea nevăzută a Lunii ; a construit propria stație spațială pe orbită joasă ; a reușit aterizarea unui rover pe Marte . Investiții în creștere rapidă Investițiile în sectorul spațial comercial chinez au crescut puternic în ultimul deceniu. Datele companiei de analiză Orbital Gateway Consulting arată că finanțarea a urcat de la aproximativ 340 de milioane de dolari în 2015 la circa 3,81 miliarde de dolari în 2025 . În total, China ar fi cheltuit peste 104 miliarde de dolari pentru programe spațiale civile, militare și comerciale în ultimii zece ani. Deși Statele Unite au investit de peste cinci ori mai mult în aceeași perioadă, analiștii subliniază că Beijingul își crește constant bugetele și capacitățile tehnologice . Sector privat și noi producători de rachete Un moment important a fost anul 2014 , când autoritățile chineze au permis investițiile private în domeniul spațial. De atunci, ecosistemul a crescut rapid și include: universități și institute de cercetare; companii de stat din domeniul aerospațial; start-up-uri private specializate în rachete și sateliți. În prezent, mai mult de o duzină de companii private chineze dezvoltă rachete , unele lucrând la modele reutilizabile inspirate de tehnologia SpaceX a lui Elon Musk. Competiția pentru infrastructura orbitală China dezvoltă și sisteme spațiale care concurează direct tehnologiile americane. În 2020, Beijingul a finalizat constelația de sateliți BeiDou , sistem global de navigație care rivalizează cu GPS-ul american. De asemenea, autoritățile chineze planifică lansarea mii de sateliți pentru internet , într-un proiect care ar concura rețeaua Starlink dezvoltată de SpaceX. Spațiul a devenit și un instrument geopolitic în strategia Belt and Road , prin care China oferă altor state sateliți, servicii și infrastructură spațială, extinzându-și influența tehnologică și economică. Noua cursă spațială Experții spun că actuala competiție spațială diferă de rivalitatea din perioada Războiului Rece. Accentul nu mai este pus pe misiuni simbolice, ci pe dezvoltarea unei industrii spațiale comerciale puternice , capabile să domine lansările, sateliții și infrastructura orbitală. „Această cursă spațială nu este despre steaguri și amprente pe Lună, ci despre cine construiește cea mai puternică industrie spațială comercială”, afirmă reprezentanți ai sectorului. În prezent, Statele Unite rămân lider global în domeniu, însă ritmul accelerat al programului chinez sugerează că echilibrul de putere în spațiu ar putea deveni una dintre principalele rivalități tehnologice ale următorului deceniu . [...]

Apple analizează folosirea imprimării 3D pentru carcasele din aluminiu ale iPhone și Apple Watch , o schimbare care ar putea simplifica producția și reduce costurile. Potrivit unor informații publicate de jurnalistul Mark Gurman de la Bloomberg , compania americană explorează o nouă metodă de fabricație bazată pe imprimare 3D a aluminiului pentru anumite componente ale dispozitivelor sale. Tehnologia ar putea modifica modul în care Apple produce carcasele Apple Watch și structura externă a iPhone , permițând realizarea pieselor cu mai puțin material și cu mai puține etape de producție. O astfel de abordare ar putea face procesul industrial mai eficient, dar și mai prietenos cu mediul, deoarece reduce risipa de metal. Apple nu este la prima experimentare cu imprimarea 3D. Compania a introdus deja această tehnologie pentru anumite componente din titan ale ceasurilor sale inteligente. Modelele Apple Watch Ultra 3 și Apple Watch Series 11 folosesc carcase realizate parțial prin imprimare 3D din titan reciclat în proporție de 100%. De asemenea, procesul a fost utilizat recent și pentru fabricarea portului USB-C din titan al modelului iPhone Air , despre care Apple susține că este mai subțire și mai rezistent. Ce ar putea schimba noua tehnologie Dacă proiectul va fi implementat la scară largă, efectele ar putea fi vizibile în mai multe aspecte ale produselor Apple: costuri de producție mai mici , datorită utilizării mai eficiente a aluminiului; design mai flexibil , deoarece imprimarea 3D permite forme complexe; reducerea deșeurilor industriale , prin optimizarea cantității de material folosite. Un indiciu privind strategia Apple a apărut deja odată cu lansarea laptopului MacBook Neo , prezentat recent cu un preț de pornire de 599 de dolari. Dispozitivul utilizează o metodă nouă de fabricație care reduce cantitatea de aluminiu necesară, contribuind la scăderea costului final. În paralel, Apple pregătește și alte schimbări estetice. Potrivit informațiilor citate de Gurman, compania ar putea introduce o paletă de culori reîmprospătată pentru iMac , model care urmează să fie prezentat mai târziu în 2026. Deocamdată, proiectul privind imprimarea 3D a aluminiului se află în faza de explorare. Dacă Apple decide să adopte tehnologia în producția de masă, aceasta ar putea marca una dintre cele mai importante schimbări în modul în care sunt fabricate iPhone și Apple Watch în ultimii ani. [...]