Știri
Știri din categoria Tehnologie

China accelerează dezvoltarea programului său spațial și ar putea ajunge din urmă Statele Unite în următorii ani, pe fondul investițiilor masive și al numărului tot mai mare de lansări orbitale. Potrivit CNBC, experți din industrie avertizează că ritmul rapid al dezvoltării ar putea permite Beijingului să depășească SUA în cursa pentru dominația spațială în aproximativ cinci ani dacă Washingtonul nu își intensifică eforturile.
În 2025, China a stabilit un record național cu peste 90 de lansări orbitale într-un singur an, consolidându-și poziția printre cele mai active puteri spațiale. În ultimii ani, programul spațial chinez a atins mai multe obiective majore:
Investițiile în sectorul spațial comercial chinez au crescut puternic în ultimul deceniu. Datele companiei de analiză Orbital Gateway Consulting arată că finanțarea a urcat de la aproximativ 340 de milioane de dolari în 2015 la circa 3,81 miliarde de dolari în 2025.

În total, China ar fi cheltuit peste 104 miliarde de dolari pentru programe spațiale civile, militare și comerciale în ultimii zece ani. Deși Statele Unite au investit de peste cinci ori mai mult în aceeași perioadă, analiștii subliniază că Beijingul își crește constant bugetele și capacitățile tehnologice.
Un moment important a fost anul 2014, când autoritățile chineze au permis investițiile private în domeniul spațial. De atunci, ecosistemul a crescut rapid și include:
În prezent, mai mult de o duzină de companii private chineze dezvoltă rachete, unele lucrând la modele reutilizabile inspirate de tehnologia SpaceX a lui Elon Musk.
China dezvoltă și sisteme spațiale care concurează direct tehnologiile americane. În 2020, Beijingul a finalizat constelația de sateliți BeiDou, sistem global de navigație care rivalizează cu GPS-ul american.

De asemenea, autoritățile chineze planifică lansarea mii de sateliți pentru internet, într-un proiect care ar concura rețeaua Starlink dezvoltată de SpaceX.
Spațiul a devenit și un instrument geopolitic în strategia Belt and Road, prin care China oferă altor state sateliți, servicii și infrastructură spațială, extinzându-și influența tehnologică și economică.
Experții spun că actuala competiție spațială diferă de rivalitatea din perioada Războiului Rece. Accentul nu mai este pus pe misiuni simbolice, ci pe dezvoltarea unei industrii spațiale comerciale puternice, capabile să domine lansările, sateliții și infrastructura orbitală.
„Această cursă spațială nu este despre steaguri și amprente pe Lună, ci despre cine construiește cea mai puternică industrie spațială comercială”, afirmă reprezentanți ai sectorului.
În prezent, Statele Unite rămân lider global în domeniu, însă ritmul accelerat al programului chinez sugerează că echilibrul de putere în spațiu ar putea deveni una dintre principalele rivalități tehnologice ale următorului deceniu.
Recomandate

OPPO a împins prețul unui „flagship compact” peste 5.299 yuani (aprox. 3.400 lei), mizând pe o combinație rară în segment: camere cu brand Hasselblad și o baterie de 7.025 mAh, potrivit Gizmochina . Find X9s Pro a fost lansat în China alături de Find X9 Ultra, iar vânzările încep pe 24 aprilie. Telefonul folosește chipsetul MediaTek Dimensity 9500 și vine cu Android 16 și ColorOS 16. Ecranul este un AMOLED de 6,32 inci, cu rezoluție 2640 × 1216 pixeli și rată de reîmprospătare de 144 Hz, cu suport Dolby Vision și luminozitate maximă de 1.800 niți. Poziționare: „compact”, dar cu specificații de vârf și cost pe măsură OPPO încearcă să diferențieze un model cu diagonală relativ mică prin două argumente care au impact direct în utilizare: autonomie și fotografie. Bateria de 7.025 mAh este însoțită de încărcare rapidă la 80 W pe fir și 50 W wireless, o combinație care, în mod obișnuit, se vede mai des pe telefoane mai mari. Pe partea de construcție, Find X9s Pro are aproximativ 8,4 mm grosime și 198 g pentru majoritatea variantelor; versiunea Breeze Green urcă la 8,60 mm și 200 g. Telefonul are certificări IP66, IP68 și IP69 pentru rezistență la praf și apă și folosește un spate din sticlă „cold-carved” (prelucrată prin tăiere la rece, pentru finisaj). Camere: senzori de 200 MP și mod Hasselblad Sistemul foto spate include: cameră principală de 200 MP (Samsung HPE, 1/1.4”, f/1.6, stabilizare optică OIS); telefoto periscopic de 200 MP (Samsung HP5, 1/1.56”, f/2.6, zoom optic 2,8x, OIS); ultra-wide de 50 MP (JN5, f/2.0); senzor multispectral de 3,2 MP. Camera frontală este de 32 MP (f/2.4). La video, telefonul urcă până la 8K la 30 fps și 4K la 120 fps. OPPO menționează motorul de procesare LUMO și „Hasselblad Master Mode” cu nouă stiluri. Prețuri și disponibilitate Prețurile pornesc de la 5.299 yuani pentru varianta 12 GB + 256 GB și ajung la 6.999 yuani pentru 16 GB + 1 TB (aprox. 3.400–4.500 lei, conversie orientativă). Un kit de teleconvertor Hasselblad este listat la 1.299 yuani (aprox. 830 lei). Deocamdată, lansarea și startul vânzărilor sunt anunțate pentru China; articolul nu oferă detalii despre o disponibilitate internațională. [...]

Oppo ridică miza în segmentul de tablete premium prin Pad 5 Pro, cu prețuri de la 3.799 yuani (aprox. 2.450 lei) și un pachet de funcții orientate spre productivitate, într-o zonă în care diferențierea se face tot mai mult prin „înlocuirea” laptopului , potrivit Gizmochina . Tableta a fost prezentată în cadrul evenimentului de lansare Find X9 Ultra , iar poziționarea este una de vârf: ecran mare pentru lucru și consum media, chipset din zona flagship și un set de opțiuni software care încearcă să apropie experiența de utilizare de cea a unui PC. Ce oferă Pad 5 Pro: ecran mare, rată de refresh ridicată și baterie de capacitate mare Pad 5 Pro vine cu un ecran LCD de 13,2 inci, rezoluție 3392 × 2400 pixeli și raport 7:5, gândit pentru utilizare mixtă (documente și multimedia). Panoul are rată de refresh adaptivă 30–144Hz și luminozitate maximă de 1.000 niți, plus suport pentru Dolby Vision și HDR Vivid. Pentru confort vizual sunt menționate certificare TÜV, reglaj DC dimming (reducerea pâlpâirii) și acoperire DCI-P3, cu DeltaE în jur de 0,7 (indicator al acurateții culorilor). La nivel de autonomie, Oppo mizează pe o baterie de 13.380 mAh și încărcare rapidă la 67W, cu promisiuni de utilizare extinsă pentru streaming, jocuri și lucru. Productivitate „ca pe PC”: Android 16, ferestre multiple și accesorii Pe partea de software, tableta rulează Android 16 cu ColorOS 16 și include funcții precum: suport pentru lucru în mai multe ferestre (multi-window); instrumente WPS „la nivel de PC” (suite de birou pentru documente); administrare de fișiere îmbunătățită; suport pentru stylus, inclusiv organizare a notițelor cu ajutorul funcțiilor AI; conectivitate între dispozitive, cu interacțiune între telefon și PC. Pentru multimedia, Oppo menționează un sistem cu opt difuzoare. Ca dimensiuni, tableta are 5,94 mm grosime și circa 672 grame, iar compania indică și existența unor accesorii precum tastatura, pentru un flux de lucru apropiat de cel de laptop. Prețuri și disponibilitate: deocamdată fără confirmare pentru piețele internaționale Conform informațiilor publicate, Oppo Pad 5 Pro este listată în China în următoarele configurații: 8GB RAM + 256GB stocare: 3.799 CNY (aprox. 560 dolari, ~2.550 lei) 12GB + 256GB: 3.999 CNY (aprox. 580 dolari, ~2.650 lei) 12GB + 512GB: 4.499 CNY (aprox. 650 dolari, ~2.970 lei) 16GB + 512GB: 4.999 CNY (aprox. 720 dolari, ~3.290 lei) Culorile anunțate sunt Dawn Gold, Mocha Brown și Monet Purple. Publicația notează că nu există, deocamdată, o confirmare privind lansarea în afara Chinei și menționează, ca informație neconfirmată, că OnePlus Pad 4 (programată pentru 30 aprilie în India) „ar putea” fi o versiune rebranduită a Oppo Pad 5 Pro. [...]

Apple ar putea repoziționa iPhone 18 „vanilla” ca model de cost , cu dotări reduse și o lansare mutată în primăvară, într-o încercare de a ține sub control scumpirile de componente și de a evita fie creșterea prețurilor, fie comprimarea marjelor, potrivit Zonă IT . Presiunea vine din scumpirea unor componente esențiale, precum memoria RAM și stocarea, iar Apple ar căuta o cale de mijloc: un iPhone mai ieftin de produs, fără să riște o scădere a vânzărilor prin scumpiri directe și fără să absoarbă costurile în detrimentul profitabilității. Semnalul din 2026: iPhone 17 revine la aluminiu Publicația notează că primul pas ar fi fost deja făcut odată cu seria iPhone 17, care a revenit la carcasă din aluminiu, după ce Apple ar fi concluzionat că aliajul din titan nu este necesar nici măcar pentru un telefon premium. Consecințele menționate: un aspect mai voluminos și mai puțin elegant, o ramă mai ușor de deteriorat la cădere și reclamații ale utilizatorilor privind decolorarea sau tocirea prematură a finisajului. Ce s-ar schimba la calendarul de lansare pentru iPhone 18 Conform unor „surse apropiate companiei americane” citate de Zonă IT, iPhone 18 „vanilla” ar urma să fie prezentat simultan cu iPhone 18e, în primăvara viitoare. Asta ar însemna că, la lansarea din toamnă, ar rămâne doar modelele: iPhone 18 Pro iPhone 18 Pro Max iPhone Fold În acest scenariu, opțiunea „cea mai ieftină” din gama de telefoane premium ar dispărea din fereastra de toamnă. Unde ar putea tăia Apple din costuri: cip și memorie Potrivit detaliilor atribuite unui informator chinez „cu legături pe lanțul de aprovizionare cu componente Apple”, iPhone 18 ar putea primi: un chipset realizat pe un proces de fabricație mai vechi; specificații inferioare la puterea de procesare; memorie mai puțină sau cipuri de memorie mai lente (nu este precizat care variantă). Ideea centrală a acestor informații este că iPhone 18 „vanilla” ar ajunge mai apropiat ca poziționare de varianta „e”, nu invers. Ce rămâne neschimbat pentru segmentul premium Zonă IT indică faptul că iPhone 18 Pro și Pro Max ar urma să păstreze un nivel al dotărilor comparabil cu seria actuală de iPhone, cu îmbunătățiri punctuale la procesor. Informațiile despre iPhone 18 rămân, însă, la nivel de surse și presupuneri, fără confirmare oficială din partea Apple. [...]

DJI avertizează că blocarea de către FCC a autorizărilor pentru echipamente noi îi poate tăia accesul la piața americană pentru până la 25 de lansări în 2026 și ar putea genera pierderi de peste 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) , potrivit DroneDJ . Miza nu este doar comercială: fără autorizări, produsele nu pot fi introduse legal pe piață, iar efectele se propagă către utilizatori instituționali și companii care depind de echipamentele DJI. Ce spune DJI în instanță și de unde vin pierderile estimate Într-o depunere la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul 9 , DJI oferă, potrivit articolului, cea mai detaliată estimare de până acum a impactului financiar după ce FCC a inclus produsele companiei pe „Covered List” la finalul anului trecut. Lista blochează autorizările pentru echipamente noi considerate risc de securitate națională, ceea ce, în practică, închide calea pentru multe lansări viitoare în SUA. DJI își cuantifică pierderile potențiale astfel: aprox. 700 milioane dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din autorizări FCC „puse deoparte” pentru 14 produse DJI existente ; aprox. 860 milioane dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) dacă nu poate lansa până la 25 de produse noi (drone și produse non-drone) planificate pentru SUA în 2026. Totalul indicat în document ajunge la aprox. 1,56 miliarde dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în pierderi potențiale în acest an. Impact operațional: efecte invocate asupra utilizatorilor instituționali DJI susține că efectele nu se limitează la companie. Conform depunerii citate, sunt afectate și organizații care folosesc echipamente DJI și nu mai pot cumpăra produse nou aprobate, inclusiv: departamente de poliție și pompieri; utilități și alte entități comerciale. Compania argumentează că dronele sunt folosite de „first responders” pentru a îmbunătăți timpii de intervenție, a reduce costurile și a lua decizii mai bune în timp real în operațiuni de salvare, incendii și incidente de siguranță publică. În energie și utilități, DJI spune că aeronavele sunt utilizate la inspecții de infrastructură critică, reducând riscurile pentru lucrători. Cum a început disputa și ce cere DJI acum Cazul pornește, potrivit articolului, de la 22 decembrie 2025 , când FCC și-a actualizat „Covered List” pentru a include sisteme aeriene fără pilot fabricate în străinătate și componente critice. Deși măsura nu a vizat doar DJI, compania ar fi fost lovită mai puternic din cauza poziției dominante pe piața americană. DJI a dat în judecată FCC în februarie, cerând anularea deciziei, susținând că autoritatea nu a identificat o amenințare specifică legată de produsele DJI și că firma nu a avut o șansă echitabilă de a răspunde. În cea mai recentă depunere, DJI răspunde argumentului guvernului că apelul ar trebui respins ca prematur, pe motiv că există încă o cerere de reconsiderare în analiză la FCC. Poziția DJI, redată în articol, este că interdicția produce efecte deja și ar trebui tratată ca „acțiune finală” a agenției, deoarece „interzice imediat” comercializarea și importul produselor , fără pași suplimentari. Compania mai avertizează că acceptarea abordării FCC ar crea un precedent prin care un regulator ar putea interzice produse și amâna la nesfârșit revizuirea internă, evitând controlul instanței. Ca alternativă la respingerea dosarului, DJI cere instanței suspendarea cauzei pentru șase luni , nu închiderea ei, pentru a păstra posibilitatea de a continua lupta în instanță dacă FCC nu acționează. Ce urmează Curtea de Apel a Circuitului 9 trebuie să decidă dacă respinge cazul , îl pune în așteptare sau permite ca acțiunea să meargă mai departe. DroneDJ notează că, dacă restricțiile rămân, cumpărătorii americani ar putea vedea în continuare mai puține lansări DJI , concurență redusă și posibile creșteri de preț pe piața dronelor. [...]

Google mizează pe accelerarea „agenților” AI și separă hardware-ul pe două direcții: inferență rapidă și antrenare la scară mare , prin lansarea a două cipuri TPU dedicate, potrivit Google Cloud . TPU-urile (Tensor Processing Units) sunt procesoare specializate pentru sarcini de inteligență artificială. În contextul „erei agentice”, Google descrie agenții AI ca sisteme care pot „raționa, planifica și executa” fluxuri de lucru în mai mulți pași, în numele utilizatorului, ceea ce ridică cerințele de performanță și infrastructură. Ce aduce fiecare cip: TPU 8i pentru viteză, TPU 8t pentru antrenare Google prezintă două cipuri cu roluri distincte: TPU 8i este proiectat „în mod specific” pentru ca agenții AI să finalizeze foarte repede sarcini, cu obiectivul declarat de a susține o experiență bună pentru utilizator (adică răspunsuri rapide în utilizare). TPU 8t este „optimizat pentru antrenare” și este poziționat ca soluție pentru rularea „celor mai complexe modele” pe „un singur” bazin masiv de memorie (o arhitectură care urmărește să reducă fragmentarea și complexitatea antrenării distribuite). De ce contează: infrastructura devine diferențiator operațional pentru AI „agentic” Mesajul central este că aceste cipuri sunt parte dintr-o infrastructură „full-stack” construită pentru AI, care include rețelistică, centre de date și operațiuni eficiente energetic. Google susține că, împreună, acestea formează „motorul” care ar permite aducerea AI-ului agentic „către mase”, cu accent pe capacitatea de a livra sisteme „foarte receptive” (adică cu latență redusă și răspuns rapid). Google nu oferă în acest material cifre de performanță, prețuri sau termene de disponibilitate comercială, astfel că impactul concret în costuri și adopție rămâne de evaluat pe măsură ce apar detalii tehnice și oferte în platforma cloud. [...]

Redmi ridică miza în segmentul de telefoane de gaming cu un ventilator de răcire integrat și o baterie de 8.550 mAh , o combinație care țintește direct utilizatorii ce vor performanță susținută pe sesiuni lungi, potrivit 91mobiles . Redmi K90 Max este al treilea model din seria K90, după K90 și K90 Pro Max, și se diferențiază printr-un ventilator circular amplasat pe insula camerelor de pe spate. Telefonul rămâne, totuși, cu un design descris ca „subtil” pentru un dispozitiv dedicat jocurilor. Răcire activă pentru performanță constantă Elementul central este sistemul de răcire cu ventilator integrat, care are un mod de răcire la turație mare, cu un nivel de zgomot declarat de 32 dB. Producătorul susține că soluția poate reduce temperatura cu 10 grade în 100 de secunde. Pe partea de construcție, modelul are ramă din aliaj de aluminiu, margini foarte înguste și certificări IP66/IP68/IP69 pentru rezistență la praf și apă. Specificații: ecran rapid, chipset de 3 nm și încărcare la 100 W Redmi K90 Max vine cu un ecran AMOLED de 6,83 inci, rezoluție 1,5K (2772 x 1280 pixeli), rată de reîmprospătare de 165 Hz și luminozitate maximă de 3.500 niți. La nivel de platformă hardware, telefonul folosește MediaTek Dimensity 9500 (3 nm), cu: până la 16 GB RAM LPDDR5X Ultra; până la 1 TB stocare UFS 4.1; un cip de grafică cu funcții de inteligență artificială (AI). Pentru camere, configurația include o cameră principală de 50 MP cu stabilizare OIS + EIS, un ultrawide de 8 MP cu suport pentru filmare 8K și o cameră frontală de 20 MP. Bateria este de 8.550 mAh, cu încărcare rapidă la 100 W și încărcare inversă prin cablu la 22,5 W. Publicația notează că este un salt față de seria Redmi K80, care avea baterii de peste 7.000 mAh. Telefonul rulează HyperOS 3 bazat pe Android 16 și are senzor de amprentă ultrasonic 3D. Preț în China și ce urmează În China, varianta de bază (12 GB RAM + 256 GB) costă 3.499 yuani (aprox. 2.200 lei), iar modelul este disponibil în total în cinci configurații. 91mobiles menționează și că Redmi K90 Max este „tipped” (vehiculat) să fie lansat în India sub numele Xiaomi 17T, însă pentru alte piețe nu sunt oferite detalii în material. [...]