Știri
Știri din categoria Internet
Starlink pregătește sateliții V2 care ar putea oferi „viteze 5G din spațiu” direct pe telefoane obișnuite, promițând o creștere majoră a capacității rețelei satelitare. Potrivit TechRadar, noua generație de sateliți Starlink ar urma să ofere o densitate a datelor de până la 100 de ori mai mare decât actualii sateliți V1 și ar putea permite conexiuni rapide direct pe smartphone-uri, fără echipamente speciale.
Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk, încearcă astfel să depășească limitările actuale ale comunicațiilor prin satelit. Până acum, aceste rețele s-au concentrat mai ales pe acoperire în zone izolate, nu pe viteze ridicate comparabile cu rețelele mobile terestre.
Noua generație de sateliți ar putea transforma modul în care telefoanele se conectează la internet atunci când nu există semnal clasic de la operatori.
Principalele promisiuni ale sistemului:
Sistemul funcționează prin sateliți aflați pe orbită joasă (LEO), care vor acționa practic ca „turnuri de telefonie mobilă în spațiu”. Telefoanele compatibile se vor conecta direct la acești sateliți atunci când semnalul terestru nu este disponibil.
SpaceX intenționează să lanseze până la 15.000 de sateliți Starlink V2, care vor extinde capacitatea și acoperirea globală a rețelei. În perioada de tranziție sunt deja lansați sateliți V2 Mini, utilizați ca soluții intermediare până la implementarea completă a noii constelații.
Primele teste extinse ale serviciului îmbunătățit sunt așteptate la începutul anului 2027.
Starlink colaborează deja cu operatori mobili, inclusiv T-Mobile în Statele Unite, pentru a permite trecerea automată între rețelele mobile clasice și conexiunea prin satelit. Scopul este ca utilizatorii să nu observe întreruperi atunci când telefonul schimbă tipul de conexiune.
Serviciul de conectare directă a telefoanelor la satelit, cunoscut inițial sub numele Direct to Cell, a început lansarea comercială în 2025 în unele regiuni. În prezent oferă doar funcții limitate, precum mesaje text și trafic redus de date.
Sateliții V2 ar trebui să schimbe radical această situație, aducând viteze comparabile cu rețelele mobile moderne și o experiență mult mai apropiată de cea a internetului terestru. Totuși, performanțele anunțate depind de implementarea completă a constelației de sateliți, ceea ce înseamnă că impactul real se va vedea abia după ce rețeaua va fi extinsă la scară globală.
Recomandate
Microsoft a anunțat o colaborare cu Starlink pentru extinderea conectivității la nivel global . Inițiativa vizează internet prin satelit pentru comunități, cu accent pe zone greu de acoperit prin infrastructură terestră, într-un moment în care Elon Musk, fondator și director general al SpaceX, se află în dispute publice și juridice care ating și ecosistemul Microsoft. Parteneriatul este prezentat ca un semn că Microsoft rămâne dispusă să lucreze cu companiile lui Musk, deși acesta a criticat recent Microsoft pe platforma sa de socializare X și este implicat într-un conflict legal cu OpenAI, companie susținută de Microsoft. „Prin colaborarea noastră cu Starlink, Microsoft combină conectivitatea prin sateliți pe orbită joasă cu modele de implementare bazate pe comunități și parteneriate cu ecosisteme locale”, a scris Melanie Nakagawa, director de sustenabilitate la Microsoft, într-o postare pe blog. Concret, Microsoft lucrează, împreună cu Starlink și cu un furnizor de servicii de internet din Kenya , la conectarea a 450 de „hub-uri” comunitare din țară, conform declarațiilor citate. Abordarea combină sateliți pe orbită joasă (sateliți care operează la altitudini mai mici decât cei geostaționari, ceea ce poate reduce întârzierile de transmisie) cu implementare locală, prin parteneri din comunități. Pentru SpaceX , proiectul poate însemna cerere suplimentară pentru serviciile sale, în contextul în care compania are deja contracte cu Departamentul Apărării al SUA și NASA și ar putea lua în calcul o listare la bursă în 2026, arată CNBC . În plan practic, colaborarea cu Microsoft aduce Starlink într-o inițiativă cu componentă socială și de infrastructură, orientată spre conectarea comunităților și susținerea unor ecosisteme locale. Elementele-cheie ale colaborării, așa cum sunt descrise de Microsoft și CNBC, includ: conectivitate prin sateliți pe orbită joasă, furnizată de Starlink; „modele de implementare” la nivel de comunitate, pentru a duce serviciul în teren; parteneriate cu ecosisteme locale, inclusiv furnizori de internet din țările vizate; un proiect-pilot/implementare în Kenya, cu obiectivul de a conecta 450 de hub-uri comunitare. [...]
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]
Platforma X a înregistrat cel mai mare trafic din istorie în timpul atacurilor asupra Iranului , a anunțat Elon Musk, după ce milioane de utilizatori au accesat rețeaua pentru actualizări în timp real despre operațiunea militară comună a SUA și Israelului. Potrivit relatărilor citate de News18 , Musk a scris că a fost „cea mai mare utilizare din toate timpurile”. Declarația a venit la scurt timp după miezul nopții de 1 martie 2026, când șeful departamentului de produs al platformei a susținut că ziua respectivă a fost „ cea mai mare din istoria X ”. Deși nu au fost publicate cifre oficiale privind noul record, precedentul maxim comunicat de Musk fusese de 417 miliarde de secunde cumulate de utilizare la nivel global într-o singură zi. Creșterea traficului a coincis cu desfășurarea operațiunii militare împotriva Iranului, confirmată de președintele american și de oficiali israelieni. Informațiile despre lovituri aeriene, reacții oficiale și represalii au circulat rapid pe platformă, transformând X într-un canal principal de actualizări nefiltrate. Separat, Musk a postat mesajul „Another one bites the dust”, interpretat de numeroși utilizatori ca o reacție la relatările privind moartea liderului suprem iranian. Postarea a strâns sute de mii de aprecieri și redistribuiri într-un interval scurt. Potrivit organizației NetBlocks, citată pe platforma X, conectivitatea la internet în Iran a scăzut semnificativ în timpul atacurilor, ceea ce ar fi limitat fluxul de informații din interiorul țării și ar fi amplificat dependența publicului internațional de rețelele sociale. Recordul de trafic consolidează poziționarea X drept un spațiu central pentru dezbateri și informații în momente de criză geopolitică, în pofida controverselor care au însoțit platforma în ultimii ani. [...]
Statele Unite pregătesc un portal online pentru a ocoli interdicțiile de conținut impuse în Europa , într-o mișcare care ar putea amplifica tensiunile dintre Washington și aliații săi occidentali. Potrivit Reuters , Departamentul de Stat dezvoltă platforma freedom.gov, destinată utilizatorilor din Europa și alte regiuni unde anumite tipuri de conținut – inclusiv discurs considerat instigator la ură sau propagandă extremistă – sunt restricționate prin lege. Surse citate de agenție afirmă că site-ul ar putea integra și o funcție de tip rețea virtuală privată, astfel încât traficul utilizatorilor să pară că provine din SUA. De asemenea, activitatea pe platformă nu ar urma să fie monitorizată. Lansarea, planificată inițial pentru Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută, a fost amânată din motive neclare. Proiectul este coordonat de subsecretarul pentru diplomație publică, Sarah Rogers, iar printre cei implicați se află și Edward Coristine , fost membru al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Domeniul freedom.gov a fost înregistrat pe 12 ianuarie 2026, însă la acest moment afișează doar o pagină de autentificare și elemente grafice. Inițiativa vine pe fondul criticilor administrației Trump la adresa legislației europene privind conținutul online, inclusiv Legea serviciilor digitale a Uniunii Europene și Legea privind siguranța online din Marea Britanie. În UE, platformele pot fi obligate să elimine rapid conținut calificat drept ilegal, iar sancțiunile pot ajunge la amenzi semnificative – compania X a fost amendată recent cu 120 de milioane de euro pentru neconformitate. Departamentul de Stat a declarat că nu există un program dedicat Europei pentru eludarea cenzurii, dar a subliniat că „libertatea digitală” și tehnologiile de protecție a confidențialității, precum rețelele virtuale private, reprezintă o prioritate. Criticii avertizează că portalul ar putea fi perceput în Europa drept o încercare directă de a submina legislațiile naționale și autoritatea autorităților de reglementare. În același timp, proiectul ar plasa Washingtonul într-o poziție delicată, încurajând indirect cetățenii altor state să ocolească propriile legi privind conținutul online. Dacă va fi lansată în forma discutată, platforma freedom.gov ar marca o schimbare notabilă în abordarea SUA privind promovarea libertății de exprimare, extinzând instrumente utilizate anterior în state autoritare către spațiul european. [...]
Rusia a încercat să blocheze complet WhatsApp în cadrul unei strategii de a împinge utilizatorii către aplicația de stat MAX, potrivit Reuters , care citează declarații ale companiei și reacții de la Kremlin. WhatsApp, deținută de Meta Platforms, susține că măsura face parte din eforturile Moscovei de a promova platforme locale și de a-și consolida controlul asupra spațiului său internet, pe fondul tensiunilor cu furnizorii străini de tehnologie după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Autoritățile ruse promovează o aplicație rivală susținută de stat, numită MAX, despre care criticii afirmă că ar putea fi folosită pentru urmărirea utilizatorilor; presa de stat a respins aceste acuzații ca fiind false. „Continuăm să facem tot ce putem pentru a menține utilizatorii conectați”, a transmis WhatsApp, în contextul în care compania descrie blocarea ca un demers menit să direcționeze publicul către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”. Din perspectiva Kremlinului, revenirea WhatsApp pe piața rusă ar depinde de conformarea Meta cu legislația locală și de acceptarea unui dialog cu autoritățile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenția de stat TASS că, dacă Meta „îndeplinește” cerințele și intră în discuții, „există posibilitatea de a ajunge la un acord”, în timp ce menținerea unei poziții „intransigente” ar exclude această opțiune. Episodul se înscrie într-o serie de restricții aplicate în ultimii ani serviciilor de comunicare: în 2025, Rusia a început să limiteze unele apeluri pe WhatsApp și pe Telegram, acuzând platformele deținute de companii străine că refuză să furnizeze informații către forțele de ordine în anchete legate de fraudă și terorism. În decembrie, autoritățile au blocat și FaceTime, aplicația de apeluri video a Apple. Separat, Financial Times a relatat anterior că autoritățile ruse au eliminat aplicația de mesagerie securizată dintr-un echivalent al unui director online administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în comunicații. Pentru utilizatori și companii, miza imediată este dacă promovarea MAX va fi însoțită de restricții mai dure asupra aplicațiilor străine și de o migrare forțată către servicii controlate sau influențate de stat. [...]
Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc pe internet , potrivit Euronews România , care citează un studiu realizat de organizația Salvați Copiii . Datele indică o ruptură între experiențele online ale copiilor și capacitatea lor de a cere sprijin, într-un context în care mediul digital le influențează direct comportamentul, relațiile și percepția asupra riscului. Studiul arată că expunerea la comportamente agresive este frecventă: 68% dintre copii spun că au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat. În paralel, șapte din zece copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, interval în care întâlnesc conținut și stimuli care pot normaliza agresivitatea, pot încuraja imitarea unor comportamente riscante și pot muta conflictele din școală în spațiul digital, unde escaladarea e mai rapidă și mai greu de observat de adulți. Un element central pentru felul în care internetul modelează comportamentul copiilor este accesul la publicitate și conținut nepotrivit vârstei, inclusiv reclame la jocuri de noroc, nicotină sau produse de slăbit. În plus, controlul parental apare ca fiind limitat, iar copiii declară că își pot ascunde activitatea online, ceea ce reduce șansele ca părinții să intervină la timp în cazuri de hărțuire, manipulare sau expunere la conținut dăunător. „Remarcăm că controlul parental este marginal, pentru că, dacă ne uităm la răspunsurile date de copii, obervăm că pot ocoli atenția adultului pe internet sau își pot ascunde activitatea online." În acest tablou, studiul și declarațiile din material conturează câteva efecte concrete ale internetului asupra comportamentului copiilor, așa cum reies din exemplele și cifrele prezentate: creșterea expunerii la hărțuire și umilire online (68% au asistat la astfel de situații); contactarea de către persoane necunoscute (unul din doi copii spune că a fost contactat de un străin pe internet); întâlnirea repetată cu reclame și mesaje comerciale pentru produse sau obiceiuri cu risc (jocuri de noroc, nicotină, produse de slăbit); tendința de a nu apela la adulți, deși apar situații problematice (doar 5% ar povesti unui adult ce trăiesc online). Pe zona de răspuns instituțional, reprezentanții ANCOM vorbesc despre nevoia de resurse pentru educație digitală pe termen mediu și lung, astfel încât atât copiii, cât și părinții să poată folosi „sisteme care deja sunt aici ca să rămână”. În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului indică faptul că cei mici evită, în mod uzual, apelurile telefonice și preferă comunicarea în scris, mai ales când își pot păstra identitatea ascunsă. O măsură anunțată pentru perioada următoare vizează adaptarea canalelor de sprijin la comportamentul digital al copiilor: din 2027, Telefonul Copilului ar urma să includă un chatbot în cinci limbi, pentru solicitarea de ajutor prin mesaje. Separat, Salvați Copiii leagă riscurile online și de presiuni/strategii de manipulare care pot duce la distribuirea de imagini intime: organizația spune că, în 2025, a primit „peste 50 de mii” de atenționări, dintre care 84% au vizat fotografii cu conotații sexuale realizate de copii „sub imperiul unei manipulări”. [...]
