Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Bruiajul și falsificarea GPS pot deveni un risc operațional direct pentru porturi, aviație și transportul maritim din România , pe fondul unor interferențe GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) atribuite de cercetători unei constelații rusești de sateliți, potrivit unei analize din Adevărul , care leagă fenomenul de incidentul cu drona explodată pe 6 iunie 2026 în Portul Civil Constanța . În dimineața de 6 iunie, o dronă navală ucraineană a detonat în port, fără victime, însă reconstituirea descrisă indică o problemă de coordonare: drona ar fi fost observată în jurul orei 6:00, iar autoritățile române ar fi primit notificarea de la Kiev abia la 10:00. În același context, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că a verificat existența unui „bruiaj foarte puternic” în timpul unui zbor militar, iar piloții au trecut pe sistemul militar de navigație și au aplicat măsuri de protecție. Ce arată datele din jurul incidentului de la Constanța Analiza citează date OSINT (informații din surse deschise) potrivit cărora, în cele 24 de ore anterioare exploziei, zona Constanța ar fi înregistrat un nivel „ridicat” de bruiaj GPS, „peste 10%”, cu vârfuri la „prag maximal” de 200%. În aceeași perioadă, Ucraina ar fi pierdut controlul asupra a patru drone: cea ajunsă în port, una autodetonată în larg și două autodistruse în Marea Neagră. Concluzia formulată în material este că incidentul nu ar fi fost o simplă eroare de navigație, ci un efect colateral al unui sistem de război electronic cu rază mare de acțiune, vizibil inclusiv pe teritoriul României. Ipoteza „bruiajului din spațiu” și de ce schimbă miza Punctul central al textului este un preprint științific publicat la 2 iunie 2026 de cercetători de la University of Texas at Austin și Stanford University, care ar fi identificat o sursă puternică de interferență GNSS „din spațiu”. Autorii ar fi folosit o rețea de 165 de stații de referință și observații la frecvență de 1 Hz și ar fi găsit 75 de zile distincte (2019–2026) cu întreruperi semnificative ale semnalelor, simultan în Europa, Groenlanda și Canada. Sursa indicată „cu încredere ridicată” este constelația rusească EKS (Edinaya Kosmicheskaya Sistema), un sistem de avertizare timpurie nucleară aflat pe orbite de tip Molniya (orbite eliptice care permit sateliților să rămână ore întregi deasupra emisferei nordice). Un satelit menționat explicit este Cosmos 2546 (lansat în mai 2020), asociat unui eveniment de interferență din februarie 2026. În material se mai afirmă că semnalele ar perturba GPS, Galileo și BeiDou, dar nu și GLONASS (sistemul rusesc), un detaliu interpretat ca indiciu că perturbarea nu ar fi accidentală. De la „bruiaj” la „spoofing”: riscul pentru navigație și siguranță Textul face distincția între: jamming (bruiaj) : blochează semnalul, receptorul raportează pierderea semnalului; spoofing (falsificare) : transmite semnale false, plauzibile, iar receptorul poate afișa o poziție greșită fără să „știe” că a fost păcălit. În scenariile descrise, spoofing-ul este prezentat ca mai periculos, fiind capabil să devieze drone, nave sau să corupă datele de navigație ale aeronavelor (inclusiv prin afectarea sistemelor inerțiale, care pot continua să calculeze o poziție greșită și după ieșirea din zona de interferență). Cât de intenționat este fenomenul: trei explicații în competiție Materialul notează că interpretarea intenției rămâne controversată: ipoteza „accident tehnic” : unii analiști citați consideră improbabil ca sateliții de avertizare timpurie nucleară să fie „încărcați” cu o misiune secundară de bruiaj; ipoteza „armă deliberată” : cercetătorii ar fi observat că majoritatea celor 75 de episoade apar în zile lucrătoare și în intervale orare de program, iar un expert citat afirmă că semnalul pare „structurat”, nu zgomot aleator; ipoteza intermediară : o emisie secundară neintenționată a sistemelor EKS, care interferează accidental cu frecvențele GPS, dar cu potențial de militarizare dacă este exploatată. De ce contează pentru România: efecte operaționale, nu doar militare Dincolo de componenta militară, implicația practică pentru România este că interferențele GNSS pot afecta infrastructură și activități civile cu dependență ridicată de poziționare și timp: navigație maritimă (inclusiv AIS – sistemul automat de identificare al navelor), aviație și operarea porturilor. În același material este citat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care ar fi avertizat că România înregistrează atacuri de spoofing GPS „săptămânal”. Totodată, este menționat un proiect de monitorizare GNSS lansat de compania românească InSpace Engineering în august 2024, care ar fi indicat o creștere a perturbărilor în a doua jumătate a lui 2024 și pe parcursul lui 2025, cu origini identificate în Crimeea ocupată. În lipsa unor măsuri de reziliență (proceduri, redundanțe de navigație, instruire și monitorizare), astfel de episoade pot transforma o problemă „invizibilă” de spectru radio într-un risc concret: rute deviate, poziții false pe hărți de trafic, ferestre de reacție mai mici pentru autorități și costuri operaționale mai mari pentru operatorii din transport și logistică. [...]
OpenAI își fixează ca țintă ca până în martie 2028 o parte semnificativă din cercetarea sa să fie făcută de sisteme AI , într-un pariu operațional care ar putea accelera ritmul dezvoltării și, implicit, presiunea pentru standarde de siguranță și coordonare publică, potrivit OpenAI . Miza, în versiunea companiei, nu este doar „cât de capabile” devin modelele, ci cum ajunge AI să fie „abundentă, accesibilă, sigură, utilă și suficient de ușor de folosit” încât să poată fi adoptată pe scară largă de persoane și organizații. OpenAI susține că economia începe deja să se reorganizeze în jurul AI, iar întrebarea centrală devine distribuția beneficiilor și a puterii pe care o aduce această tehnologie. 2028: „cercetătorul AI” ca accelerator intern În centrul planului se află construirea unui „ cercetător AI automatizat ” – un sistem care să accelereze și să automatizeze tot mai mult procesul de cercetare, dar care să rămână „dirijabil, responsabil și conectat la oameni”. OpenAI afirmă că, „în tandem” cu cercetătorii umani, astfel de sisteme ar putea ajuta la testarea ideilor, găsirea erorilor, explorarea alternativelor și iterarea rapidă. Compania leagă explicit această direcție de problema „aliniamentului” (adică menținerea comportamentului AI în acord cu intenția umană), pe care o descrie drept o provocare de cercetare dificilă. În logica prezentată, AI care ajută la cercetare ar deveni un factor determinant al vitezei progresului „în următorii câțiva ani”. Unghiul economic: „accelerarea economiei”, dar cu distribuție largă a câștigurilor OpenAI își formulează al doilea obiectiv ca „accelerarea economiei” prin accelerarea progresului științific, a productivității și a creșterii economice, cu condiția ca „câștigurile să fie împărțite pe scară largă”. În același cadru, compania spune că „toată lumea” ar trebui să aibă o șansă la o parte „semnificativă” din prosperitatea creată de AI. Textul nu oferă mecanisme concrete de redistribuire sau instrumente economice specifice, dar insistă pe ideea că tehnologiile transformative pot concentra puterea sau o pot lărgi – iar rezultatul nu este automat. Implicații de guvernanță: coordonare internațională și posibilitatea de a încetini dezvoltarea Pe măsură ce dezvoltarea AI de vârf continuă, OpenAI anticipează că va crește importanța coordonării naționale și globale. Compania reia ideea unei organizații internaționale care să coordoneze eforturile de AI pentru reducerea riscurilor catastrofale și menționează explicit un obiectiv: să facă posibilă acțiunea coordonată, „inclusiv încetinirea dezvoltării de frontieră când este nevoie”, astfel încât reziliența societală, siguranța și aliniamentul să țină pasul. În același timp, OpenAI susține că progresul tehnic mai rapid crește, nu reduce, nevoia de judecată umană și coordonare publică, iar viitorul ar trebui „modelat de oameni, instituții și societăți”, nu doar de companiile care construiesc cele mai capabile sisteme. „Faza a treia” la OpenAI: de la capabilitate la acces și utilizare OpenAI își descrie evoluția în trei etape: cercetare spre AGI (inteligență artificială generală), apoi tranziția la companie de produs, iar acum „faza a treia”, în care accentul se mută pe transformarea capabilităților de vârf în instrumente pe care oamenii le pot folosi efectiv „pentru a prospera”. Al treilea obiectiv enunțat este „să ofere fiecărei persoane de pe Pământ un AGI personal”, ca formă de democratizare a accesului. În argumentația companiei, distribuția largă a puterii ar face societățile mai reziliente, iar un „viitor bun” al AI nu poate fi unul în care un număr mic de instituții controlează majoritatea capabilității și a beneficiilor. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acestor ținte – în special a „cercetătorului AI automatizat” și a condițiilor de „siguranță, confidențialitate, accesibilitate, ecosisteme deschise și supraveghere publică” pe care OpenAI le enumeră ca necesare pentru o adopție largă. Textul nu include un calendar detaliat dincolo de reperul „martie 2028”. [...]
Samsung a bifat etape-cheie de certificare pentru Galaxy Z Flip 8 și Watch 9 , un semnal că lansarea comercială poate avansa fără blocaje de conformitate înaintea evenimentului Unpacked din iulie, potrivit Android Headlines . Informația relevantă pentru piață este trecerea prin „verificările de reglementare” (proceduri de certificare necesare pentru vânzarea dispozitivelor pe anumite piețe), un pas care, de regulă, reduce riscul de amânări în calendarul de lansare și permite pregătirea logisticii și a canalelor de distribuție. De ce contează: certificările reduc riscul de amânări înainte de Unpacked Pentru producători, aprobările și înregistrările la autorități sunt o condiție operațională pentru intrarea pe piață. Când aceste etape sunt finalizate înainte de prezentarea oficială, crește probabilitatea ca lansarea să urmeze rapid după evenimentul de anunț și ca disponibilitatea în retail să nu fie împinsă în timp din motive de conformitate. În cazul de față, dispozitivele vizate sunt: Samsung Galaxy Z Flip 8 (telefon pliabil) Samsung Galaxy Watch 9 (ceas inteligent) Ce urmează Android Headlines leagă aceste evoluții de evenimentul Unpacked programat în iulie, unde compania ar urma să își prezinte noile produse. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre specificații, prețuri sau piețe exacte vizate de certificări, astfel că impactul comercial concret (volume, calendar pe regiuni) rămâne deocamdată neclar. [...]
Apple își extinde funcțiile „inteligente” în servicii, dar disponibilitatea va fi fragmentată pe regiuni și dispozitive , potrivit Apple . Compania avertizează că unele noutăți nu vor fi disponibile în toate limbile sau țările, iar accesul poate varia inclusiv din cauza legislației locale — un detaliu cu impact direct asupra ritmului de adopție și asupra experienței utilizatorilor. Ce se schimbă concret: „Find My” unificat pe Apple Watch Una dintre modificările operaționale anunțate vizează Apple Watch: aplicația „Find My” (Găsește) devine unică și înlocuiește aplicațiile separate „Find Devices”, „Find Items” și „Find People”. Interfața este centrată pe hartă și, conform companiei, simplifică localizarea prietenilor și familiei, a dispozitivelor și a obiectelor. Aplicația oferă acces la acțiuni precum: obținerea de indicații de orientare; găsirea dispozitivelor și obiectelor aflate în apropiere; redarea unui sunet pe un dispozitiv pentru a-l localiza; vizualizarea informațiilor de contact. În plus, utilizatorii pot folosi „Precision Finding” (localizare de precizie) în „Find My” pentru a-și găsi iPhone-ul asociat, AirTag (generația a doua) și AirPods Pro 3. Limitări: compatibilitate pe hardware și restricții geografice Apple precizează că „Precision Finding” are cerințe stricte de compatibilitate: Apple Watch Ultra 2 sau mai nou; Apple Watch Series 9 sau mai nou; iPhone 15 sau mai nou (cu excepția iPhone 17e și iPhone 16e); carcasa de încărcare MagSafe pentru AirPods Pro 3 (pentru detalii, compania trimite la pagina de suport). Separat, Apple notează că unele funcții sunt condiționate de regiune (inclusiv mențiuni explicite despre disponibilitate „doar în SUA” pentru anumite capabilități) și că disponibilitatea poate varia din cauza legilor și reglementărilor locale. Pentru utilizatori și companii, asta înseamnă lansări în valuri și diferențe de funcționalitate între piețe. Calendar: testare de azi, beta publică luna viitoare, update gratuit în toamnă Noile funcții pot fi testate începând de astăzi prin Apple Developer Program (developer.apple.com), iar o versiune beta publică va fi disponibilă luna viitoare prin Apple Beta Software Program (beta.apple.com). Apple spune că funcțiile software vor ajunge la utilizatori ca actualizare gratuită în această toamnă, pentru iOS, iPadOS, macOS, watchOS, tvOS și visionOS. [...]
Comisia Europeană pregătește un „pachet” de suveranitate tehnologică care poate schimba regulile jocului pentru cloud, cipuri și software în UE , prin măsuri menite să reducă dependența de furnizori americani și chinezi, potrivit TechRadar . Inițiativa are un impact direct de reglementare și de piață: Bruxelles-ul încearcă să direcționeze investițiile și achizițiile publice către capacități europene, inclusiv în infrastructura de calcul pentru AI. Pachetul, denumit „Tech Sovereignty Package”, este prezentat ca răspuns la criticile privind dependența Europei de producători străini de semiconductori, de infrastructura de cloud și de alte soluții software, într-un context în care piața ar rămâne dominată de furnizori din SUA. Trei inițiative: cipuri, cloud & AI, software open-source Pachetul include trei componente distincte: EU Chips Act 2.0 : continuă primul „Chips Act”, care a vizat în principal semiconductorii și producția, dar pe care factorii de decizie l-au considerat insuficient pentru creșterea capacității de producție. Noul plan include extinderea facilităților de cercetare-dezvoltare, îmbunătățirea accesului la investiții private și sprijin pentru linii pilot de producție. Cloud and AI Development Act (CADA) : vizează reducerea dependenței de „hiperscaleri” non-europeni (furnizori foarte mari de cloud). Comisia spune că vrea să extindă resursele de calcul, să îmbunătățească disponibilitatea și implementarea infrastructurii pentru AI și să încurajeze investițiile în furnizori europeni de cloud. EU Open Source Software Strategy : urmărește creșterea utilizării software-ului cu sursă deschisă (open-source) în instituțiile UE, prin măsuri de încurajare și promovare. De ce contează pentru companii: investiții, achiziții și eligibilitate În ansamblu, măsurile urmăresc să construiască mai multă capacitate tehnologică în Europa, să atragă investiții și să creeze locuri de muncă în sector. În practică, direcția indicată de Comisie poate influența atât prioritățile de finanțare, cât și criteriile de eligibilitate pentru furnizori în proiecte publice și în inițiative de infrastructură (în special pentru cloud și AI). Critici din piață: „portițe” pentru hiperscalerii din afara UE Nu toți actorii din industrie sunt mulțumiți. CISPE , organizație care reprezintă aproape 50 de companii europene de cloud, susține că unele schimbări au nevoie de definiții mai precise și de aplicare mai strictă, avertizând că anumite clasificări ar fi suficient de „joase” încât furnizori non-europeni ar putea ajunge eligibili. „Actul nu le cere cumpărătorilor nici măcar să se uite la alternative europene”, a transmis organizația, cerând UE să „închidă portițele care ar putea fi folosite pentru a ocoli regulile”. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o perioadă în care detaliile de implementare și criteriile concrete (inclusiv cele de clasificare și eligibilitate) vor fi decisive pentru a vedea dacă pachetul chiar reduce dependența de furnizori din SUA și China sau doar o reambalează în noi condiții. [...]
Nikon mizează pe productivitate în ambalarea avansată a cipurilor, anunțând o nouă mașină de litografiere digitală pentru procesele „backend” (etapele de interconectare și ambalare), cu o eficiență de producție cu cel puțin 30% mai mare decât modelul anterior. Echipamentul aflat în dezvoltare ar procesa 65 de substraturi pe oră, față de 50 pe oră la DSP-100 , chiar dacă rezoluția scade de la 1 μm la 1,5 μm. De ce contează: mai mult throughput pentru „backend”, unde cerințele diferă de la client la client Nikon își justifică direcția prin schimbările din zona de „backend” a semiconductorilor, unde crește interesul pentru panel-level packaging (PLP) – o abordare de ambalare la nivel de panou, urmărită pentru eficiență mai bună. În paralel, cerințele de rutare (trasee de interconectare) pentru interposere mari (plăci intermediare care conectează mai multe cipuri) și pentru substraturi FC-BGA devin mai variate, în funcție de procesele fiecărui client. În acest context, Nikon susține că nu toate aplicațiile au nevoie de aceeași rezoluție de cablare, iar echipamentele specializate pe scenarii diferite pot răspunde mai bine cererilor divergente din producție. Ce știm despre noul echipament și legătura cu DSP-100 Noul sistem va împărți aceeași platformă tehnologică cu DSP-100, primul sistem de „patterning” (realizare de modele) al Nikon pentru procesele backend, anunțat în iulie 2025. DSP-100 are, conform informațiilor din articol, rezoluție de 1 μm și capacitate de procesare de 50 de substraturi pe oră, pentru substraturi de 510 mm × 515 mm. Pentru noua mașină, Nikon indică: rezoluție: 1,5 μm (mai redusă decât la DSP-100); productivitate: cel puțin +30% , adică 65 de substraturi/oră ; posibilitatea de a ajunge la 1 μm prin înlocuirea sistemului optic , datorită bazei comune cu DSP-100, ceea ce ar adăuga flexibilitate pe termen lung. Nikon nu oferă în material un calendar de lansare sau detalii comerciale (preț, clienți, volume), menționând doar intenția de dezvoltare și poziționarea diferențiată față de DSP-100. [...]
Indiciile din iOS 27 sugerează că Apple pregătește funcții dedicate pentru un iPhone pliabil , iar lansarea ar urma să aibă loc în această toamnă, potrivit GSMArena . Două persoane identificate ca ingineri software, M1Astra și Sam Henri Gold, spun că au găsit în codul sursă al versiunii beta iOS 27 referințe care trimit la un telefon pliabil, asociat în zvonuri cu numele „iPhone Ultra”. În cod nu apare explicit denumirea „iPhone Ultra”, însă apar șiruri de text precum „foldState”, „angleDegrees”, „mechanicalAngleDegrees” și „isanglevalid”. Interpretarea este că iOS 27 ar include mecanisme pentru a detecta dacă dispozitivul este pliat sau deschis și, mai mult, unghiul de deschidere — o bază tehnică pentru scenarii de utilizare în care telefonul rămâne parțial pliat. Ce ar putea însemna pentru utilizare: moduri „flex” și interfețe adaptate Publicația notează că un astfel de set de indicii ar putea susține un comportament similar cu „Flex Mode” de pe Android: utilizarea telefonului parțial închis, ca un „mini-laptop”, pentru vizionare hands-free sau tastare pe o zonă mai mare, în timp ce conținutul rămâne afișat pe cealaltă jumătate a ecranului. Este, însă, o deducție pe baza codului și a analogiei cu implementări existente, nu o funcție confirmată oficial. Tot în acest context, sunt menționate câteva funcții iOS 27 care ar „lucra” mai bine pe un pliabil: widgeturi pe tot ecranul : pe un telefon pliabil, acestea ar putea ocupa doar jumătate din afișaj atunci când dispozitivul este deschis; iPhone Mirroring (oglindirea ecranului iPhone pe Mac): fereastra de redare poate fi văzută acum într-o dimensiune de tip „iPad”. Calendar: „în această toamnă”, posibil lângă iPhone 18 Pe baza numărului de referințe din codul iOS 27, GSMArena consideră plauzibil că zvonurile de până acum sunt corecte și că telefonul pliabil al Apple ar urma să fie anunțat în această toamnă, probabil alături de seria iPhone 18. Ca surse secundare sunt indicate o postare pe X (Source 1) și un material Bloomberg (Source 2), însă informațiile rămân, în acest stadiu, neconfirmate oficial de Apple. [...]
Meta a eliminat în 24 de ore un cod de recunoaștere facială din aplicația pentru ochelarii săi inteligenți , după ce secțiunea a fost identificată într-o verificare a codului, potrivit IT之家 . Mișcarea arată cât de sensibilă rămâne zona de confidențialitate pentru dispozitivele purtabile cu cameră, mai ales când funcții cu potențial intruziv ajung, chiar și „adormite”, în aplicații distribuite public. Codul a fost descoperit de revista Wired (menționată de IT之家) în aplicația Meta AI, care gestionează o parte din funcțiile-cheie ale ochelarilor și este necesară pentru asocierea prin Bluetooth cu telefonul. În interior, Meta ar fi denumit funcția „Name Tag” („etichetă de nume”). Ce ar fi făcut funcția și de ce contează operațional Conform descrierii, funcția ar fi permis ca, atunci când utilizatorul poartă ochelarii, aplicația să colecteze automat imagini faciale ale persoanelor întâlnite „pe traseu”. Algoritmul ar fi transformat fotografiile în identificatori biometrici stocați local pe dispozitiv și ar fi comparat fiecare scanare nouă cu cele anterioare. Din perspectivă operațională, faptul că o astfel de logică a existat în codul unei aplicații „obligatorii” pentru folosirea produsului ridică două probleme directe: utilizatorii riscă să perceapă dispozitivul ca pe un instrument de colectare de date „din mers”, chiar dacă funcția nu era activată; persoane care nu folosesc produsul (trecători) pot ajunge, fără consimțământ, subiectul unei analize biometrice. Cronologia: descoperire pe 4 iunie, eliminare pe 5 iunie IT之家 notează că Wired a găsit instrumentul pe 4 iunie, în stare „latentă” (neactivă). Pe 5 iunie, Meta a publicat o actualizare care a eliminat complet codul funcției. În paralel, IT之家 amintește că The New York Times relatase încă din februarie că Meta lucrează la recunoaștere facială pentru ochelarii inteligenți și că, intern, era invocat frecvent același nume de proiect („Name Tag”), sugerând că secțiunea de cod descoperită ar fi parte din această inițiativă. Reacția Meta și contextul de controverse Vicepreședintele pentru comunicare al Meta, Andy Stone, a declarat pentru Wired că funcția a fost doar un proiect pilot și că nu exista o decizie oficială privind pașii următori. IT之家 plasează episodul într-un context mai larg de controverse legate de ochelarii inteligenți Meta, dezvoltați împreună cu branduri din grupul EssilorLuxottica (inclusiv Ray-Ban și Oakley): acuzații de filmări pe ascuns și hărțuire, un incident în metroul din New York (decembrie anul trecut) și o investigație a unei publicații suedeze (martie) care ar fi indicat că lucrători din Kenya au revizuit materiale filmate de ochelari, inclusiv conținut sensibil; compania ar fi fost vizată și de un proces colectiv. Eliminarea rapidă a codului, la o zi după expunere, sugerează că Meta tratează acest tip de funcționalitate ca pe un risc major de conformitate și reputație, chiar înainte de o eventuală activare publică. [...]
China testează o soluție de reducere a costurilor energetice ale infrastructurii AI prin punerea în funcțiune a unui centru de date subacvatic alimentat cu energie eoliană, proiect care ar consuma cu peste 20% mai puțin decât echivalentele sale de pe uscat, potrivit Antena 3 . Centrul de date demonstrativ „ Shanghai Lingang ”, lansat în mai, are o capacitate de 24 MW și este rezultatul unui parteneriat între HiCloud Technology și China Communications Construction (companie de stat). Infrastructura este amplasată la peste 10 kilometri de țărmul Shanghai-ului, la 10 metri adâncime, și este alimentată de o fermă eoliană offshore din apropiere. De ce contează: energia și răcirea devin costul-cheie al centrelor de date Potrivit autorităților chineze, consumul de energie este cu peste 20% mai mic față de un centru de date tradițional, amplasat pe uscat. Explicația ține de două componente: folosirea energiei regenerabile și răcirea naturală cu apă de mare, care reduce nevoia de sisteme dedicate de climatizare. În centrele de date terestre, între 25% și 40% din electricitate este folosită exclusiv pentru răcire, prin sisteme care pompează apă rece în jurul serverelor pentru a preveni supraîncălzirea, notează materialul. Presiunea pe resurse: consumul de apă, o vulnerabilitate tot mai discutată Pe lângă consumul de electricitate, centrele de date sunt criticate și pentru utilizarea de apă potabilă. Amplasarea sub apă ar reduce în mare parte această problemă, în contextul în care Institutul Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate a avertizat că amprenta hidrică a centrelor de date ar putea ajunge la 9,3 trilioane de litri până în 2030. Context: China accelerează infrastructura pentru AI și o leagă de energie curată HiCloud mai lansase în 2023 primul centru de date subacvatic comercial din lume, în Hainan, însă proiectul din Shanghai este prezentat ca primul alimentat exclusiv cu energie eoliană offshore. În paralel, Beijingul tratează inteligența artificială ca prioritate strategică: anul trecut a publicat un plan de acțiune care prevedea accelerarea construcției de centre de date și a anunțat că aprovizionarea cu energie curată a infrastructurii AI ar urma să fie „semnificativ crescută” până în 2030. Centrul de date Shanghai Lingang a primit investiții de 1,6 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 177 de milioane de lire sterline, potrivit autorităților chineze. Riscuri operaționale: impactul asupra ecosistemelor marine rămâne de monitorizat Specialiștii citați în articol avertizează că astfel de centre pot genera riscuri pentru ecosistemele marine, inclusiv prin perturbarea sedimentelor sau încălzirea localizată a apei, ceea ce ar impune monitorizare continuă. Prof. Rick Stafford, biolog marin la Universitatea Bournemouth, consideră însă că efectele nu ar fi de amploare, deși ar exista o creștere localizată a temperaturii. [...]
China a obținut un avantaj de reglementare în cursa pentru cipurile cerebrale , după ce a aprobat primul dispozitiv de tip creier–computer pentru utilizare comercială, înainte ca Neuralink (compania fondată de Elon Musk) să primească o aprobare completă similară în SUA, potrivit Adevărul . Dispozitivul, denumit NEO și descris ca având dimensiunea unei monede, este prezentat drept primul implant cerebral chirurgical care a trecut etapele de testare clinică necesare pentru comercializare. Dezvoltatorii spun că versiunea inițială vizează sprijinirea pacienților cu leziuni ale măduvei spinării și paralizie, prin îmbunătățirea funcționării sistemului nervos, iar implantul ar urma să intre în producție de serie pentru sistemul de sănătate de stat din China. În spatele proiectului se află cercetători de la Tsinghua University și compania Neuracle Technology, care susțin că designul reduce caracterul invaziv al procedurii față de alte soluții existente. În același timp, Neuralink se află încă în etapa testelor clinice și nu a primit aprobarea completă a autorităților de reglementare din SUA pentru uz general. De ce contează: reglementarea poate decide ritmul comercializării Interfețele creier–computer sunt privite ca un posibil punct de cotitură tehnologic, cu aplicații medicale importante, dar și cu implicații etice și de securitate. În material sunt menționați susținători ai direcției, precum Sam Altman și Peter Thiel, care sugerează că astfel de sisteme ar putea duce, în timp, la o integrare mai profundă între oameni și inteligența artificială. Pe partea de piață, estimările Future Market Insights indică o creștere semnificativă a pieței globale a neuroimplanturilor, de la sute de milioane la miliarde de dolari în următorul deceniu, ceea ce amplifică miza pentru companiile și statele care reușesc primele să treacă de filtrele de reglementare. Aplicații medicale, dar și riscuri de securitate Cercetătorii citați susțin că implanturile ar putea ajuta milioane de pacienți cu afecțiuni neurologice, inclusiv paralizie, epilepsie, Parkinson sau accidente vasculare cerebrale. În același timp, experți în securitate cibernetică avertizează că datele neuronale ar putea deveni o țintă pentru atacuri informatice, cu riscuri care ar putea merge până la manipularea funcțiilor cognitive sau motorii, conform unei poziții atribuite dr. David Tuffley de la Griffith University. Materialul plasează discuția și în contextul mai larg al valorii comerciale a datelor personale generate de tehnologii conectate, în condițiile în care companii precum Amazon, Apple, Meta, Google și X sunt frecvent invocate în dezbateri privind monetizarea datelor. Ce urmează Deși NEO a trecut testele clinice necesare pentru comercializare, implanturile cerebrale rămân, în ansamblu, o tehnologie cu incertitudini: compatibilitate biologică, risc de respingere și posibile leziuni ale țesutului cerebral. Potrivit dezvoltatorilor, NEO a fost testat pe zeci de pacienți, cu rezultate preliminare considerate promițătoare, în timp ce alte sisteme, inclusiv cel al Neuralink, sunt testate pe un număr limitat de participanți. Pe măsură ce aceste dispozitive se apropie de utilizarea pe scară mai largă, întrebările despre proprietatea datelor neuronale și limitele intervenției tehnologice asupra creierului uman sunt așteptate să cântărească tot mai mult în deciziile de reglementare și în dezbaterea publică. [...]
Apple își păstrează controlul tehnologic asupra noilor modele AI, chiar dacă a folosit Gemini la antrenare , iar asta reduce dependența operațională de Google și limitează riscurile de integrare a codului terț, potrivit AppleInsider . La WWDC 2026 , compania a confirmat că noile „Apple Foundation Models” nu sunt un „copy-paste” din Gemini și că, în utilizare, nu ajungi să „atingi” cod Google, agenți Gemini sau Google Search. Mesajul are miză practică: Apple încearcă să arate că poate scala funcții de inteligență artificială (inclusiv un Siri „AI” și Apple Intelligence) fără să-și externalizeze nucleul tehnologic, chiar dacă a apelat la tehnologie împrumutată pentru a accelera dezvoltarea. Ce a confirmat Apple despre rolul Gemini Apple spune că a folosit Gemini și tehnologii asociate „prin distilare și antrenare”, nu ca înlocuitor integral al propriilor modele. „Distilarea” este o tehnică prin care un model mare (profesor) ajută la îmbunătățirea unui model mai mic (elev), fără ca produsul final să fie același model sau să includă codul original. Concluzia prezentată de companie, conform relatării, este că rezultatul final este „tehnologie și cod Apple”, iar interacțiunea utilizatorului cu modelele fundamentale Apple nu implică componente Google. Cum arată portofoliul de modele și unde rulează După keynote-ul WWDC 2026, Apple a discutat pe scenă despre noile modele, cu Craig Federighi (SVP Software Engineering) alături de Sebastien Marineau-Mes, Mike Rockwell și Amar Subramanya. Din informațiile prezentate: AFM Core și AFM Core Advanced sunt modelele „on-device” (rulează pe dispozitiv). Varianta Advanced este „nativ multimodală” și folosește o „arhitectură rară” (sparse), pentru capabilități mai bune fără a părăsi dispozitivul. AFM Cloud este modelul de bază din Private Cloud Compute pentru cereri prea grele pentru rulare locală. AFM Cloud Image este dedicat generării și editării de imagini. Modelele sunt „custom-built” pentru Apple Silicon , antrenate cu date proprietare și „șlefuite” prin distilare din modelele Gemini împrumutate. AFM Cloud Pro este destinat „instrumentelor agentice” și celor mai solicitante sarcini și ar urma să folosească infrastructură din cloud-ul Google și GPU-uri NVIDIA, rămânând însă certificat Private Cloud Compute. Miza: confidențialitate și auditabilitate în cloud Un element operațional important este că Apple susține că serverele folosite pentru Private Cloud Compute pot fi verificate de terți, pentru a confirma independent certificarea. În practică, asta ar trebui să permită unor entități externe să verifice dacă Apple gestionează corect sau nu datele utilizatorilor în infrastructura AI din cloud. Context: de ce insistă Apple pe „nu e Gemini” AppleInsider leagă această poziționare de criticile din jurul lansării inițiale Apple Intelligence: compania ar fi „promis prea mult” pentru funcții care nu ar fi putut performa cum se aștepta, invocând ratele de „halucinație” (răspunsuri eronate generate de modele) și backend-ul Siri bazat pe învățare automată. Întârzierile de la începutul lui 2025 au alimentat ideea că Apple va fi nevoită să se bazeze pe modele externe. În acest context, confirmarea că modelele sunt „Apple până la capăt”, chiar dacă au fost îmbunătățite cu ajutorul Gemini, este menită să contracareze percepția că Apple Intelligence ar fi devenit, de fapt, „Gemini rebranduit”. [...]
Codul din iOS 27 sugerează că Apple pregătește suport software pentru un iPhone pliabil , un semnal operațional important pentru ecosistemul de aplicații și accesorii, chiar dacă momentul lansării rămâne incert, potrivit AppleInsider . În iOS 27, „detectivii” de cod au găsit subrutine care ar raporta cât de deschis sau închis este un dispozitiv pliabil. În mod concret, apar referințe precum „foldState” și „angleDegrees”, plus o trimitere la numărul de ecrane hardware prezente — elemente care indică existența unui viitor „ iPhone Fold ”, conform informațiilor publicate de autorul Wesley Hilliard. De ce contează: semnal de pregătire operațională, nu doar zvon Pentru piață, astfel de referințe în sistemul de operare sunt relevante deoarece sugerează că Apple lucrează la integrarea comportamentelor specifice unui telefon pliabil direct în iOS. Asta ar putea însemna, în timp, ajustări pentru: modul în care aplicațiile se adaptează la unghiul de pliere și la tranziția între stări (deschis/închis); gestionarea interfeței pe mai multe ecrane sau pe suprafețe de afișare diferite. Apple încearcă, de regulă, să ascundă urmele din cod despre produse nelansate, însă nu reușește întotdeauna, notează publicația. Ce știm și ce nu știm despre calendarul lansării AppleInsider precizează că, deși unii cred că iPhone Fold ar putea veni în septembrie, nu a apărut „nici măcar o scurgere” legată de un component individual și nici informații despre începerea producției de masă . Cu alte cuvinte, codul indică direcția de dezvoltare, dar nu confirmă un termen. Contextul menționat include faptul că au existat de ani buni zvonuri, brevete și „unități dummy” (machete) care arată că un iPhone pliabil este în lucru cel puțin din 2019. Totuși, Apple are și „feature flags” (comutatoare interne care activează/dezactivează funcții în dezvoltare) pentru sisteme de operare aflate la ani distanță, astfel că aceste descoperiri pot să nu spună nimic decisiv despre data lansării. Concluzia rămâne una prudentă: iOS 27 pare să includă urme directe ale suportului pentru un iPhone pliabil, dar dacă produsul va fi gata pentru un debut așteptat în septembrie „rămâne de văzut”, potrivit sursei. [...]