Știri
Știri din categoria Tehnologie
Meta a eliminat în 24 de ore un cod de recunoaștere facială din aplicația pentru ochelarii săi inteligenți, după ce secțiunea a fost identificată într-o verificare a codului, potrivit IT之家. Mișcarea arată cât de sensibilă rămâne zona de confidențialitate pentru dispozitivele purtabile cu cameră, mai ales când funcții cu potențial intruziv ajung, chiar și „adormite”, în aplicații distribuite public.
Codul a fost descoperit de revista Wired (menționată de IT之家) în aplicația Meta AI, care gestionează o parte din funcțiile-cheie ale ochelarilor și este necesară pentru asocierea prin Bluetooth cu telefonul. În interior, Meta ar fi denumit funcția „Name Tag” („etichetă de nume”).
Conform descrierii, funcția ar fi permis ca, atunci când utilizatorul poartă ochelarii, aplicația să colecteze automat imagini faciale ale persoanelor întâlnite „pe traseu”. Algoritmul ar fi transformat fotografiile în identificatori biometrici stocați local pe dispozitiv și ar fi comparat fiecare scanare nouă cu cele anterioare.
Din perspectivă operațională, faptul că o astfel de logică a existat în codul unei aplicații „obligatorii” pentru folosirea produsului ridică două probleme directe:
IT之家 notează că Wired a găsit instrumentul pe 4 iunie, în stare „latentă” (neactivă). Pe 5 iunie, Meta a publicat o actualizare care a eliminat complet codul funcției.
În paralel, IT之家 amintește că The New York Times relatase încă din februarie că Meta lucrează la recunoaștere facială pentru ochelarii inteligenți și că, intern, era invocat frecvent același nume de proiect („Name Tag”), sugerând că secțiunea de cod descoperită ar fi parte din această inițiativă.
Vicepreședintele pentru comunicare al Meta, Andy Stone, a declarat pentru Wired că funcția a fost doar un proiect pilot și că nu exista o decizie oficială privind pașii următori.
IT之家 plasează episodul într-un context mai larg de controverse legate de ochelarii inteligenți Meta, dezvoltați împreună cu branduri din grupul EssilorLuxottica (inclusiv Ray-Ban și Oakley): acuzații de filmări pe ascuns și hărțuire, un incident în metroul din New York (decembrie anul trecut) și o investigație a unei publicații suedeze (martie) care ar fi indicat că lucrători din Kenya au revizuit materiale filmate de ochelari, inclusiv conținut sensibil; compania ar fi fost vizată și de un proces colectiv.
Eliminarea rapidă a codului, la o zi după expunere, sugerează că Meta tratează acest tip de funcționalitate ca pe un risc major de conformitate și reputație, chiar înainte de o eventuală activare publică.
Recomandate
Nick Clegg avertizează că virajul pro-Trump din Silicon Valley poate schimba regulile jocului pentru moderarea conținutului , pe măsură ce marile platforme își aliniază mai des deciziile de produs și de politică publică la agenda „Maga”, potrivit The Guardian . Fost vicepremier britanic și, timp de aproape șapte ani, șef al afacerilor globale la Meta, Clegg a spus într-un interviu pentru podcastul The Rest is Money că mai multe companii din Silicon Valley – inclusiv Meta – „au decis să îmbrățișeze politica Maga”, uneori din motive „mai degrabă interesate”. El a plasat plecarea sa din Meta (martie 2025) în contextul începutului celui de-al doilea mandat Trump, afirmând că i s-a părut „un moment foarte bun” să se retragă. Ce se schimbă, din perspectiva produselor: de la „uman-centric” la conținut sintetic Clegg susține că, pe fondul acestui pivot politic, s-a produs și o schimbare de direcție la nivelul produselor: platformele ar fi trecut „de la a fi centrate pe oameni” la a pune accent pe conținut – „adesea conținut sintetic” – recomandat algoritmic utilizatorilor. În termeni practici, mesajul este că miza nu e doar retorica politică, ci felul în care sunt proiectate fluxurile de conținut și ce tip de materiale ajung să fie amplificate. În perioada sa la Meta, Clegg a fost adus în 2018 ca lobbyist, după demisia predecesorului său, Elliot Schrage, în urma scandalului Cambridge Analytica. Tot atunci, potrivit articolului, el a gestionat consecințele scandalului și a creat un organism pentru supravegherea deciziilor de moderare a conținutului. Palantir și riscul de „dependență” în contractele publice din Marea Britanie Separat de tema Silicon Valley–Maga, Clegg a criticat și relația statului britanic cu Palantir, companie americană de „spy-tech” (tehnologie folosită în contexte de informații și securitate), spunând că există îngrijorări legitime privind posibilitatea ca furnizorul să devină „prea lipicios” pentru clienți – adică să creeze dependență operațională greu de rupt. Contextul invocat în articol: un raport recent al comitetului parlamentar britanic pentru știință, inovație și tehnologie a numit Palantir „cel mai îngrijorător exemplu” al dependenței crescânde a sectorului public de un număr mic de furnizori mari de tehnologie; comitetul a cerut guvernului să încheie contractul cu Palantir în 2027, când ar putea folosi clauza de reziliere; fostul ministru al sănătății Wes Streeting a criticat public executivi Palantir, dar a apărat gestionarea datelor din sistemul public de sănătate (NHS) și nu a spus dacă acordul ar trebui oprit. Palantir, printr-un purtător de cuvânt, a susținut că software-ul său ar fi contribuit la „110.000 de operații” suplimentare „până în prezent”, o reducere cu „15%” a întârzierilor la externare și o creștere cu „7%” a numărului de persoane care află în 28 de zile dacă au sau nu cancer. Clegg a mai sugerat că, odată cu avansul inteligenței artificiale, Palantir ar putea fi „perturbată sau contestată” mai ușor de rivali care folosesc AI și chiar înlocuită. Articolul notează că, deși Palantir își promovează capabilitățile de AI, ofertele sale de bază sunt platforme software care integrează date în fluxuri de lucru din business și guvern, folosind acum AI, dar fără ca firma să fi construit propriile „modele fundamentale” (modele mari de AI, antrenate pe volume masive de date, care pot fi adaptate la multe sarcini). La rândul său, directorul Palantir UK, Louis Mosley, a respins ideea de „vendor lock-in” (blocaj la furnizor, când migrarea devine dificilă), afirmând că statul britanic a folosit compania în două departamente care ulterior au renunțat la serviciile sale fără probleme de transfer. De ce contează pentru sectorul tech Mesajul central al intervenției lui Clegg este că apropierea unei părți din Silicon Valley de politica „Maga” nu rămâne la nivel de poziționare publică: ea poate influența direct prioritățile de produs (inclusiv tipul de conținut promovat) și modul în care companiile își calibrează relația cu puterea politică și cu reglementatorii. În paralel, disputa din jurul Palantir arată cât de sensibilă a devenit tema dependenței statului de furnizori mari de tehnologie, mai ales când sunt implicate date publice și infrastructuri critice. [...]
China testează o soluție de reducere a costurilor energetice ale infrastructurii AI prin punerea în funcțiune a unui centru de date subacvatic alimentat cu energie eoliană, proiect care ar consuma cu peste 20% mai puțin decât echivalentele sale de pe uscat, potrivit Antena 3 . Centrul de date demonstrativ „ Shanghai Lingang ”, lansat în mai, are o capacitate de 24 MW și este rezultatul unui parteneriat între HiCloud Technology și China Communications Construction (companie de stat). Infrastructura este amplasată la peste 10 kilometri de țărmul Shanghai-ului, la 10 metri adâncime, și este alimentată de o fermă eoliană offshore din apropiere. De ce contează: energia și răcirea devin costul-cheie al centrelor de date Potrivit autorităților chineze, consumul de energie este cu peste 20% mai mic față de un centru de date tradițional, amplasat pe uscat. Explicația ține de două componente: folosirea energiei regenerabile și răcirea naturală cu apă de mare, care reduce nevoia de sisteme dedicate de climatizare. În centrele de date terestre, între 25% și 40% din electricitate este folosită exclusiv pentru răcire, prin sisteme care pompează apă rece în jurul serverelor pentru a preveni supraîncălzirea, notează materialul. Presiunea pe resurse: consumul de apă, o vulnerabilitate tot mai discutată Pe lângă consumul de electricitate, centrele de date sunt criticate și pentru utilizarea de apă potabilă. Amplasarea sub apă ar reduce în mare parte această problemă, în contextul în care Institutul Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate a avertizat că amprenta hidrică a centrelor de date ar putea ajunge la 9,3 trilioane de litri până în 2030. Context: China accelerează infrastructura pentru AI și o leagă de energie curată HiCloud mai lansase în 2023 primul centru de date subacvatic comercial din lume, în Hainan, însă proiectul din Shanghai este prezentat ca primul alimentat exclusiv cu energie eoliană offshore. În paralel, Beijingul tratează inteligența artificială ca prioritate strategică: anul trecut a publicat un plan de acțiune care prevedea accelerarea construcției de centre de date și a anunțat că aprovizionarea cu energie curată a infrastructurii AI ar urma să fie „semnificativ crescută” până în 2030. Centrul de date Shanghai Lingang a primit investiții de 1,6 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 177 de milioane de lire sterline, potrivit autorităților chineze. Riscuri operaționale: impactul asupra ecosistemelor marine rămâne de monitorizat Specialiștii citați în articol avertizează că astfel de centre pot genera riscuri pentru ecosistemele marine, inclusiv prin perturbarea sedimentelor sau încălzirea localizată a apei, ceea ce ar impune monitorizare continuă. Prof. Rick Stafford, biolog marin la Universitatea Bournemouth, consideră însă că efectele nu ar fi de amploare, deși ar exista o creștere localizată a temperaturii. [...]
China a obținut un avantaj de reglementare în cursa pentru cipurile cerebrale , după ce a aprobat primul dispozitiv de tip creier–computer pentru utilizare comercială, înainte ca Neuralink (compania fondată de Elon Musk) să primească o aprobare completă similară în SUA, potrivit Adevărul . Dispozitivul, denumit NEO și descris ca având dimensiunea unei monede, este prezentat drept primul implant cerebral chirurgical care a trecut etapele de testare clinică necesare pentru comercializare. Dezvoltatorii spun că versiunea inițială vizează sprijinirea pacienților cu leziuni ale măduvei spinării și paralizie, prin îmbunătățirea funcționării sistemului nervos, iar implantul ar urma să intre în producție de serie pentru sistemul de sănătate de stat din China. În spatele proiectului se află cercetători de la Tsinghua University și compania Neuracle Technology, care susțin că designul reduce caracterul invaziv al procedurii față de alte soluții existente. În același timp, Neuralink se află încă în etapa testelor clinice și nu a primit aprobarea completă a autorităților de reglementare din SUA pentru uz general. De ce contează: reglementarea poate decide ritmul comercializării Interfețele creier–computer sunt privite ca un posibil punct de cotitură tehnologic, cu aplicații medicale importante, dar și cu implicații etice și de securitate. În material sunt menționați susținători ai direcției, precum Sam Altman și Peter Thiel, care sugerează că astfel de sisteme ar putea duce, în timp, la o integrare mai profundă între oameni și inteligența artificială. Pe partea de piață, estimările Future Market Insights indică o creștere semnificativă a pieței globale a neuroimplanturilor, de la sute de milioane la miliarde de dolari în următorul deceniu, ceea ce amplifică miza pentru companiile și statele care reușesc primele să treacă de filtrele de reglementare. Aplicații medicale, dar și riscuri de securitate Cercetătorii citați susțin că implanturile ar putea ajuta milioane de pacienți cu afecțiuni neurologice, inclusiv paralizie, epilepsie, Parkinson sau accidente vasculare cerebrale. În același timp, experți în securitate cibernetică avertizează că datele neuronale ar putea deveni o țintă pentru atacuri informatice, cu riscuri care ar putea merge până la manipularea funcțiilor cognitive sau motorii, conform unei poziții atribuite dr. David Tuffley de la Griffith University. Materialul plasează discuția și în contextul mai larg al valorii comerciale a datelor personale generate de tehnologii conectate, în condițiile în care companii precum Amazon, Apple, Meta, Google și X sunt frecvent invocate în dezbateri privind monetizarea datelor. Ce urmează Deși NEO a trecut testele clinice necesare pentru comercializare, implanturile cerebrale rămân, în ansamblu, o tehnologie cu incertitudini: compatibilitate biologică, risc de respingere și posibile leziuni ale țesutului cerebral. Potrivit dezvoltatorilor, NEO a fost testat pe zeci de pacienți, cu rezultate preliminare considerate promițătoare, în timp ce alte sisteme, inclusiv cel al Neuralink, sunt testate pe un număr limitat de participanți. Pe măsură ce aceste dispozitive se apropie de utilizarea pe scară mai largă, întrebările despre proprietatea datelor neuronale și limitele intervenției tehnologice asupra creierului uman sunt așteptate să cântărească tot mai mult în deciziile de reglementare și în dezbaterea publică. [...]
Codul din iOS 27 sugerează că Apple pregătește suport software pentru un iPhone pliabil , un semnal operațional important pentru ecosistemul de aplicații și accesorii, chiar dacă momentul lansării rămâne incert, potrivit AppleInsider . În iOS 27, „detectivii” de cod au găsit subrutine care ar raporta cât de deschis sau închis este un dispozitiv pliabil. În mod concret, apar referințe precum „foldState” și „angleDegrees”, plus o trimitere la numărul de ecrane hardware prezente — elemente care indică existența unui viitor „ iPhone Fold ”, conform informațiilor publicate de autorul Wesley Hilliard. De ce contează: semnal de pregătire operațională, nu doar zvon Pentru piață, astfel de referințe în sistemul de operare sunt relevante deoarece sugerează că Apple lucrează la integrarea comportamentelor specifice unui telefon pliabil direct în iOS. Asta ar putea însemna, în timp, ajustări pentru: modul în care aplicațiile se adaptează la unghiul de pliere și la tranziția între stări (deschis/închis); gestionarea interfeței pe mai multe ecrane sau pe suprafețe de afișare diferite. Apple încearcă, de regulă, să ascundă urmele din cod despre produse nelansate, însă nu reușește întotdeauna, notează publicația. Ce știm și ce nu știm despre calendarul lansării AppleInsider precizează că, deși unii cred că iPhone Fold ar putea veni în septembrie, nu a apărut „nici măcar o scurgere” legată de un component individual și nici informații despre începerea producției de masă . Cu alte cuvinte, codul indică direcția de dezvoltare, dar nu confirmă un termen. Contextul menționat include faptul că au existat de ani buni zvonuri, brevete și „unități dummy” (machete) care arată că un iPhone pliabil este în lucru cel puțin din 2019. Totuși, Apple are și „feature flags” (comutatoare interne care activează/dezactivează funcții în dezvoltare) pentru sisteme de operare aflate la ani distanță, astfel că aceste descoperiri pot să nu spună nimic decisiv despre data lansării. Concluzia rămâne una prudentă: iOS 27 pare să includă urme directe ale suportului pentru un iPhone pliabil, dar dacă produsul va fi gata pentru un debut așteptat în septembrie „rămâne de văzut”, potrivit sursei. [...]
Apple mută o parte din „munca grea” a dezvoltării în instrumente și cadre de inteligență , într-o încercare de a reduce timpul și costurile de producție pentru aplicații și jocuri pe toate platformele sale, potrivit Apple . Compania spune că noile capabilități de inteligență, productivitatea extinsă în Xcode și îmbunătățirile de platformă ar trebui să ducă la aplicații „mai rapide, mai adaptive și mai ușor de construit”. Ce se schimbă pentru dezvoltatori: accent pe jocuri și portare În zona de jocuri, Apple introduce mai multe instrumente și resurse care vizează atât optimizarea distribuției, cât și reducerea fricțiunii la aducerea titlurilor de pe PC pe ecosistemul Apple: Managed Background Assets : reduce dimensiunile instalărilor prin livrare „inteligentă” și localizată. Sistemul identifică automat limba preferată a jucătorului și descarcă doar pachetele de resurse necesare pentru acea limbă, cu revenire la cea mai apropiată potrivire când e cazul. Steam Asset Converter : un instrument nou care simplifică adaptarea jocurilor de PC pentru iOS, iPadOS, macOS, tvOS și visionOS. Game Porting Toolkit 4 : accelerează dezvoltarea jocurilor pentru Mac prin „skill-uri” open-source pentru utilizarea cu agenți, cu bune practici specifice Apple pentru dezvoltare în Metal, compania susținând că astfel se reduce semnificativ timpul necesar pentru a aduce jocuri pe platformele sale. Plug-in-uri oficiale pentru Unity : Apple oferă integrare nativă prin plug-in-uri pentru StoreKit și Background Assets, astfel încât dezvoltatorii să poată implementa nativ achiziții în aplicație (In-App Purchases) pe toate platformele Apple, în fluxul lor de lucru existent în Unity. Reality Composer Pro 3 : permite construirea de experiențe spațiale într-un singur instrument; cu Live Previews și Mac Virtual Display, dezvoltatorii pot vedea imediat rezultatul modificărilor. Disponibilitate și limitări Apple precizează că versiunile beta pentru dezvoltatori ale iOS 27, iPadOS 27, macOS 27, watchOS 27, tvOS 27, visionOS 27 și Xcode 27 sunt disponibile începând de astăzi pe site-ul pentru dezvoltatori, la https://developer.apple.com/ . Compania mai notează că funcțiile Apple Intelligence sunt disponibile doar în regiunile acceptate, fără a detalia în acest material lista completă a acestora. [...]
FCC a relaxat termenul-limită pentru Amazon Leo, dar a penalizat compania pe spectru până în 2028 , într-o decizie care schimbă echilibrul de reglementare în competiția cu Starlink, potrivit The Next Web . Autoritatea americană a renunțat la obligația ca Amazon să aibă pe orbită primele 1.616 sateliți până la 30 iulie, însă a menținut neschimbat termenul final: toți cei 3.232 de sateliți planificați pentru generația 1 trebuie lansați până în iulie 2029. Ce a decis FCC și de ce contează În locul unei prelungiri de doi ani cerute de Amazon în ianuarie, FCC a acordat o derogare condiționată. Miza nu este doar calendarul de lansare, ci și regulile de utilizare a benzilor de frecvențe Ka și Ku (benzi folosite pentru comunicații prin satelit): sateliții Amazon Leo lansați după 30 iulie își pierd temporar „prioritatea” pe spectru. Consecința practică: Amazon preia povara de reglementare de a demonstra că sateliții noi nu interferează cu alte constelații rivale, inclusiv SpaceX Starlink . Într-un ordin depus vineri, FCC a motivat măsura ca fiind: „adaptată pentru a se asigura că americanii beneficiază rapid de mai mulți furnizori, cu infrastructură proprie, de servicii satelitare de nouă generație.” Cum își poate recupera Amazon prioritatea pe spectru Amazon poate recăpăta statutul de prioritate în martie 2028, sau mai devreme dacă atinge pragul de 50% din desfășurarea constelației înainte de acel moment. Mai există o prevedere separată care ar permite restabilirea priorității chiar din octombrie 2027, dacă Amazon poate demonstra că a produs tot hardware-ul necesar și că are asigurate integral lansările (manifestele) pentru a atinge pragul de 50%. Disputa cu SpaceX și argumentul „interesului public” SpaceX s-a opus acordării oricărei relaxări pentru Amazon, susținând că FCC ar trebui să oblige compania să aștepte o rundă viitoare de procesare a licențelor înainte de a lansa mai mulți sateliți. FCC a respins această poziție și a argumentat că intensificarea competiției în internetul prin satelit este în interes public, chiar dacă un competitor este în întârziere. Context operațional: lansări limitate și un risc major la New Glenn Amazon a cerut prelungirea în ianuarie, invocând disponibilitatea limitată a lansărilor comerciale. La acel moment, compania avea doar 210–241 sateliți pe orbită, față de cei 1.616 impuși de termenul inițial. Pentru lansări, Amazon a contractat mai multe rachete și operatori: United Launch Alliance (Atlas V și Vulcan); Arianespace (Ariane 6); SpaceX (Falcon 9); Blue Origin (New Glenn). Cea mai incertă verigă este New Glenn. Cu două săptămâni înainte de decizia FCC, o rachetă New Glenn a explodat în timpul unui test static la Cape Canaveral, distrugând vehiculul și elemente ale infrastructurii de la singura rampă de lansare a Blue Origin. Explozia ar fi trebuit să preceadă misiunea NG-4, care urma să transporte 48 de sateliți Amazon Leo. Blue Origin nu a oferit un calendar pentru reluarea zborurilor sau reconstruirea rampei. Ce urmează: „oxigen” de reglementare, dar presiunea rămâne Decizia FCC oferă Amazon spațiu de manevră din punct de vedere al termenelor, însă nu rezolvă problema capacității de lansare și a ritmului de desfășurare. În paralel, Starlink operează deja peste 7.600 de sateliți și are peste 10 milioane de abonați, iar fiecare lună de întârziere mărește diferența, notează publicația. [...]
