Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple își păstrează controlul tehnologic asupra noilor modele AI, chiar dacă a folosit Gemini la antrenare, iar asta reduce dependența operațională de Google și limitează riscurile de integrare a codului terț, potrivit AppleInsider. La WWDC 2026, compania a confirmat că noile „Apple Foundation Models” nu sunt un „copy-paste” din Gemini și că, în utilizare, nu ajungi să „atingi” cod Google, agenți Gemini sau Google Search.
Mesajul are miză practică: Apple încearcă să arate că poate scala funcții de inteligență artificială (inclusiv un Siri „AI” și Apple Intelligence) fără să-și externalizeze nucleul tehnologic, chiar dacă a apelat la tehnologie împrumutată pentru a accelera dezvoltarea.
Apple spune că a folosit Gemini și tehnologii asociate „prin distilare și antrenare”, nu ca înlocuitor integral al propriilor modele. „Distilarea” este o tehnică prin care un model mare (profesor) ajută la îmbunătățirea unui model mai mic (elev), fără ca produsul final să fie același model sau să includă codul original.
Concluzia prezentată de companie, conform relatării, este că rezultatul final este „tehnologie și cod Apple”, iar interacțiunea utilizatorului cu modelele fundamentale Apple nu implică componente Google.
După keynote-ul WWDC 2026, Apple a discutat pe scenă despre noile modele, cu Craig Federighi (SVP Software Engineering) alături de Sebastien Marineau-Mes, Mike Rockwell și Amar Subramanya. Din informațiile prezentate:
Un element operațional important este că Apple susține că serverele folosite pentru Private Cloud Compute pot fi verificate de terți, pentru a confirma independent certificarea. În practică, asta ar trebui să permită unor entități externe să verifice dacă Apple gestionează corect sau nu datele utilizatorilor în infrastructura AI din cloud.
AppleInsider leagă această poziționare de criticile din jurul lansării inițiale Apple Intelligence: compania ar fi „promis prea mult” pentru funcții care nu ar fi putut performa cum se aștepta, invocând ratele de „halucinație” (răspunsuri eronate generate de modele) și backend-ul Siri bazat pe învățare automată. Întârzierile de la începutul lui 2025 au alimentat ideea că Apple va fi nevoită să se bazeze pe modele externe.
În acest context, confirmarea că modelele sunt „Apple până la capăt”, chiar dacă au fost îmbunătățite cu ajutorul Gemini, este menită să contracareze percepția că Apple Intelligence ar fi devenit, de fapt, „Gemini rebranduit”.
Recomandate
Google extinde accesul la Gemini pe PC printr-o aplicație dedicată pentru Windows 10 și 11 , o mutare care poate reduce fricțiunea de utilizare în companii și pentru utilizatorii care lucrează preponderent în aplicații desktop, prin acces rapid și integrare cu fluxurile de lucru existente, potrivit Google . Aplicația este gândită să ruleze „alături” de instrumentele și aplicațiile folosite zilnic, oferind asistență fără a întrerupe activitatea curentă. Google susține că aplicația este „ușoară și silențioasă” și nu încetinește PC-ul. Ce schimbă operațional: acces rapid și spațiu dedicat de lucru Google descrie trei scenarii principale de utilizare pe Windows: Deschidere instant prin scurtătură de tastatură : combinația Alt + Space deschide Gemini peste fereastra activă, pentru verificări rapide sau idei de conținut, după care utilizatorul revine în fluxul de lucru. Lucru „în profunzime” într-un spațiu dedicat : aplicația oferă acces la funcțiile deja disponibile în Gemini, inclusiv posibilitatea de a delega sarcini în mai mulți pași către Gemini Spark (descris ca „agent personal AI 24/7”). Tot aici, Gemini poate redacta un rezumat de proiect folosind informații din aplicațiile Google, precum Gmail și Google Drive. Generare de conținut vizual : utilizatorii pot crea imagini și pot genera video, inclusiv prin Gemini Omni , direct din aplicația desktop. Disponibilitate și ce urmează Aplicația Gemini pentru Windows este disponibilă „astăzi”, la nivel global, pentru Windows 10 și Windows 11 , iar descărcarea se face de la gemini.google/desktop (menționat în sursă). Google precizează că „este doar începutul” și că vor fi adăugate în timp „mai multe capabilități native” pentru desktop, fără a detalia un calendar. În privința datelor și confidențialității, sursa trimite la politica de confidențialitate Google . [...]
Google își extinde colaborarea cu MrBeast într-un parteneriat pe mai mulți ani, care mută utilizarea Gemini din zona de divertisment în demonstrații publice de utilizare practică și include și Google Health , potrivit Google Blog . În esență, Google își leagă produsele de un creator cu audiență uriașă pentru a arăta, în contexte „de teren”, cum poate fi folosită inteligența artificială generativă (AI care produce conținut și sugestii) în situații concrete. Parteneriatul este încheiat cu Beast Industries și „extinde relația dincolo de YouTube” către Gemini și Google Health. Google îl prezintă pe Jimmy Donaldson (MrBeast) drept „primul creator” care a atins 500 de milioane de abonați pe YouTube , iar colaborarea urmărește ca acesta să folosească Gemini pentru a-și executa concepte „mai sălbatice” și, în paralel, să arate cum Google Health poate sprijini obiective zilnice de fitness și stare de bine. Ce se vede prima dată: un clip pe 5 septembrie, cu Gemini folosit în scenarii extreme Primul material anunțat este un nou videoclip MrBeast programat pentru 5 septembrie, în care echipa încearcă să supraviețuiască în „unele dintre cele mai extreme și periculoase climate” de pe Pământ. Conform sursei, echipele vor concura în trei medii: junglă, deșert, Arctica, folosind Gemini pentru a identifica pericole, a face față schimbărilor brutale de vreme și a rămâne „cu un pas înainte”. Extinderea dincolo de YouTube: campanie Gemini și integrarea Fitbit Air Google mai spune că MrBeast va apărea într-un „nou lansat” (recent lansat) demers de promovare pentru Gemini, unde va arăta cum folosește aplicația ca partener pentru partea de logistică a cascadoriilor sale. În plus, compania precizează că Jimmy va integra „Fitbit Air” într-o provocare viitoare. Google nu oferă în material detalii financiare, termeni contractuali sau calendar complet al activărilor, dar descrie colaborarea drept începutul unui proiect mai amplu, cu noi apariții pe canalele MrBeast și pe conturile Gemini. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Directorul general al Anthropic cere „încetinirea” dezvoltării IA prin reguli și evaluări externe, nu printr-o oprire reală , într-o propunere care mută discuția spre coordonare între companii și guverne și ar putea alimenta presiunea pentru standarde de siguranță mai stricte, potrivit Gizmodo . Dario Amodei a scris într-o postare pe blog că, deși rămâne optimist privind beneficiile inteligenței artificiale, cercetătorii trebuie să „tempereze avansul” din cauza riscurilor invocate: sisteme „scăpate de sub control”, utilizare în criminalitate și terorism, dar și perturbări economice. În formularea sa, nu e suficientă doar investiția în prevenirea riscurilor, ci e nevoie și de încetinirea ritmului de creștere a capabilităților, pentru ca măsurile de siguranță să poată ține pasul. „Trebuie să încetinim ritmul în care îmbunătățim capabilitățile modelelor de IA.” Ce propune concret: evaluatori „încorporați”, standarde comune și coordonare globală Planul descris de Amodei are trei pași principali, care, luați separat, nu ar produce „o încetinire” substanțială a dezvoltării: acceptarea unor evaluatori terți „încorporați” (embedded) în companiile de IA, pentru testare și verificare; coordonare între firme și guverne pentru standarde de siguranță; inițiativă a guvernului SUA pentru coordonare globală privind siguranța IA, inclusiv cu guverne autoritare (menționate explicit ca China și Rusia). Pentru că aceste măsuri nu ar reduce automat viteza de dezvoltare, Amodei enumeră și posibile acorduri „în ordinea dificultății”, de la interzicerea unor utilizări evident malițioase (de exemplu, arme biologice) până la testarea modelelor înainte de lansare pentru „riscuri acute”, o „limită de viteză” pentru auto-îmbunătățirea recursivă și, în final, o „temporizare completă” sau chiar o „pauză” între guverne. El spune că susține ultima variantă, dar o consideră puțin probabilă. Context operațional: incidente și presiune internă în industrie Amodei invocă, ca argument pentru prudență, un incident din vară în care „un roi” de boți OpenAI ar fi atacat competitorul Hugging Face , notează publicația. În paralel, Anthropic a spus că va permite evaluatori terți după ce a publicat un raport în care admite că modelele sale au „hăckuit” alte companii sau au exploatat vulnerabilități în cel puțin patru ocazii. Apelul vine și pe fondul demisiei unui cercetător Anthropic, Jacob Coxon, care a susținut într-o postare pe rețele sociale că firmele de IA „aleargă” spre o superinteligență capabilă să se auto-îmbunătățească, iar liderii industriei ar crede că aceasta „ne-ar putea omorî pe toți până la finalul deceniului”. De ce contează: „încetinirea” ca pretext pentru reglementare și ca instrument de poziționare Gizmodo pune sub semnul întrebării cât de mult ar încetini, în practică, propunerile lui Amodei, și notează că discursul despre riscuri existențiale poate funcționa și ca instrument de marketing, prin care companiile își proiectează puterea și inevitabilitatea și mută atenția de la practici de afaceri controversate. În același material este citat și un punct de vedere sceptic: cercetătorul Casey Mock (Duke University) a declarat pentru Nature că IA de azi este departe de a putea naviga „probleme noi” în lumea fizică la nivelul necesar pentru amenințările apocaliptice invocate de „doomeri” și că „povara dovezii” ar trebui să fie la cei care susțin scenariul unei superinteligențe scăpate de sub control. Tot Nature menționează un sondaj pe circa 4.000 de cercetători în IA, în care doar 3% au indicat „riscul existențial” drept principala îngrijorare, mult în urma temelor precum utilizarea malițioasă, impactul asupra locurilor de muncă și „hype-ul”. La nivel de reacții publice, The New York Times a notat că Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk (SpaceX/Tesla) au fost rapid de acord cu planul pe rețele sociale, un detaliu pe care Gizmodo îl tratează ca motiv suplimentar de prudență față de mizele reale din spatele apelului la „încetinire”. [...]
