Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google va dezactiva integrarea dintre Google Drive pentru desktop și Google Photos , schimbare care taie o soluție folosită de mulți utilizatori pentru backup automat al fotografiilor și clipurilor video de pe PC direct în Photos. Potrivit Zonă IT , fișierele din folderele bifate pentru sincronizare vor continua să urce în cloud, dar vor ajunge doar în Google Drive, fără să mai apară și în Google Photos. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatorii de PC În forma actuală, unii utilizatori foloseau aplicația Google Drive pentru desktop ca „punte” pentru a încărca automat în cloud poze și video stocate local (de exemplu, din camere foto sau DSLR-uri), fără să depindă de aplicația mobilă Google Photos. Odată cu dezactivarea integrării, încărcarea rămâne posibilă, însă rezultatul se separă: fișierele detectate în folderele sincronizate se vor încărca în Google Drive; aceleași fișiere nu vor mai fi vizibile în Google Photos. Consecința operațională este că utilizatorii trebuie să aleagă între accesul „de tip fișier” din Drive și experiența de organizare/vizualizare din Photos (albume, răsfoire comodă), sau să accepte pași suplimentari. De ce contează: backup mai complicat și risc de dublare a stocării Pentru cei care vor ca fotografiile încărcate de pe PC să fie și în Google Photos, opțiunile rămase implică, potrivit articolului, încărcare manuală prin interfața web Google Photos sau transferul fișierelor pe un smartphone pentru încărcare automată din aplicația mobilă. Publicația atrage atenția că acest flux poate duce la o problemă practică: fișierele pot ajunge „contorizate de două ori” în spațiul de stocare din cloud, ceea ce poate împinge utilizatorii spre un abonament mai mare pentru stocare suplimentară. Alternativele indicate și limitările lor Google recomandă utilizatorilor afectați să configureze funcționalitatea „Copiere de rezervă a folderelor” pe site-ul Google Photos. În varianta descrisă, sincronizarea în fundal ar necesita ca interfața web să fie deschisă atunci când există poze noi de încărcat. O altă opțiune menționată este instalarea aplicației web Google Photos, care ar accepta sincronizarea în fundal, dar rămâne dependentă de browser: dacă aplicația este închisă înainte de finalizarea încărcării (mai ales la fișiere video mari), procesul ar putea fi reluat de la zero. În plus, setările de economisire a energiei din browser pot limita activitățile de fundal când laptopul rulează pe baterie. Context: o separare începută din 2019 Zonă IT amintește că Google a oprit încă din 2019 afișarea fotografiilor din Google Photos în aplicația Google Drive, motivând atunci că utilizatorii erau confuzi de prezența imaginilor în ambele aplicații. Integrarea Drive pentru desktop – Photos a rămas, însă, o soluție „improvizată” pentru backup de pe PC, care acum urmează să fie dezactivată. [...]
NVIDIA spune că a început deja să obțină câștiguri măsurabile de productivitate după ce a pus la dispoziția angajaților aplicația Codex de la OpenAI , alimentată de noul model GPT‑5.5 și rulată pe sisteme NVIDIA GB200 NVL72 , potrivit NVIDIA Blog . Miza, dincolo de „lansare”, este una operațională: compania descrie scurtarea ciclurilor de depanare și accelerarea livrării de funcționalități în proiecte complexe, pe fondul unor costuri și performanțe de inferență (rulare a modelului) pe care le consideră viabile la scară de întreprindere. În material, NVIDIA afirmă că peste 10.000 de angajați din arii precum inginerie, produs, juridic, marketing, finanțe, vânzări, HR, operațiuni și programe pentru dezvoltatori folosesc deja Codex cu GPT‑5.5. Inginerii ar fi avut acces „de câteva săptămâni”, iar compania susține că efectele se văd în timpii de lucru: cicluri de debugging care „se întindeau pe zile” s-ar închide acum „în ore”, iar experimente care necesitau „săptămâni” ar ajunge la progres „peste noapte” în baze de cod complexe, cu mai multe fișiere. De ce contează: productivitate internă, susținută de infrastructură și costuri de inferență NVIDIA leagă aceste rezultate de rularea pe GB200 NVL72, despre care spune că poate livra „de 35 de ori” cost mai mic per milion de tokeni și „de 50 de ori” mai mult output de tokeni pe secundă per megawatt față de generația anterioară. În interpretarea companiei, această „economie” ar face inferența pentru modele de vârf fezabilă la scară enterprise, adică suficient de ieftină și eficientă energetic pentru utilizare pe scară largă în organizații. Compania mai susține că echipele pot livra funcționalități „end-to-end” pornind de la prompturi în limbaj natural, cu fiabilitate mai bună și mai puține cicluri irosite decât la modele anterioare, fără a detalia însă indicatori cantitativi interni (de tip ore economisite, costuri sau rate de defecte). Cum a fost „împachetat” pentru medii corporate: VM-uri, audit și acces limitat Un element central al implementării descrise este controlul asupra datelor și al accesului. Codex ar suporta conexiuni SSH (Secure Shell) la mașini virtuale (VM) aprobate în cloud, astfel încât agenții să lucreze cu date reale ale companiei fără expunere externă, potrivit NVIDIA. Pentru „securitate și auditabilitate”, NVIDIA IT ar fi livrat câte o mașină virtuală în cloud pentru fiecare angajat, ca „sandbox” dedicat. Implementarea ar include: politică de „zero data retention” (fără păstrarea datelor), acces la sisteme de producție în regim „read-only” (doar citire) prin interfețe de linie de comandă și „Skills” (un set de unelte pentru agenți, folosite și în automatizările interne ale companiei). Context: colaborarea NVIDIA–OpenAI și dimensiunea infrastructurii NVIDIA plasează rollout-ul GPT‑5.5/Codex într-un parteneriat cu OpenAI început în 2016, când Jensen Huang ar fi livrat personal primul supercomputer NVIDIA DGX‑1 la sediul OpenAI din San Francisco. Compania mai afirmă că OpenAI s-a angajat să implementeze „peste 10 gigawați” de sisteme NVIDIA pentru infrastructura sa de generație următoare, o extindere care „va pune milioane de GPU-uri NVIDIA” la baza antrenării și inferenței pentru anii următori. În același context, NVIDIA menționează un „milestone” comun: aducerea în funcțiune a „primului cluster GB200 NVL72 cu 100.000 de GPU-uri”, despre care spune că a rulat antrenări la scară mare și a stabilit un nou reper de fiabilitate la nivel de sistem. Într-un e-mail intern citat de companie, CEO-ul Jensen Huang le-ar fi cerut angajaților să folosească Codex: „Să trecem la viteza luminii. Bine ați venit în era AI.” Pentru detalii despre model, NVIDIA trimite la anunțul OpenAI: OpenAI . [...]
Marile companii tech își reduc personalul ca să elibereze bugete pentru investițiile în AI , într-un context în care costurile cu infrastructura (centre de date, procesoare grafice și alte echipamente) cresc rapid, potrivit Mobilissimo . Ideea centrală: disponibilizările sunt prezentate mai degrabă ca o decizie de finanțare și reechilibrare a cheltuielilor, nu ca efect direct al înlocuirii angajaților cu inteligență artificială. Meta : concedieri și cheltuieli de capital în creștere În cazul Meta, compania ar urma să elimine aproximativ 8.000 de locuri de muncă pe 20 mai 2026, pe fondul accelerării investițiilor în infrastructura necesară dezvoltării AI. Într-o întâlnire internă de la finalul lunii aprilie, Mark Zuckerberg le-ar fi transmis angajaților că presiunea vine din nevoia de a echilibra bugetul, în condițiile „exploziei” cheltuielilor pentru AI. Meta și-a majorat estimările privind cheltuielile de capital pentru 2026 la 125–145 de miliarde de dolari (aprox. 563–653 mld. lei). „Salariile sunt printre puținele costuri ajustabile rapid” Potrivit materialului, dezbaterea a fost amplificată de un schimb de poziții în care cofondatorul Zoho, Sridhar Vembu, comentează un mesaj al inginerului Meta Arnav Gupta despre viitoare concedieri. Vembu susține că firmele tehnologice reduc personalul deoarece salariile sunt una dintre puținele categorii de costuri care pot fi ajustate rapid. Totodată, el pune sub semnul întrebării eficiența economică a investițiilor masive în AI, argumentând că industria nu a demonstrat încă faptul că aceste cheltuieli se traduc în productivitate și venituri proporționale. Amploarea restructurărilor: date pentru T1 2026 Datele citate de The Kobeissi Letter indică o accelerare puternică a concedierilor în sectorul tehnologic: Concedieri în T1 2026: 81.747 Creștere față de T4 2025: 580% Posturi eliminate în martie 2026: 45.800 Nivelul concedierilor: cel mai ridicat din ultimii peste doi ani Nu e doar Meta: Oracle și alți jucători Fenomenul ar depăși cazul Meta. Oracle ar fi eliminat până la 30.000 de locuri de muncă pentru a elibera între 8 și 10 miliarde de dolari anual (aprox. 36–45 mld. lei) destinați extinderii infrastructurii AI, potrivit TD Cowen. În același context sunt menționate restructurări și la Amazon, Microsoft, Coinbase și Block, în paralel cu majorarea investițiilor în inteligență artificială. Arnav Gupta avertizează că disponibilizările ar putea continua până când companiile vor reuși să transforme investițiile în AI în venituri măsurabile și profit, nu doar în infrastructură costisitoare. [...]
Google testează în Gemini Live un selector de modele AI cu 7 variante , o schimbare care ar muta o parte din controlul experienței de conversație de la companie către utilizator, potrivit unei analize de tip teardown citate de Mobilissimo , realizată pe aplicația Google (versiunea 17.18.22), cu câteva zile înainte de Google I/O 2026. Miza operațională este semnificativă: până acum, Google ar fi gestionat automat ce model rulează în funcție de context sau de abonament, în timp ce noul mecanism ar permite alegerea manuală a modelului folosit în conversațiile din Gemini Live. Ce s-a găsit în aplicație și de ce contează În codul aplicației ar fi apărut un „selector intern” de modele AI, cu șapte opțiuni, unele orientate spre raționament avansat, altele spre personalizare. Google nu a confirmat public existența acestor modele, iar informația rămâne la nivel de indicii din aplicație, nu de anunț oficial. Separat, în aceeași zonă de funcții în lucru apare și un nou „Thinking Mode”, descris ca un mod în care modelul ar „gândi” mai mult înainte să răspundă, pentru rezultate mai detaliate. Mobilissimo notează că, potrivit unor informații publicate anterior de 9to5Google , acest mod ar extinde capabilitățile de „reasoning” (raționament) deja disponibile în Gemini 3 Pro. Funcții asociate: memorie, cameră și personalizare Tot din referințele identificate în aplicație sunt menționate mai multe direcții de dezvoltare pentru Gemini Live: memorie multimodală; gestionare mai bună a zgomotului ambiental; răspunsuri bazate pe ceea ce vede camera; personalizare folosind aplicațiile Google ale utilizatorului; funcții experimentale integrate în Gemini Live. Android Authority ar susține, de asemenea, că Google pregătește eliminarea unor opțiuni mai vechi de voce pentru Gemini, un indiciu că interfața și experiența de utilizare ar urma să fie redesenate. Context: Google I/O 2026, cu AI în prim-plan Google I/O 2026 este programat în perioada 19–20 mai, iar compania a confirmat că accentul principal va fi pe inteligența artificială. Invitațiile oficiale menționează „actualizări Gemini” și tehnologii de tip „agentic coding” (instrumente care pot executa pași de programare în mod semi-autonom). În paralel, în ultimele săptămâni au circulat zvonuri despre modele precum Gemini 3.5 Pro și Gemini 3.2 Flash, dar și despre alte produse/inițiative (inclusiv Aluminium OS, ochelari Android XR și funcții noi pentru Android 17). Mobilissimo mai notează și o posibilă reproiectare a interfeței Gemini, inclusiv eliminarea modului fullscreen din Gemini Live și integrarea unui model video cu numele intern „Omni”. Deocamdată, fără confirmare oficială din partea Google, rămâne de văzut dacă selectorul de modele și „Thinking Mode” vor fi anunțate la I/O și în ce formă vor ajunge la utilizatori. [...]
Industria chineză de semiconductori ar trebui să-și mute accentul de pe „cursa” 2/3 nm către procese mature și nișe profitabile , susține Zhang Rujing , fondatorul SMIC , argumentând că peste 80% din cererea globală nu depinde de cele mai avansate tehnologii de fabricație, potrivit IT Home . Într-un interviu acordat publicației „科创板日报” (citat de IT Home), Zhang Rujing (78 de ani) spune că percepția potrivit căreia competiția din semiconductori se reduce la atingerea nodurilor de 3 nm sau 2 nm este „o eroare de înțelegere”. Din perspectiva lui, ca volum de produse, ponderea pieței pentru procese avansate este sub 20%, în timp ce majoritatea cererii vine din „procese mature” și „tehnologii speciale” – segmente unde există încă multe piețe de nișă dominate de companii din afara Chinei. De ce contează: strategie industrială cu impact în investiții și lanțuri de aprovizionare Mesajul are o miză economică directă: în locul unei strategii „mari și complete” (capacități pe toate segmentele), Zhang pledează pentru dezvoltarea unor „campioni” pe sub-segmente, care să atace puncte unde barierele sunt mai mici și unde marjele pot fi ridicate. El descrie „piețele de nișă” ca fiind domenii cu volume mai mici, dar profitabilitate mare și cu dependențe externe persistente. Exemplele menționate includ: cipuri pentru ultrasunete în echipamente medicale; cipuri rezistente la radiații pentru aerospațial; cipuri de acționare servo pentru roboți industriali. Un exemplu de „ocolire” a blocajelor: condensatori 3D pe siliciu În contextul unei vizite de documentare în Gaoyou (Jiangsu), Zhang indică proiectul „矽谦” de condensatori 3D pe bază de siliciu drept un caz tipic de „străpungere” pe un segment specializat. Conform descrierii din material, proiectul folosește procese din industria circuitelor integrate pentru a produce condensatori pe siliciu, cu obiectivul de a înlocui condensatorii ceramici multistrat (MLCC). IT Home notează că soluția ar putea, pe lângă substituția unor componente „critice”, să permită integrarea interconectărilor metalice și, potențial, să înlocuiască plăci de circuit imprimat de înaltă frecvență, vizând cerințe precum subțierea și consumul redus pentru dispozitive purtabile (de exemplu, ochelari AR). Sunt menționate și utilizări în auto, comunicații, terminale AI și fotovoltaic/stocare. Zhang mai afirmă că soluția este bine aliniată cu cererea pentru aplicații de „AI distribuit” (edge/distributed AI), sugerând că astfel de componente pot oferi avantaje competitive fără a urma neapărat traseul celor mai scumpe tehnologii de ambalare (packaging) avansată. Avertisment pentru orașele de rang 2–3: riscul investițiilor „grele” în fabrici de waferi Pe partea de organizare regională a industriei, Zhang critică „uniformizarea” și competiția internă pe aceleași modele. El avertizează că orașele de rang 2–3 nu ar trebui să copieze abordarea „mare și completă” a metropolelor, mai ales în zona liniilor de producție de waferi (fabrici de plachete de siliciu), unde investițiile sunt mari și recuperarea poate fi lentă. În formularea lui, urmărirea unor proiecte cu active grele, fără avantajele de capital, talent și ecosistem ale orașelor de prim rang, poate duce la: investiții mari, randamente scăzute, cicluri lungi, risc ridicat. „AI” în două piețe: centre de date vs. aplicații distribuite Zhang împarte oportunitățile din AI în două categorii: zona de cloud (modele mari, supercomputing și centre de date), care ar necesita platforme naționale sau conglomerate cu investiții pe termen lung, și zona de aplicații distribuite, pe care o descrie ca având cea mai mare pondere de piață și ca fiind mai accesibilă companiilor inovatoare. Deficitul de personal: accent pe „meșteșug” în producție, nu doar pe cercetare Un alt punct operațional din material este legat de resursa umană: Zhang spune că lipsa critică nu este doar la nivel de ingineri de cercetare, ci și la nivelul „meșterilor” din producție – personalul care poate asigura execuție, randament (yield) și fiabilitate în fabricație. El propune trasee de carieră și salarizare comparabile cu cele ale inginerilor, plus o legătură mai strânsă între educația profesională și nevoile din fabrici. IT Home menționează că o parte din aceste idei ar începe să fie implementate printr-o „academie de utilități/facilități pentru fabrici de circuite integrate” (集成电路厂务学院), inaugurată la Shanghai pe 21 aprilie 2026, într-un parteneriat care implică și autorități locale și mediul universitar. [...]
Samsung ar putea schimba semnificativ formatul pliabilelor sale , potrivit unor imagini cu o husă atribuită modelului „Samsung Z Fold8 Wide”, publicate de CNMO . Decupajele și proporțiile husei sugerează o carcasă mai lată și mai scurtă decât generațiile anterioare Z Fold, ceea ce ar muta produsul mai aproape de o experiență de tip tabletă și ar diferenția mai clar utilizarea față de pliabilele actuale. Din informațiile scurse, telefonul ar urma să renunțe la forma alungită, în favoarea unei „lățiri” a corpului. CNMO notează că, odată deschis, ecranul interior ar avea un raport de afișare apropiat de 4:3, iar ecranul exterior ar putea deveni mai apropiat ca proporții de un telefon clasic, nu de „cover screen”-ul îngust specific seriei Z Fold. Implicația practică ar fi o utilizare mai comodă pentru navigare, citit și multitasking, adică exact scenariile în care pliabilele încearcă să justifice prețul și compromisul de grosime. Ce indică imaginile cu husa despre design Decupajele husei arată și o zonă de camere în colțul stânga-sus, cu un modul vertical în formă de „pastilă”. Tot pe baza zvonurilor menționate, sistemul foto ar putea trece de la trei camere la două, însă detaliile nu sunt confirmate oficial. În același timp, sursa menționează și posibilitatea unei camere principale de 200 MP, informație care rămâne, deocamdată, la nivel de speculație. Pe lateral, decupajele sugerează păstrarea butonului de pornire cu senzor de amprentă integrat, o soluție deja folosită de Samsung pe pliabile. Platformă și calendar posibil de lansare La nivel de hardware și software, modelul ar putea veni cu platforma mobilă Snapdragon 8 Gen5 și ar putea fi printre primele telefoane Samsung cu One UI 9.0 bazat pe Android 17, potrivit acelorași informații. Apariția ar fi așteptată la un eveniment din iulie, alături de Samsung Z Fold8 și Samsung Z Flip8. [...]
SUA împinge înainte reconfigurarea spectrului pentru 6G , cu banda de 7 GHz în fruntea analizelor și cu decizii-cheie condiționate de aprobări ale Congresului pentru finanțarea relocării utilizatorilor federali, potrivit IT Home . Administrația Națională pentru Telecomunicații și Informații (NTIA) a publicat în această săptămână stadiul cercetărilor pentru patru benzi de frecvențe, în contextul unui memorandum semnat în decembrie anul trecut de Donald Trump, care cere accelerarea „curseii 6G”. 7 GHz: raport final așteptat în decembrie, operatorii testează deja NTIA are mandat să studieze segmentul inferior al benzii de 7 GHz (7125–7400 MHz) într-un termen de un an și, în paralel, să analizeze mutarea utilizatorilor federali existenți către alte frecvențe (posibil 7,4–8,4 GHz). La un eveniment CTIA din 6 mai, șefa NTIA, Arielle Roth, a spus că identificarea spectrului în 7 GHz „merge bine”, iar raportul final ar urma să fie depus în decembrie. În același timp, operatorii americani au început validări tehnice în 7 GHz: T-Mobile a primit autorizare de la FCC pentru teste în 7125–7525 MHz cu echipamente radio experimentale Nokia. În plus, Ericsson a anunțat finalizarea unui prim test „pre-standard” (înainte de standardizare) de tip OTA (over-the-air, adică prin transmisie radio), folosind 400 MHz lățime de bandă, cu accent pe performanța pe urcare (uplink), eficiența energetică și utilizarea spectrului. 2,7 GHz și 1,6 GHz: calendarul depinde de Congres și de finanțare Pentru banda de 2,7 GHz (2700–2900 MHz), planul de relocare a utilizatorilor așteaptă aprobarea Congresului privind utilizarea Spectrum Relocation Fund (SRF) – un fond dedicat mutării utilizatorilor federali din benzile ce urmează să fie eliberate. Congresul are, potrivit NTIA, un termen de 54 de zile pentru decizie. Roth a indicat că obiectivul este ca banda să poată fi „stabilită pentru licitație” cât mai repede după aprobarea finanțării. IT Home notează că doi dintre utilizatorii federali majori din această bandă sunt NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică) și FAA (Administrația Federală a Aviației), ceea ce sugerează o complexitate ridicată a relocării. În banda de 1,6 GHz (1675–1695 MHz), Congresul ar urma să decidă pe 9 iunie asupra unui „plan de conductă” (pipeline), după care agențiile pot începe pregătirea și testele în teren pentru a evalua fezabilitatea utilizării benzii pentru comunicații mobile. 4,4 GHz: planuri în evaluare pentru instituții și armată În banda de 4,4 GHz (4400–4940 MHz), NTIA a început să analizeze planurile depuse de nouă instituții și structuri militare afectate, conform informațiilor prezentate de Roth. De ce contează: licitațiile și repoziționarea spectrului devin un test de execuție Mesajul principal din actualizarea NTIA este că avansul tehnic în 7 GHz nu elimină blocajele administrative și bugetare din celelalte benzi: pentru 2,7 GHz și 1,6 GHz, următorii pași depind explicit de decizii ale Congresului și de accesul la finanțare pentru relocare. În paralel, FCC are în pregătire două licitații de spectru: una pentru AWS-3, programată să înceapă în iunie, și una pentru partea superioară a benzii C, care trebuie finalizată cel târziu până în iulie 2027, mai notează publicația. [...]
Apple își ține cheltuielile de capital departe de „cursa AI” și preferă să-și conserve marjele și randamentele pentru acționari, într-un moment în care rivalii direcționează sume uriașe către infrastructură de inteligență artificială, potrivit G4Media . În timp ce Microsoft, Amazon, Meta și Alphabet își cresc masiv investițiile pentru modele AI și centre de date, Apple rămâne singurul gigant tech care nu a intrat „agresiv” în această competiție, arată Il Post, citat de Mediafax. Conform estimărilor menționate, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari (aprox. 3.150 miliarde lei) în acest an în infrastructură AI și data center-e. Reducerea capex și dependența parțială de parteneri În contrast cu trendul din industrie, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, potrivit aceleiași surse. Compania ar fi ales să nu dezvolte pe scară largă propriile modele lingvistice și nici infrastructura necesară pentru antrenarea lor. În plus, „ Apple Intelligence ”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar Apple a anunțat recent și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Miza economică: hardware și răscumpărări de acțiuni G4Media notează că Apple își bazează în continuare modelul de business în principal pe vânzarea de hardware, în special iPhone și Mac, mizând că utilizatorii vor accesa servicii AI prin dispozitivele sale indiferent cine furnizează tehnologia din spate. Strategia „funcționează, cel puțin deocamdată”, în contextul în care Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. Tim Cook a declarat că „cererea a fost extrem de mare”, iar G4Media menționează că acesta urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus . Pe partea de alocare a capitalului, Apple continuă programul de răscumpărare a propriilor acțiuni și a anunțat un nou buyback de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei), o practică folosită de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Ce riscă și ce ar putea urma Potrivit materialului, o parte dintre analiști văd în această prudență o evitare a riscului unei posibile bule speculative în jurul AI, în condițiile în care investițiile sunt foarte costisitoare, iar GPU-urile (plăci grafice specializate pentru calcule) își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Pe de altă parte, există avertismente că Apple ar putea repeta erori strategice ale unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți. G4Media mai arată că, potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează la dispozitive noi pentru „era AI”, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile, pe o piață unde competiția se intensifică (OpenAI cu Jony Ive, respectiv Meta cu ochelari smart împreună cu EssilorLuxottica). Sub viitorul CEO John Ternus, compania ar putea totuși să-și ajusteze strategia, în condițiile în care a raportat deja o creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari (aprox. 38,3–51,3 miliarde lei) într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială. [...]
Microsoft pregătește un mod nou de economisire a energiei pentru consolele portabile cu Windows 11 , o mișcare care ar putea reduce diferențele față de ecosistemele dedicate de gaming printr-o gestionare mai „consolă” a autonomiei și performanței, potrivit IT Home . Informația, preluată de publicație dintr-un material IgorsLab, indică faptul că proiectul intern al Microsoft poartă numele de cod „Green Leaf” („Proiectul Frunză Verde”) și vizează un nou mod de economisire a energiei pentru dispozitivele portabile cu Windows 11. Conform detaliilor disponibile, nu este vorba despre hardware nou, ci despre o inițiativă software dezvoltată în legătură cu Xbox GDK (kitul de dezvoltare pentru jocuri din ecosistemul Xbox). Ce se schimbă pentru dezvoltatori și jocuri „Green Leaf” ar urma să ofere dezvoltatorilor două etichete de configurare pentru optimizarea consumului: „Power Optimized” „Power Optimized Plus” Diferența față de abordările clasice (de tip limitare directă a numărului de cadre pe secundă sau a TDP-ului, adică plafonarea consumului procesorului/placii grafice) este că aceste profiluri ar urmări ajustări inteligente în scene cu importanță redusă din joc. Cum ar funcționa economisirea: optimizări în scene „ușoare” Potrivit informațiilor citate, optimizările nu ar tăia performanța „din topor”, ci ar reduce consumul în momente precum meniuri sau ecrane de navigare, unde impactul asupra experienței este mai mic. Exemplele menționate includ scăderi ale: rezoluției dinamice, ratei de cadre, parametrilor de randare (procesul de generare a imaginii). Miza este ca aceste ajustări să reducă energia consumată fără să afecteze semnificativ jocul în secvențele care contează. De ce contează: Windows pe handheld, mai aproape de o platformă „unificată” În aceeași logică, planul ar fi aliniat cu o strategie mai largă a Microsoft: ca dispozitivele portabile cu Windows să nu mai fie percepute ca „PC-uri deghizate în console”, ci ca o platformă care poate gestiona mai coerent autonomia, metodele de control (input), magazinul de jocuri și performanța . Publicația mai notează că Microsoft ar putea descrie aceste profiluri drept un mecanism de eficiență energetică „condus de software”, iar jocurile compatibile ar putea primi o etichetă specială în magazin , astfel încât utilizatorii să știe înainte de cumpărare dacă titlul suportă aceste optimizări. În acest moment, informațiile sunt prezentate ca „pe surse”, iar materialul nu indică un calendar de lansare sau o listă de dispozitive compatibile. [...]
China a prezentat calculatorul cuantic Hanyuan-2 cu 200 de qubiți iar cercetătorii chinezi spun că sistemul folosește o arhitectură dual-core bazată pe atomi neutri, o tehnologie care consumă mai puțină energie decât multe dintre platformele cuantice existente. Potrivit Interesting Engineering , sistemul a fost dezvoltat de compania CAS Cold Atom Technology din Wuhan, afiliată Academiei Chineze de Științe. Hanyuan-2 folosește două nuclee cuantice care pot procesa simultan sarcini de calcul și pot contribui la detectarea erorilor apărute în timpul operațiunilor. Presa chineză susține că această abordare poate îmbunătăți stabilitatea și viteza procesării, una dintre problemele frecvente ale calculatoarelor cuantice. Sistemul funcționează cu 200 de qubiți și utilizează atomi neutri în locul altor tehnologii întâlnite în industrie, precum ionii sau circuitele supraconductoare. Unul dintre avantajele prezentate de companie este reducerea nevoii de răcire extremă. Spre deosebire de multe sisteme cuantice care operează la temperaturi apropiate de zero absolut, Hanyuan-2 folosește un sistem compact de răcire cu laser. Potrivit directorului general Tang Biao, consumul total de energie al calculatorului este sub 7 kilowați, nivel considerat redus pentru un astfel de echipament. Compania afirmă că sistemul poate funcționa în medii mai apropiate de condițiile convenționale de operare, fără infrastructura foarte complexă necesară altor platforme cuantice. Dezvoltatorii spun că proiectul este orientat spre aplicații industriale și stabilitate operațională, nu doar spre creșterea numărului de qubiți. În prezent, una dintre cele mai dificile probleme din domeniu rămâne controlul erorilor atunci când sistemele cuantice devin mai mari și mai complexe. Compania chineză a început deja să comercializeze tehnologia. Modelul anterior, Hanyuan-1 , a obținut primele contracte comerciale în China și pe piețe externe în noiembrie 2025. [...]
Huawei confirmă un nou HarmonyOS și își împinge ecosistemul spre AI la conferința HDC 2026 , programată între 12 și 14 iunie, potrivit IT Home . Pentru dezvoltatori și parteneri, miza este una operațională: compania promite atât o versiune nouă a sistemului de operare, cât și „capabilități de bază” pentru „Hongmeng AI” (AI-ul din ecosistemul HarmonyOS), plus rezultate noi la nivel de ecosistem. Evenimentul a fost anunțat oficial, iar biletele „early bird” au fost puse în vânzare din 29 aprilie. Detaliile au fost publicate de contul oficial Huawei „HarmonyOS 开发者技术” (HarmonyOS Developer Technology), care a prezentat agenda și direcțiile principale ale ediției din 2026. Ce anunță Huawei pentru HDC 2026 Conform informațiilor comunicate, conferința va include lansarea următoarelor elemente: o nouă versiune HarmonyOS ; capabilități centrale de AI („鸿蒙 AI 核心能力”); noi rezultate pentru ecosistem (extinderi/îmbunătățiri la nivel de platformă și aplicații). Ce se întâmplă cu „HarmonyOS 7” Publicația notează că au circulat anterior zvonuri potrivit cărora Huawei nu ar urma să lanseze anul acesta HarmonyOS 7, însă informațiile oficiale despre o „versiune nouă” indică faptul că această ipoteză nu se confirmă. Totuși, numărul exact al versiunii sau numele de cod nu au fost comunicate . IT Home amintește că, la începutul lansării HarmonyOS 5, Huawei a folosit denumirea „HarmonyOS NEXT” pentru a o diferenția de seriile 2/3/4.x, ceea ce sugerează că și de această dată compania ar putea utiliza o denumire de etapă înainte de clarificarea numerotării. [...]
Declasificarea unei arhive de 162 de fișiere despre OZN-uri mută discuția din zona speculațiilor în cea a documentării oficiale , dar fără să ofere, cel puțin în cazul „OZN-ului german” din 1944, o concluzie verificată privind autenticitatea, potrivit Libertatea . Statele Unite au publicat vineri, 8 mai, o serie de documente desecretizate despre obiecte zburătoare neidentificate, cu obiectivul declarat de a crește transparența pe un subiect controversat. Arhiva reunește raportări din intervalul 1948–2026, inclusiv observații din Irak, Siria și alte locații. Ce conține arhiva și cine a furnizat materialele Prima tranșă include 162 de fișiere, dintre care: 120 de documente PDF, 28 de videoclipuri, 14 imagini. Materialele provin de la instituții precum Departamentul Apărării, FBI, NASA și Departamentul de Stat, conform articolului. Episodul din 1944: un „disc” descris într-un raport al FBI Între documentele publicate se află pagini care fac referire la un presupus aparat de zbor al Germaniei naziste, construit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatare atribuită de Libertatea publicației Euronews (fără ca dosarele să ofere, în sine, o validare a faptelor). Conform unui raport al FBI citat în material, un bărbat numit Paul Peyerl ar fi furnizat informații despre un dispozitiv construit în 1944 în Pădurea Neagră. Descrierea din document indică: formă de disc, diametru de aproximativ 6,4 metri, control de la distanță, mai multe motoare cu reacție montate pe exterior, o parte exterioară care „se rotea” în jurul unei cupole centrale „nemişcate”. Peyerl mai susține că a fost însărcinat să fotografieze dispozitivul în zbor și că a păstrat un negativ realizat de la o altitudine de 7.000 de metri. În arhiva desecretizată ar exista o copie xerox a negativului, precum și o imagine a dispozitivului într-un hangar, despre care acesta afirmă că a fost făcută „cu riscul vieții”. Limitarea-cheie: FBI nu își asumă concluzii Documentele subliniază explicit că FBI nu își asumă concluzii sau recomandări privind autenticitatea informațiilor despre presupusul „OZN nazist”, iar raportul notează dificultatea evaluării. „Este aproape imposibil de evaluat dacă un așa-numit OZN nazist a existat cu adevărat sau nu”, notează raportul, conform articolului. În același context, materialul amintește că Germania nazistă a dezvoltat tehnologii avansate pentru epocă, precum racheta V-2 și avionul de luptă Messerschmitt Me 262. De ce contează: presiune pentru transparență și dosare parțial redactate Arhiva include și raportări mai recente despre „fenomene aeriene neidentificate”, inclusiv un document din 2022 privind un posibil „mic UAP” (fenomen anomal neidentificat) în Irak și raportări din 2024 despre flash-uri luminoase în Siria. Totodată, sunt menționate relatări ale soldaților americani din Emiratele Arabe Unite și Grecia, însă multe fișiere sunt redactate parțial pentru protejarea identităților și a locațiilor. Pe fondul acestor publicări, membri ai Congresului SUA cer o transparență mai mare și eliberarea completă a documentelor, pentru a înțelege mai bine natura fenomenelor raportate. [...]