Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință

Apple pregătește în iOS 27 un sistem care va permite mai multor aplicații de chat cu inteligență artificială să se integreze cu Siri , relatează Bloomberg prin vocea lui Mark Gurman. Schimbarea ar extinde modelul introdus în 2024, când Siri a primit integrare cu ChatGPT odată cu iOS 18. Potrivit materialului, Apple a spus anterior că vrea să aducă și alți furnizori, precum Google Gemini, însă planul nu s-a concretizat atunci. În paralel, compania ar fi ajuns la un acord cu Google pentru folosirea modelului de inteligență artificială Gemini în funcții încă nelansate ale Siri și Apple Intelligence, inclusiv pentru „inteligență personală” și control în aplicații. Gurman susține că Apple ar renunța la abordarea bazată pe acorduri separate cu fiecare furnizor și ar introduce, în schimb, un „sistem de extensii” pentru Siri, prin care chatbot-urile din aplicații să poată funcționa împreună cu asistentul. Ca exemplu, este menționată aplicația Claude a companiei Anthropic, care ar urma să poată colabora cu Siri. În același timp, textul precizează că acest lucru nu ar afecta parteneriatul Apple–Google, Gemini urmând să rămână folosit pentru Apple Intelligence și anumite funcții Siri. Noul sistem ar urma să fie disponibil pe mai multe platforme, conform informațiilor din versiunile de test ale sistemelor de operare: iOS 27 iPadOS 27 macOS 27 În mesajele din versiunile beta, funcția este descrisă ca permițând „agenților” (adică module software din aplicațiile instalate) să lucreze cu Siri, cu aplicația Siri și cu alte funcții ale dispozitivului. Utilizatorii ar urma să poată adăuga servicii suplimentare de inteligență artificială dintr-un meniu nou, care trimite către o zonă dedicată din magazinul de aplicații. Integrarea nu ar fi automată: aplicațiile de chat cu inteligență artificială vor trebui actualizate pentru a folosi noile capabilități din iOS 27. Separat, începând cu iOS 26.4, lansat în această săptămână, aplicațiile de acest tip ar urma să poată funcționa pentru prima dată și cu CarPlay, tot cu condiția ca dezvoltatorii să actualizeze aplicațiile. În plus, Gurman mai afirmă că Apple intenționează să facă Siri mai apropiat ca funcționalitate de aplicațiile de chat cu inteligență artificială în iOS 27 și că testează chiar o aplicație Siri separată, care ar urma să suporte același sistem de extensii. [...]

DJI a lansat drona Avata 360 , cu filmare 8K la 360° și autonomie de până la 23 de minute . Noul model intră în segmentul în creștere al dronelor FPV (first-person view, adică pilotaj cu imagine „din cockpit”), mizând pe captură sferică pentru creatorii care vor să decidă ulterior încadrarea. Avata 360 folosește un sistem cu două lentile și senzori CMOS pătrați de 1/1,1 inci, cu pixeli de 2,4 μm, despre care DJI spune că ajută în condiții de lumină dificilă. Compania indică fotografii de până la 120 MP și filmare 8K la 60 cadre pe secundă cu HDR (interval dinamic extins) în modul 360°. Există și un mod cu o singură lentilă, pentru înregistrare 4K la 60 cadre pe secundă, atunci când nu este necesară captarea completă a scenei. Miza practică a filmării la 360° este post-producția: materialul surprinde tot ce se întâmplă în jur, iar utilizatorul poate „reîncadra” ulterior, alege unghiuri diferite sau obține mai multe secvențe dintr-un singur zbor. Conceptul nu este nou, dar integrarea lui într-o dronă FPV compactă poate reduce din constrângerile de filmare din teren. La partea de transmisie și asistență la zbor, DJI include sistemul O4+, cu feed live 1080p la 60 cadre pe secundă și o rază declarată de până la 20 km. Este prezentă și detecția omnidirecțională a obstacolelor, alături de funcții precum ActiveTrack 360° și Spotlight Free. Pe scurt, specificațiile și elementele de utilizare menționate includ: sistem cu două lentile și senzori CMOS de 1/1,1 inci, pixeli de 2,4 μm; filmare 8K/60 fps HDR în modul 360° și 4K/60 fps în modul cu o singură lentilă; transmisie O4+ cu feed 1080p/60 fps și rază declarată de până la 20 km; detecție omnidirecțională a obstacolelor, ActiveTrack 360° și Spotlight Free; lentilă frontală înlocuibilă, 42 GB stocare internă, Wi‑Fi 6; autonomie de până la 23 de minute și greutate de aproximativ 455 g. DJI a lansat Avata 360 pe 26 martie, cu disponibilitate inițială în China și o extindere internațională așteptată „în curând”, mai notează publicația. Prețul indicat este de aproximativ 409 lire sterline sau 459 euro, poziționare care sugerează o competiție directă pe zona dronelor compacte pentru creație video, unde flexibilitatea în post-producție devine un argument comercial important. [...]

Microsoft schimbă modul în care funcționează SwiftKey , aplicația de tastatură disponibilă pe Android și iOS, prin eliminarea completă a conturilor dedicate. Începând cu 31 mai 2026 , utilizatorii vor trebui să folosească un cont Microsoft pentru a-și păstra datele, altfel acestea vor fi șterse definitiv. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de integrare în ecosistemul companiei. Datele de tastare, inclusiv dicționarul personalizat și preferințele, vor fi mutate în OneDrive , ceea ce ar trebui să asigure un nivel mai ridicat de securitate și o sincronizare mai eficientă între dispozitive. Microsoft susține și că noul sistem aduce beneficii suplimentare privind protecția datelor și accesul facil la informații, folosind aceleași credențiale ca pentru alte servicii ale companiei. Utilizatorii care folosesc deja un cont Microsoft nu trebuie să facă nimic, deoarece tranziția se va realiza automat. În schimb, cei care s-au autentificat prin conturi Google sau Apple vor trebui să își conecteze un cont Microsoft pentru a continua să beneficieze de backup. În lipsa acestei acțiuni, toate datele asociate contului SwiftKey vor fi eliminate după termenul limită. Microsoft încearcă să încurajeze migrarea și printr-un bonus de 1000 de puncte Microsoft Rewards , care pot fi utilizate pentru reduceri în magazine online, beneficii Xbox sau donații . În paralel, utilizatorii au posibilitatea de a-și descărca datele existente înainte de termenul limită, prin intermediul portalului dedicat. SwiftKey rămâne una dintre cele mai populare tastaturi third-party, cu evaluări de 4.4/5 pe Google Play și 4.6/5 în App Store , însă decizia ar putea stârni reacții mixte. Pe de o parte, integrarea cu serviciile Microsoft simplifică experiența pentru utilizatorii existenți ai ecosistemului. Pe de altă parte, obligativitatea utilizării unui cont Microsoft continuă tendința companiei de a centraliza accesul la servicii, o direcție care a generat deja critici în contextul Windows 11. [...]

Siemens Mobility a prezentat o locomotivă Vectron cu baterie de 2 MWh și pantograf , potrivit Notebookcheck , într-o versiune „dual mode” care poate rula și pe segmente fără linie de contact, fără a apela la un generator diesel. Ce anunță Siemens: Vectron Dual Mode Electric/Battery Noua locomotivă se numește oficial Vectron Dual Mode Electric/Battery și folosește un pachet de baterii de 2 MWh, pe care Siemens îl descrie ca fiind de circa patru ori mai mare decât cel al unui tren regional scurt de tip Mireo Plus BEMU (unitate electrică cu baterii). Modelul este gândit ca locomotivă de linie pentru distanțe mai lungi. În mod obișnuit, Vectronurile „dual mode” sunt utilizate în transportul de marfă, iar în Germania există și o versiune electric/diesel-electric folosită inclusiv pentru trenuri ICE în anumite scenarii. Viteză și utilizări probabile: marfă, dar nu exclusiv Notebookcheck notează că versiunea cu baterie atinge 99 mph (aproximativ 159 km/h), la fel ca varianta menționată în contextul ICE L cu Vectron, însă este mai lentă decât Vectronurile standard, pe care Siemens le oferă și cu viteze maxime de 124 mph și 143 mph (aproximativ 200 km/h și 230 km/h). Această diferență sugerează o utilizare mai probabilă în transportul de marfă, unde viteza maximă nu este, de regulă, criteriul principal. Totuși, publicația menționează că locomotiva ar putea fi folosită și la trenuri de pasageri, mai ales pe rute importante care încă nu au electrificare completă sau pe segmente afectate de lucrări generale de modernizare. Putere, tracțiune și compromisuri tehnice Siemens nu a comunicat o autonomie estimată pentru Vectron Dual Mode Electric/Battery, iar aceasta depinde semnificativ de masa tractată, mai ales la marfă, unde variațiile sunt mari față de trenurile de pasageri de tip BEMU. Din datele prezentate, locomotiva poate livra 2.400 kW la roți în ambele moduri de operare, ceea ce o face mai puternică la roți decât varianta diesel-electrică: deși generatorul diesel oferă tot 2.400 kW, la roți ajunge la 2.000 kW. Efortul de tracțiune la pornire este indicat la 300 kN, sub nivelul unor Vectronuri standard (320 și 350 kN), ceea ce arată că flexibilitatea operațională vine cu o reducere de performanță în anumite parametri. Greutate, încărcare „din mers” și recuperarea energiei Locomotiva cântărește 90 de tone, similar cu modelele Vectron Dual Mode obișnuite cu rezervorul plin. Spre deosebire de o locomotivă diesel, masa nu scade pe parcursul cursei, însă avantajul este eliminarea opririlor pentru realimentare: bateria poate fi încărcată în mers atunci când locomotiva circulă sub linie de contact, folosind pantograful. Notebookcheck mai arată că ar trebui să fie posibilă recuperarea energiei la frânare chiar și în lipsa liniei de contact, deși Siemens nu a menționat explicit acest lucru în anunțul oficial. În orice caz, varianta diesel-electrică nu poate recupera energie în același mod. Primul client și calendarul de livrare Conform informațiilor transmise de Siemens Mobility, compania de leasing Akiem ar urma să fie primul client pentru această locomotivă. Akiem operează deja Vectronuri multi-sistem (capabile să funcționeze la tensiuni diferite), iar vehiculele sale pot fi recunoscute după marcajele „F-AKIEM” de pe lateral. Primele locomotive sunt așteptate să fie livrate către Akiem în 2029/2030, ceea ce indică un orizont de câțiva ani până la intrarea efectivă în exploatare comercială. Noul model: Vectron Dual Mode Electric/Battery, fără generator diesel Capacitate baterie: 2 MWh Viteză maximă menționată: 99 mph (aprox. 159 km/h) Putere la roți: 2.400 kW (în ambele moduri) Efort de tracțiune la pornire: 300 kN Masă: 90 tone Prim client: Akiem; livrări estimate: 2029/2030 [...]

DGPI a atribuit un contract de 434.789 lei pentru cursuri de securitate cibernetică unei firme fără angajați , potrivit Fanatik . Contractul a fost semnat la 16 martie 2026 și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul proiectului „Sistem de alertă timpurie – SAT”. Contractul și proiectul finanțat prin PNRR Achiziția vizează organizarea unor cursuri de formare profesională în domeniul securității cibernetice, cu activități descrise drept „dezvoltare și coordonare a Centrelor Operaționale de Securitate Cibernetică”. Beneficiarul este Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. DGPI este serviciul de informații și securitate internă al MAI, cu rol de protecție a instituției și a structurilor din subordine împotriva riscurilor de securitate, în limitele domeniului afacerilor interne. „Cursurile fac parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare, care urmărește creșterea capacității instituțiilor de a răspunde la incidente de securitate cibernetică, în contextul implementării cărții electronice de identitate și a altor servicii digitale”, așa cum reiese din documentele de licitație. Procedura de achiziție și criteriul de selecție Procedura a fost derulată pe baza unor norme proprii (Anexa 2B din Legea 98/2016), un mecanism mai flexibil decât licitațiile clasice, folosit în special pentru servicii precum formarea profesională sau consultanța. În acest cadru, achiziția nu a presupus licitație electronică și nici publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În anunțul de atribuire, criteriile de desemnare a câștigătorului nu sunt detaliate explicit, însă, conform explicațiilor din material, selecția se face, de regulă, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care combină prețul cu elemente tehnice (de exemplu, experiența furnizorului, calitatea programului, expertiza lectorilor sau metodologia). Cine este Bloovia Brands and Services SRL și ce date financiare are Contractul a fost semnat cu Bloovia Brands and Services SRL, companie din Dobroești (Ilfov), înființată în septembrie 2021, cu capital social de 200 de lei. Firma este deținută în mod egal de George Totoescu și Alexandra-Magdalena Totoescu (câte 50%), ambii fiind administratori încă de la înființare. Activitatea principală declarată este comerțul online (CAEN 4791), iar compania are și obiecte secundare în zona IT și educație, inclusiv formare profesională, consultanță IT și servicii digitale. Potrivit informațiilor prezentate, firma nu a avut angajați de la înființare și are o evoluție financiară modestă: pierderi în 2022, apoi o cifră de afaceri de aproximativ 35.700 de lei în 2023, urmată de scăderi în 2024 (cifră de afaceri 33.509 lei și profit net 806 lei). Alte contracte menționate și profilul acționarilor Materialul mai notează că firma ar mai avea un singur contract asemănător, atribuit de STS în decembrie, în valoare de 270.000 de lei, pentru „servicii pentru instruire și formare profesională”. Despre acționari, textul indică faptul că George Totoescu a lucrat anterior, conform CV-ului de pe LinkedIn, la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, ca specialist în achiziții publice, și a fost consilier în cadrul Biroului Reprezentantului Special al Guvernului României (iunie 2005 – februarie 2008). În cazul Alexandrei Totoescu, se menționează că ar ocupa funcția de Compliance Manager la ProVision din august 2022, conform LinkedIn. Elemente-cheie din informațiile prezentate Contract DGPI: 434.789 lei fără TVA, semnat la 16 martie 2026, finanțat prin PNRR, proiectul „Sistem de alertă timpurie – SAT”. Obiect: cursuri de securitate cibernetică și activități de „dezvoltare și coordonare a Centrelor Operaționale de Securitate Cibernetică”. Furnizor: Bloovia Brands and Services SRL (Dobroești, Ilfov), deținută de soții Totoescu, fără angajați de la înființare. Procedură: Anexa 2B din Legea 98/2016, fără licitație electronică și fără publicare în Jurnalul Oficial al UE. Alt contract menționat: STS – 270.000 de lei, în decembrie, pentru instruire/formare profesională. [...]

Curtea de Apel București a suspendat reorganizarea ANCOM , invocând riscuri pentru independența funcțională a instituției, potrivit HotNews.ro . Decizia vizează reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan la finalul lui 2025, care includea tăieri de posturi și reducerea salariilor în mai multe autorități autonome. Suspendarea privește trei decizii semnate la 16 decembrie 2025 de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, prin care era stabilită reorganizarea instituției și criteriile de selecție a angajaților. Măsurile ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2026, inclusiv prin concedieri. În motivarea consultată de publicație, instanța arată că „există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare”, pe fondul unui calendar considerat prea scurt și al lipsei unor criterii suficient de clare și transparente pentru restructurare. Curtea apreciază că reorganizarea, în forma propusă, poate afecta stabilitatea și independența autorității de reglementare. „Curtea constată că există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare.” Judecătorul mai reține că, în decizia privind reducerea numărului de salariați, „sunt evidente criterii subiective, neclare sub aspectul ordinii de aplicare a etapelor”. În opinia instanței, acest tip de formulare poate genera incertitudine profesională și disfuncționalități în activitatea instituției. Un alt argument central este riscul unei vătămări imediate pentru angajați, pe fondul lipsei unor standarde „clare și verificabile” în conținutul deciziilor. Instanța apreciază că, în aceste condiții, sunt create „premisele unei vătămări individuale grave cu caracter iminent și serios”. Demersul în instanță a fost inițiat de angajați, care au cerut suspendarea efectelor reorganizării până la soluționarea definitivă a proceselor pe fond. 326 de angajați ANCOM s-au alăturat acțiunii, deși, potrivit datelor citate, 250 dintre ei nu ar fi fost afectați direct de măsurile de reformă. Sindicatul și salariații au fost reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. În fața instanței, avocații angajaților au susținut că Guvernul ar urmări subordonarea ANCOM, instituție a cărei independență ar fi garantată de Constituție și de directive europene. De cealaltă parte, juristul ANCOM a arătat că Legea 145/2025, în baza căreia au fost emise deciziile de reorganizare, a fost declarată constituțională, astfel că aplicarea ei era obligatorie. ANCOM a contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea un verdict definitiv. Până atunci, suspendarea produce efecte, blocând aplicarea reorganizării în forma decisă la nivelul conducerii autorității. Ce a reținut instanța în motivare (pe scurt) reorganizarea a fost decisă într-un interval considerat prea scurt, cu efecte majore asupra structurii instituției; lipsa unor criterii clare și transparente pentru restructurare și selecție; existența unor criterii apreciate ca „subiective” și „neclare” în reducerea de personal; risc de afectare a independenței funcționale a ANCOM și de disfuncționalități interne; posibilitatea unei „vătămări individuale grave” pentru angajați, cu caracter iminent. Date-cheie despre reorganizarea ANCOM (conform informațiilor citate) În paralel, HotNews.ro arată că, în cazurile ASF și ANRE, aceeași instanță (Curtea de Apel București) a respins cererile de suspendare a reorganizărilor și reducerilor salariale. Aceste decizii nu sunt definitive și, potrivit sursei, nu au fost încă motivate. Contextul mai larg al reformei este legat de pachetul de măsuri pentru eficientizarea unor autorități administrative autonome, finanțate din taxe percepute sectoarelor supravegheate. În articol sunt menționate și niveluri ale salariilor medii nete pe 2025: 18.635 lei la ANRE, 13.562 lei la ASF și 12.934 lei la ANCOM. [...]

Google avertizează că computerele cuantice pot compromite criptarea până în 2029 , potrivit Antena 3 CNN , care citează un material din The Guardian. Mesajul vizează în special bănci, guverne și furnizori de tehnologie, care ar trebui să se pregătească pentru un scenariu în care atacatori dotați cu astfel de sisteme ar putea sparge „majoritatea” metodelor de criptare folosite astăzi. Într-o postare pe blog, oficiali ai companiei spun că tehnologia cuantică va deveni „o amenințare semnificativă la adresa standardelor criptografice actuale” înainte de finalul deceniului și îndeamnă industria să accelereze tranziția către criptografie post-cuantică (adică algoritmi proiectați să reziste și în fața calculului cuantic). Ce spune Google și ce schimbă în propriile sisteme Google afirmă că a ajustat „modelul de amenințare” (felul în care evaluează riscurile și prioritizează măsurile de securitate) pentru a pune pe primul plan migrarea către criptografia post-cuantică în zona serviciilor de autentificare, inclusiv pentru semnături digitale. „Criptarea utilizată în prezent pentru a vă păstra informațiile confidențiale și în siguranță ar putea fi ușor spartă de un computer cuantic de mare capacitate în anii următori”, precizează aceștia. Compania recomandă ca și alte echipe de inginerie să urmeze aceeași direcție, în ideea că tranziția nu se face peste noapte, iar sistemele critice (autentificare, semnături, infrastructură de chei) au cicluri lungi de actualizare. De ce computerele cuantice sunt o problemă pentru criptare Computerele cuantice sunt încă la început, dar promit să rezolve rapid anumite tipuri de calcule foarte dificile pentru calculatoarele clasice. În securitate cibernetică, miza este că o parte din criptarea utilizată pe scară largă se bazează pe probleme matematice considerate greu de rezolvat cu tehnologia actuală. În material se arată că Google, Microsoft și universități din Marea Britanie și Statele Unite lucrează la sisteme care folosesc mecanica cuantică pentru calcule matematice sofisticate, însă construirea lor este dificilă, iar sistemele funcționale de azi sunt încă prea mici pentru sarcinile care ar produce impactul major anticipat. Obstacole tehnice și pragul „relevant criptografic” Articolul descrie dificultăți concrete: unele sisteme au nevoie de cantități mari de heliu pentru răcire la temperaturi apropiate de zero absolut sau de săptămâni de lucru pentru alinierea laserelor. În plus, qubiții (biți cuantici) sunt fragili, iar menținerea lor stabili este una dintre provocările centrale. Pentru un computer cuantic suficient de puternic încât să spargă criptarea, ar fi nevoie de „sute de mii sau chiar milioane de qubiți stabili”, ceea ce implică depășirea unor bariere fizice și tehnologice semnificative. Cât de realist este termenul 2029 și ce spun estimările Leonie Mueck, fost director de produs la Riverlane (startup cuantic din Cambridge), spune că declarația Google nu înseamnă neapărat că un astfel de computer va exista „cu certitudine” până în 2029. Ea indică faptul că multe estimări pentru un computer cuantic „relevant din punct de vedere criptografic” se întind între 2030 și 2050. Totuși, Mueck consideră că perspectiva este suficient de apropiată încât guvernele să se pregătească deja pentru riscul ca date stocate astăzi sub standarde curente de criptare să devină expuse atunci când tehnologia va avansa. „Stochează acum, decriptează mai târziu” și reacția autorităților Materialul menționează un tip de atac în care datele sunt colectate și păstrate acum, urmând să fie decriptate ulterior, când calculul cuantic va permite acest lucru. În acest context, calendarul avansat de Google este prezentat ca un semnal pentru industrie să înceapă migrarea din timp către soluții mai avansate pentru protejarea datelor sensibile. În sprijinul ideii de pregătire, este amintit și un îndemn al agenției britanice National Cyber Security Centre, care a cerut organizațiilor să-și protejeze sistemele împotriva „hackerilor cuantici” până în 2035. Ce ar trebui să urmărească organizațiile, pe termen scurt Din informațiile prezentate reies câteva direcții de acțiune pe care companiile și instituțiile le pot lua în calcul, în linie cu recomandările Google și cu riscurile descrise: migrarea treptată către criptografie post-cuantică pentru autentificare și semnături digitale; inventarierea sistemelor și a datelor care trebuie să rămână confidențiale pe termen lung; evaluarea expunerii la scenariul „stochează acum, decriptează mai târziu”; planificarea actualizărilor în infrastructura de securitate, având în vedere că schimbările pot dura ani. În ansamblu, avertismentul Google nu este prezentat ca o predicție sigură despre 2029, ci ca un argument pentru accelerarea tranziției, astfel încât organizațiile să nu fie forțate să reacționeze în grabă atunci când capabilitățile cuantice vor atinge pragul critic. [...]

iPhone Fold va ajunge „fără îndoială” după iPhone 18 Pro , potrivit 9to5Mac , care citează declarațiile jurnalistului Mark Gurman (Bloomberg) dintr-o sesiune live de întrebări și răspunsuri. Deși prezentarea ar urma să aibă loc în toamnă, calendarul de livrare ar fi mai târziu decât pentru modelele Pro. Gurman a spus că întârzierea este legată de dificultatea de producție a unui telefon pliabil, în special a ecranului. În context, el a indicat că tehnologia de afișaj pentru astfel de dispozitive este printre cele mai complexe disponibile pe piață, ceea ce poate împinge livrările dincolo de fereastra obișnuită. „Telefoanele pliabile sunt foarte dificil de produs. Tehnologia acelui ecran este una dintre cele mai complexe tehnologii de afișaj disponibile pe piață astăzi. Și, prin urmare, nu există nicio îndoială că acesta va veni puțin mai târziu decât telefoanele Pro.” Subiectul a reapărut după ce, săptămâna trecută, un analist de la Barclays a susținut că pliabilul ar putea să nu fie lansat până în decembrie, în timp ce așteptările anterioare indicau o livrare în septembrie, la scurt timp după prezentare. Gurman nu a avansat o dată exactă, dar a lăsat de înțeles că nu se așteaptă la o amânare foarte mare față de iPhone 18 Pro. În scenariul descris de publicație, Apple ar putea anunța iPhone Fold în septembrie, alături de iPhone 18 Pro, însă livrările pentru modelul pliabil s-ar putea muta în octombrie, noiembrie sau chiar decembrie. 9to5Mac compară situația cu lansarea iPhone X, când un design major și complex a venit cu întârzieri față de restul gamei. [...]

China vizează trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030 , într-un program care poate eroda avantajul Statelor Unite în zborurile spațiale cu echipaj uman, potrivit AGERPRES , care preia o analiză AFP publicată pe 26 martie 2026. În timp ce NASA pregătește pentru începutul lunii aprilie misiunea Artemis 2, primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după o pauză de peste 50 de ani, analiza notează că Beijingul mizează pe o strategie pe termen lung, construită în ultimele trei decenii, pentru a ajunge la aselenizare și, ulterior, la o prezență permanentă. Programul chinez cu echipaj uman și rolul stației Tiangong Programul chinez pentru zboruri cu echipaj uman a fost lansat în 1992, după ce China a fost exclusă treptat din cooperarea internațională de către Statele Unite. De atunci, și-a dezvoltat în mare parte singură capacitățile, realizând aproximativ 15 misiuni cu echipaj uman după primul zbor al astronautului Yang Liwei, în 2003. Un punct de sprijin este stația spațială Tiangong („Palatul celest”), construită după ce SUA au interzis participarea Chinei la proiectul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Tiangong și-a primit primii rezidenți în 2021 și este ocupată în prezent de trei astronauți, oferind experiență pentru ieșiri în spațiu, andocări, mentenanță și studii privind efectele asupra corpului uman. „Această eficacitate se explică printr-o fermă voință politică la vârful statului, finanțări stabile, ingineri spațiali de prim rang la nivel internațional, prioritate acordată mai degrabă progreselor tehnice decât presiunilor exercitate de calendarul misiunilor și prin integrarea întregului lanț industrial în proces”, a subliniat Richard de Grijs, profesor la Universitatea Macquarie din Australia. Calendarul pentru Lună: vehicule noi, rachetă dedicată și modul de aselenizare Agenția spațială chineză CNSA indică drept țintă anul 2030 pentru momentul în care astronauții chinezi ar urma să pășească pe Lună. China a trimis deja roboți pe Lună și a adus pe Terra eșantioane lunare, însă o misiune cu echipaj uman presupune sisteme diferite, aflate acum în testare. Elementele-cheie menționate în analiză sunt: zborul de testare pe orbită, în 2026, pentru noul vehicul spațial Mengzhou („Nava viselor”), care ar urma să înlocuiască Shenzhou și să transporte astronauți spre orbita lunară; dezvoltarea rachetei ultra-puternice Long March 10 (aproximativ 90 de metri), descrisă ca indispensabilă pentru misiunile lunare; aceasta a realizat deja un prim zbor la altitudine suborbitală pe 11 februarie; modulul de aselenizare Lanyue („Îmbrățișarea Lunii”), care ar putea avea zborul inaugural în 2028-2029. Baza lunară și miza polului sudic: resurse, infrastructură și competiție implicită China afirmă că vrea o bază pe Lună și urmărește ca până în 2035 să construiască o versiune „de bază” a unei stații științifice locuibile, Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS), în apropierea polului sudic lunar, unde este prezumată existența apei sub formă de gheață. Proiectul este derulat împreună cu Rusia și include și alte țări asociate, precum Thailanda, Pakistan și Belarus. Construcția ar urma să folosească „cărămizi” realizate la fața locului din regolit lunar (stratul de praf și fragmente de rocă de la suprafață), cu imprimante 3D; tehnica a fost testată pe Terra și pe Tiangong și ar urma să fie testată pe Lună în misiunea robotizată Chang’e-8, programată în 2028. În paralel, China dezvoltă constelația de sateliți „Queqiao”, destinată serviciilor de comunicații, navigație și teledetecție pentru activitățile lunare. Analiza subliniază că Beijingul evită să vorbească despre o „cursă” cu SUA, însă miza practică există: dacă China ar instala prima o bază, ar putea complica planurile americane, în condițiile în care zonele favorabile din apropierea polului sudic sunt limitate. În același timp, un specialist citat, Chen Lan, spune că China rămâne deocamdată în urma SUA la zboruri cu echipaj uman, invocând superioritatea vehiculelor Dragon și Orion față de Shenzhou, dar că o aselenizare în 2030 ar însemna recuperarea decalajului. După 2040, potrivit CNSA, baza lunară ar urma să fie folosită pentru „validarea tehnologiilor și capacităților” necesare unei misiuni cu echipaj uman spre Marte, însă Chen Lan apreciază că proiecte concrete pentru „Planeta Roșie” nu vor apărea înainte de aselenizare și de prima etapă a bazei lunare. [...]

Meta a lansat inițiativa „Meta Small Business” pentru a accelera adoptarea AI în IMM-uri , relatează TechRadar . Compania țintește aproximativ 250 de milioane de întreprinderi mici care folosesc deja Facebook, Instagram și WhatsApp, însă nu a prezentat deocamdată produse concrete sau un calendar de lansare. Ce anunță Meta și cui se adresează Inițiativa, prezentată de Mark Zuckerberg, este poziționată ca un set de instrumente „sub brandul Small Business”, menit să sprijine antreprenorii și firmele mici să folosească inteligența artificială în activitatea curentă. Potrivit articolului, Meta mizează pe baza sa existentă de clienți din zona IMM, pe care s-a sprijinit de ani buni pentru venituri din publicitate și servicii asociate. Conform Axios , demersul nu este o surpriză: Meta a depins structural de micile afaceri care își promovează produsele și serviciile pe platformele sale, iar monetizarea suplimentară a acestui segment „în era AI” este văzută ca o evoluție firească. Obiectivul: reducerea barierelor de intrare pentru AI și pentru lansarea unei afaceri Schema este descrisă ca un efort de a reduce barierele de intrare atât pentru instrumentele de inteligență artificială, cât și pentru antreprenoriat în general. Miza declarată este ca pornirea și administrarea unei afaceri să devină mai ușoare, indiferent dacă este vorba despre o activitate secundară la scară mică sau despre o idee cu potențial de creștere. Zuckerberg a argumentat, potrivit relatării, că „în era AI ar trebui să fie mai ușor ca niciodată pentru oameni să construiască noi afaceri” și că Meta vrea să dezvolte servicii care să permită acest lucru, pentru ca prosperitatea asociată „superinteligenței” să fie împărțită mai larg. Ce funcții ar putea include și cum se diferențiază de rivali Deși foaia de parcurs nu este publică, articolul indică drept posibile direcții o suită de funcții orientate spre automatizare și eficiență operațională pentru firmele mici, inclusiv: creare automată de reclame; servicii pentru clienți asistate de AI; generare de conținut pentru rețele sociale și publicitate; analiză și recomandări bazate pe date (informații despre cum pot scala afacerile). În același timp, TechRadar notează că, în timp ce alți giganți tehnologici vizează mai ales companii mari, cu bugete ridicate, Meta ar putea încerca să se diferențieze printr-o strategie axată pe un număr mare de clienți cu venituri mai mici, construind o ofertă „cap-coadă” pentru antreprenori: de la creare și promovare până la vânzare și interacțiunea cu clienții. Ce urmează și ce rămâne neclar În acest moment, elementul central lipsă este detalierea: Meta nu a anunțat produse, termene sau un plan oficial de implementare. Orice evaluare a impactului comercial depinde de aceste informații, inclusiv de modul în care instrumentele vor fi integrate în Facebook, Instagram și WhatsApp și ce model de tarifare va fi ales. Articolul mai menționează că, pe fondul unor informații potrivit cărora compania ar putea reduce mii de posturi, viitoarele anunțuri ar putea include și o foaie de parcurs pentru „Small Business”, inclusiv posibilitatea reangajării unor angajați afectați, în cadrul noii direcții. Meta nu a prezentat însă, în materialul citat, detalii care să confirme aceste scenarii. [...]

OpenAI a pus pe termen nedefinit planurile pentru un „ChatGPT erotic” , potrivit Ars Technica , care citează informații din Financial Times. Decizia vine după reacții negative și pe fondul unei reorientări către „produsele de bază” ale companiei. Conform Financial Times, persoane din interior au spus că OpenAI a luat în calcul inclusiv renunțarea completă la așa-numitul „mod pentru adulți”. Consilierii companiei ar fi avertizat că utilizatorii ar putea dezvolta atașamente nesănătoase față de chatbot, cu posibile efecte asupra sănătății mintale; unul dintre consilieri a descris riscul ca sistemul să ajungă un „antrenor de sinucidere sexy”. Raportul mai arată că și angajații au ridicat semne de întrebare privind compatibilitatea unui astfel de produs cu misiunea OpenAI de a dezvolta inteligență artificială în beneficiul umanității. Pentru echipele implicate, efortul nu ar fi justificat, inclusiv din cauza dificultăților tehnice: sursele citate de Financial Times susțin că este complicat să antrenezi modele care au evitat anterior astfel de conversații din motive de siguranță să producă conținut explicit, fără a genera și rezultate ilegale (de exemplu, zoofilie sau incest) atunci când sunt folosite seturi de date cu conținut sexual. În plus, inițiativa ar fi creat neliniște în rândul investitorilor: două persoane familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Financial Times că unii finanțatori au pus sub semnul întrebării de ce OpenAI și-ar asuma un risc reputațional pentru un produs cu un potențial de câștig „relativ mic”. Ars Technica amintește că, și fără răspunsuri erotice, ChatGPT a fost asociat cu posibile prejudicii de sănătate mintală la copii și adulți, în contextul unor procese care acuză compania că ar fi lansat chatbotul fără măsuri de protecție adecvate. [...]

Google extinde la nivel global funcția Search Live potrivit Android Headlines , făcând experiența de căutare multimodală disponibilă în peste 200 de țări și teritorii. Actualizarea permite utilizatorilor să interacționeze cu aplicația Google prin voce și cameră în orice regiune în care este activ în prezent „AI Mode” (modul de căutare asistat de inteligență artificială). Baza tehnică a extinderii este modelul Gemini 3.1 Flash Live , o variantă din familia Gemini orientată spre reducerea întârzierilor (latenței) și îmbunătățirea cursivității dialogului vorbit. Conform specificațiilor tehnice menționate de sursă, modelul este nativ multilingv, ceea ce înseamnă că poate procesa și răspunde în mai multe limbi fără a necesita versiuni separate pentru fiecare piață. Search Live funcționează ca un strat de conversație în aplicația Google pentru Android și iOS. După apăsarea pictogramei „Live”, sistemul ascultă întrebările rostite și oferă răspunsuri audio, iar utilizatorii pot continua dialogul pentru a rafina rezultatele sau pot accesa linkurile web afișate pentru verificarea informațiilor și documentare suplimentară. Actualizarea adaugă și opțiunea de a folosi camera dispozitivului pentru context vizual. Utilizatorii pot îndrepta camera către un obiect, iar sistemul analizează datele vizuale pentru a furniza informații relevante, inclusiv identificarea unor componente mecanice sau sugestii de pași pentru depanarea unor probleme casnice. Funcția poate părea familiară pentru cei care folosesc chatbotul Gemini, unde există de mai mult timp o opțiune „Live”. Diferența, potrivit sursei, este că Google aduce acum capabilități „Live” în „AI Mode” din Search, adică în zona de căutare integrată în serviciul clasic Google Search. Lansarea este în curs pentru utilizatorii Free și Pro. [...]