Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple pregătește în iOS 27 un sistem care va permite mai multor aplicații de chat cu inteligență artificială să se integreze cu Siri, relatează Bloomberg prin vocea lui Mark Gurman. Schimbarea ar extinde modelul introdus în 2024, când Siri a primit integrare cu ChatGPT odată cu iOS 18.
Potrivit materialului, Apple a spus anterior că vrea să aducă și alți furnizori, precum Google Gemini, însă planul nu s-a concretizat atunci. În paralel, compania ar fi ajuns la un acord cu Google pentru folosirea modelului de inteligență artificială Gemini în funcții încă nelansate ale Siri și Apple Intelligence, inclusiv pentru „inteligență personală” și control în aplicații.
Gurman susține că Apple ar renunța la abordarea bazată pe acorduri separate cu fiecare furnizor și ar introduce, în schimb, un „sistem de extensii” pentru Siri, prin care chatbot-urile din aplicații să poată funcționa împreună cu asistentul. Ca exemplu, este menționată aplicația Claude a companiei Anthropic, care ar urma să poată colabora cu Siri. În același timp, textul precizează că acest lucru nu ar afecta parteneriatul Apple–Google, Gemini urmând să rămână folosit pentru Apple Intelligence și anumite funcții Siri.
Noul sistem ar urma să fie disponibil pe mai multe platforme, conform informațiilor din versiunile de test ale sistemelor de operare:
În mesajele din versiunile beta, funcția este descrisă ca permițând „agenților” (adică module software din aplicațiile instalate) să lucreze cu Siri, cu aplicația Siri și cu alte funcții ale dispozitivului. Utilizatorii ar urma să poată adăuga servicii suplimentare de inteligență artificială dintr-un meniu nou, care trimite către o zonă dedicată din magazinul de aplicații.
Integrarea nu ar fi automată: aplicațiile de chat cu inteligență artificială vor trebui actualizate pentru a folosi noile capabilități din iOS 27. Separat, începând cu iOS 26.4, lansat în această săptămână, aplicațiile de acest tip ar urma să poată funcționa pentru prima dată și cu CarPlay, tot cu condiția ca dezvoltatorii să actualizeze aplicațiile.
În plus, Gurman mai afirmă că Apple intenționează să facă Siri mai apropiat ca funcționalitate de aplicațiile de chat cu inteligență artificială în iOS 27 și că testează chiar o aplicație Siri separată, care ar urma să suporte același sistem de extensii.
Recomandate
1Password încearcă să reducă riscul ca agenții AI să „vadă” parolele utilizatorilor printr-o platformă dedicată, „1Password for Agents”, care conectează managerul de parole la asistenți automatizați fără a le expune credențialele, potrivit 9to5Mac . Ideea centrală este una operațională: tot mai multe companii și utilizatori testează „agenți AI” (software care execută sarcini în numele tău, inclusiv autentificări și acțiuni în conturi), iar asta ridică o problemă practică de securitate — cum lași un agent să lucreze cu conturile tale fără să-i dai efectiv parola. 1Password spune că platforma sa „păstrează credențialele și secretele în siguranță, în timp ce agenții își fac treaba” și că se conectează la „agenții personali” ai utilizatorului astfel încât aceștia să poată funcționa „fără să vadă parolele”. Cu cine funcționează acum și ce urmează La lansare, „1Password for Agents” are integrări cu: Meta Muse Grok Bot (asociat SpaceX Super Intelligence, conform textului sursei) Compania afirmă că are în pregătire mai multe integrări, inclusiv cu OpenAI și Anthropic , alături de „mulți alți parteneri”. Acces: listă de așteptare și pagini oficiale Platforma este disponibilă, deocamdată, printr-o listă de așteptare. Înscrierea se face pe pagina 1Password dedicată integrărilor pentru agenți AI: 1Password . Anunțul complet al companiei este publicat aici: 1Password . În iulie, 1Password lansase deja o integrare specială cu Claude, menționată de publicație ca pas anterior în aceeași direcție: 9to5Mac . De ce contează pentru companii și utilizatori Miza este controlul accesului într-un context în care agenții AI ar putea ajunge să opereze conturi (și, implicit, să declanșeze acțiuni cu impact financiar sau operațional) fără supraveghere continuă. O soluție care separă „executarea” de „cunoașterea parolei” poate reduce expunerea la scurgeri de credențiale și la reutilizarea lor neautorizată, însă 1Password nu oferă în materialul citat detalii tehnice despre mecanismul exact sau despre condițiile comerciale ale platformei. Următorul indicator relevant va fi ritmul integrărilor promise și modul în care 1Password va gestiona accesul și controlul pentru mai mulți agenți, în condițiile în care produsul pornește cu listă de așteptare. [...]
OpenAI acuză că un fost angajat a scos din companie peste 100 de fișiere confidențiale și le-a folosit la Apple , într-un episod care poate ridica miza litigiilor pe „secrete comerciale” (informații interne cu valoare economică, protejate legal) dintre giganții tech, potrivit The Verge . Într-un document depus miercuri, OpenAI susține că fostul angajat (nenumit) ar fi trimis informațiile către un cont personal înainte să plece la Apple, iar ulterior ar fi prezentat materialele conducerii Apple, inclusiv vicepreședintelui responsabil de operațiunile companiei în Asia. Dosarul apare în contextul unei dispute legale între Apple și OpenAI privind secrete comerciale, însă de această dată OpenAI este cea care formulează acuzațiile. Publicația notează că informația despre depunere a fost relatată anterior de Reuters. Ce ar conține fișierele și de ce contează operațional OpenAI afirmă că fișierele includ elemente sensibile despre planurile sale de produs, precum imagini cu cel puțin un dispozitiv nelansat, informații despre furnizori, date de inginerie, fișiere de proiect, standarde pentru finisaje și rapoarte despre „acoperirea și etanșarea componentelor hardware”. Din perspectivă operațională, astfel de detalii pot influența decizii de proiectare și lanț de aprovizionare (alegerea furnizorilor, materiale, specificații), iar OpenAI susține că există riscul ca informația să circule intern la Apple și să fie folosită de ingineri pentru a modela produse viitoare. Legătura făcută de OpenAI cu noile dispozitive Apple OpenAI leagă explicit noul ecran inteligent HomeView al Apple și alte dispozitive prezentate săptămâna aceasta de o prezentare pe care fostul angajat ar fi susținut-o cu luni în urmă. Compania susține că, având acele informații, Apple „face un nou efort” în zona produselor cu inteligență artificială integrată, invocând un articol și un anunț al companiei despre lansările recente. În același timp, The Verge amintește că planurile de produs ale Apple se derulează, de regulă, pe termene lungi, iar un astfel de ecran inteligent a fost vehiculat în zvonuri de ani de zile — un context care complică demonstrarea unei legături directe între presupusa scurgere și produsele anunțate acum. Reacții și ce urmează OpenAI afirmă că este „foarte îngrijorată” că informațiile confidențiale ar circula în interiorul Apple. Apple nu a răspuns imediat solicitării de comentariu a publicației. Următorul pas relevant va fi modul în care instanța va trata acuzațiile și ce probe vor fi acceptate privind transferul și utilizarea documentelor, într-un moment în care competiția pentru produse hardware „cu AI” aduce în prim-plan nu doar inovația, ci și protecția informațiilor interne. [...]
Un model de inteligență artificială poate estima vârsta biologică și riscul de deces la pacienți oncologici dintr-o fotografie facială , însă utilitatea sa clinică reală și limitele de aplicare rămân încă neclare, potrivit Notebookcheck . Tehnologia, prezentată într-un studiu din „ The Lancet Digital Health ”, ridică atât perspectiva unor evaluări medicale cu bariere de intrare foarte mici, cât și întrebări despre validare, interpretabilitate și potențiale utilizări abuzive. Ce face modelul și pe ce date a fost antrenat Cercetătorii au dezvoltat un model numit FAHR-Face (Foundation Artificial Intelligence for Health Recognition), antrenat pe peste 40 de milioane de imagini faciale și adaptat ulterior pentru două sarcini distincte: estimarea „vârstei biologice” din trăsături faciale (care poate diferi de vârsta cronologică și ar putea indica starea generală de sănătate și reziliența fizică); estimarea riscului de supraviețuire la pacienți cu cancer pe baza unei fotografii, cu zone considerate relevante în special sub ochi și de-a lungul punții nasului. Rezultatele raportate pe pacienți cu cancer Evaluarea a inclus aproximativ 43.000 de pacienți oncologici, iar un test separat a fost realizat pe 3.820 de pacienți. În acest test: 122 de pacienți au fost încadrați de model în grupa cu risc maxim; dintre aceștia, 52% au murit în 90 de zile; 975 de pacienți au fost încadrați în grupa cu risc minim; dintre aceștia, 2% au murit în același interval. Autorii notează că asocierea dintre informația extrasă din fotografie și riscul de deces a rămas valabilă chiar și după luarea în calcul a factorilor clinici de prognostic. De ce contează: costuri mici, dar validare incompletă și risc de abuz Miza operațională a unei astfel de abordări este bariera scăzută de utilizare: o fotografie facială poate fi făcută în câteva secunde, cu costuri tehnice și financiare reduse, ceea ce ar putea accelera adoptarea în instrumente de triere sau monitorizare. În același timp, materialul subliniază limite importante: nu este stabilită o relație cauzală; modelul identifică tipare statistice, fără să explice automat procesele biologice din spatele lor; nu este clar dacă rezultatele se aplică și altor afecțiuni medicale; rămâne de văzut câtă valoare predictivă suplimentară aduce fotografia față de metodele clinice consacrate; există îngrijorări privind posibile utilizări precum urmărirea și supravegherea video. Test public: cum poate fi încercat modelul Cei care vor să își estimeze vârsta biologică se pot înscrie pe site-ul proiectului, unde pot încărca între 3 și 10 fotografii ale feței, o singură dată sau zilnic. Sistemul oferă un scor pentru fiecare imagine și un scor agregat. Conform descrierii, fotografiile nu sunt partajate și sunt șterse după o anumită perioadă, iar alte informații sunt anonimizate și puse la dispoziția altor cercetători. [...]
Folosirea agenților AI ca „echipă” de suport pentru management schimbă concret modul în care se iau decizii și se urmăresc resursele în Google , iar Sundar Pichai spune că astfel poate menține „activitatea” în derulare permanent, potrivit HotNews . Pichai a explicat, în podcastul Sources , că deleagă către agenți AI o parte din activitățile de colectare și sintetizare a informațiilor necesare conducerii companiei. El spune că, în loc să petreacă zilnic timp pentru a se pune la curent cu ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore, folosește agenți care „rulează” și îi aduc rezumate, urmând ca el să aprofundeze subiectele relevante. Ce fac, concret, agenții AI în rutina șefului Google În material se arată că agenții AI sunt instrumente de inteligență artificială proiectate să ducă la capăt sarcini „cap-coadă”, cât mai autonom, cu intervenție umană minimă. În cazul lui Pichai, utilizările menționate includ: înțelegerea evoluției dezvoltării modelelor; urmărirea modului în care sunt utilizate resursele de calcul ale Google; monitorizarea discuțiilor din numeroase grupuri interne de chat, fără a citi personal fiecare conversație; monitorizarea, prin telemetrie, a utilizării resurselor de calcul pe domenii de produs, eficiență și grad de utilizare, cu livrarea de „date și informații relevante”. Pichai susține că acest tip de instrumente „ne-a ajutat pe toți să devenim mai buni în ceea ce facem”. „24/7” ca avantaj operațional, dar cu limite la deciziile mari Deși mizează pe agenți pentru fluxuri de informare și monitorizare, Pichai afirmă că nu lasă inteligența artificială să ia deciziile importante în locul său, iar oamenii rămân implicați direct în deciziile cu consecințe semnificative privind alocarea resurselor de calcul. În același timp, articolul notează că agenții AI au fost în centrul unui val recent de incidente de cibersecuritate , care a alimentat îngrijorări. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre un „val de incidente” asociat agenților AI. Costul ascuns: munca de „supervizare” a agenților Pe lângă beneficiul continuității, apare și o nouă componentă operațională: gestionarea agenților devine o competență separată, cu sarcini precum verificarea rezultatelor, prevenirea dublării activităților sau evitarea abaterii de la sarcinile atribuite. Un exemplu citat în articol: un director de inginerie de la Cisco, care gestionează peste 10 agenți, a spus pentru Business Insider că supravegherea acestora poate însemna treceri mai frecvente între sarcini și o senzație de muncă mai intensă, fără reducerea programului. În viziunea lui Pichai, avantajul major rămâne faptul că agenții, rulați în cloud (infrastructură de calcul livrată ca serviciu), pot funcționa non-stop și pot relua activitatea „exact din punctul în care le-ai lăsat”, ceea ce, spune el, permite ca „activitatea [să] continu[e] fără întrerupere”. [...]
Meta vrea să scaleze Muse la miliarde de utilizatori, dar planul apasă pe costuri și finanțare potrivit Gizmodo , care relatează că Mark Zuckerberg urmărește nu doar ca oamenii să folosească agenții AI „Muse”, ci și ca acești agenți să „colaboreze” între ei într-o rețea online de mari dimensiuni. Miza operațională și financiară este majoră: compania recunoaște că Muse este „foarte intensiv” din punct de vedere al resurselor de calcul, iar extinderea la peste un miliard de utilizatori ar necesita investiții semnificative. Zuckerberg a spus, într-o discuție cu investitorii, că Meta se așteaptă „să crească Muse pentru a deservi miliarde de oameni” și că o rețea de „miliarde de Muses” ar putea „face mai multe” pentru persoane și companii „lucrând împreună”. Publicația notează că acesta este și motivul pentru care Meta nu „taxează pe toată lumea de la început” pentru folosirea Muse: compania vrea adopție rapidă pentru a construi rețeaua. Costurile AI împing Meta spre soluții de finanțare În același context, Meta ar urma să cheltuiască „cel puțin 135 de miliarde de dolari” (aprox. 608 miliarde lei) anul acesta, probabil mai mult, iar cea mai mare parte a banilor ar merge către proiecte de infrastructură pentru AI, potrivit informațiilor prezentate în material. După un declin al fluxului de numerar liber (free cash flow) menționat în raportările anterioare, compania a ajuns la un flux de numerar liber negativ în raportul publicat miercuri: pentru trimestrul al treilea încheiat la 30 septembrie, free cash flow a fost de minus 2,12 miliarde de dolari (aprox. 9,6 miliarde lei). Pentru a-și susține ambițiile în AI, executivii Meta au prezentat o nouă clasă de acțiuni. Începând de anul viitor, acționarii existenți ar urma să primească o nouă clasă de acțiuni fără drept de vot, printr-un split 2-la-1. Meta a mai încercat o structură similară în urmă cu circa un deceniu, când compania se numea Facebook, dar atunci a retras planul, potrivit Gizmodo. De ce contează: creștere rapidă, dar cu riscuri de încredere și guvernanță Meta susține că Muse are tracțiune: peste 10 milioane de persoane din SUA și Canada și-ar fi creat agenți personali de la debutul din începutul lui septembrie. Zuckerberg a mai afirmat că aplicația a fost „numărul unu în App Store aproape în fiecare zi” și că cel mai frecvent caz de utilizare este cumpărăturile, cu „mai mult de un sfert” dintre utilizatori implicați în astfel de activități și o valoare medie a achiziției de „peste 200 de dolari” (aprox. 910 lei). În paralel, Gizmodo punctează că strategia ridică întrebări despre partajarea datelor, în condițiile în care Meta are un istoric controversat pe zona de confidențialitate. În ziua publicării materialului, un judecător din New Mexico a ordonat Meta să plătească 25 de miliarde de dolari (aprox. 114 miliarde lei) pentru inducerea în eroare a consumatorilor în legătură cu confidențialitatea datelor în cazul Cambridge Analytica; Meta a spus că va face apel. Publicația mai amintește acuzații recente legate de Muse, inclusiv situații în care utilizatori au susținut că agenții ar fi analizat texte private fără solicitare sau ar fi divulgat o adresă de domiciliu, precum și faptul că Amazon ar fi blocat agenții la cumpărături pe platforma sa din motive legate de gestionarea credentialelor și a datelor de cont; Meta a mai reparat și o vulnerabilitate „zero-day” care ar fi permis preluarea conturilor. Separat, noua structură de acțiuni este prezentată ca o modalitate de a strânge finanțare fără a diminua controlul lui Zuckerberg asupra companiei. În plus, Meta spune că a încheiat un „ Founder Alignment Agreement ” prin care Zuckerberg se angajează să rămână în California, unde este sediul companiei, pentru următorii opt ani, în contextul discuțiilor despre o posibilă taxă pe avere pentru miliardari (Proposition 40). Conform materialului, structura cu acțiuni fără drept de vot i-ar permite să vândă astfel de titluri pentru lichiditate fără să-și piardă controlul. [...]
Mii de agenți AI pot comprima luni de analiză biologică în zeci de minute , arată un experiment descris de OpenAI , cu implicații directe pentru productivitatea cercetării și pentru felul în care sunt prioritizate experimentele în neuroștiințe și boli neurodegenerative. Într-o demonstrație realizată împreună cu PerturbAI și Scripps Research , echipa a folosit mii de agenți AI bazați pe GPT‑Rosalind pentru a interpreta date existente din milioane de celule din creierul de șoarece în 32 de minute. Miza operațională este reducerea blocajului dintre „datele produse” și „datele înțelese”: experimentele moderne pot modifica mii de gene și măsura efectele în milioane de celule, însă conectarea rezultatelor cu literatura științifică acumulată în decenii rămâne lentă și fragmentată. Abordarea propusă încearcă să scaleze tocmai această muncă de interpretare, nu doar procesarea brută. Cum funcționează „raționamentul biologic distribuit” Metoda împarte sarcina între mii de agenți AI, fiecare responsabil de o perturbare genetică. Agenții: investighează efectele unei perturbări asupra răspunsurilor celulare; caută și corelează rezultate relevante din literatura științifică; propun explicații și mecanisme biologice posibile. Rezultatele sunt agregate într-un „atlas de raționament” care leagă gene, efecte celulare, publicații relevante și ipoteze de mecanism. Analiza a folosit un „atlas CRISPR” la nivelul întregului creier (un set de date despre efectele perturbărilor genetice în diferite tipuri de celule din creierul de șoarece). De ce contează: randament mai mare la aceeași resursă și acoperire mai bună a literaturii Echipa estimează că o analiză umană comparabilă, făcută „câte o perturbare pe rând”, ar dura de la luni până la un an. În plus, testele interne au comparat un singur agent care primește întregul volum de lucru cu varianta distribuită, păstrând modelul și resursele fixe: pe măsură ce sarcina a crescut, agentul unic a acoperit tot mai puțin din literatură, ajungând să citeze 11 referințe la cel mai mare volum, în timp ce agenții distribuiți au citat peste 700 de referințe. În evaluări „în orb” (fără ca evaluatorii să știe ce variantă analizează), experții umani au preferat rapoartele generate de agenții distribuiți în 75% din cazuri. Potrivit descrierii, agenții au reprodus concluzii din analize umane și au identificat și piste suplimentare, iar evaluările lor privind noutatea și valoarea științifică au fost aliniate cu judecăți ale experților umani. Exemple de piste biologice identificate Materialul oferă câteva exemple de conexiuni pe care agenții le-au scos în evidență și care ar putea ghida experimente ulterioare: diferențe neașteptate între Tsc1 și Tsc2 (gene care controlează mTOR) în cerebel: perturbarea Tsc2 a modificat activitatea a zeci de gene implicate în comunicarea neuronală, în timp ce perturbarea Tsc1 a produs schimbări minime în aceeași zonă; o ipoteză legată de DCTN1 (genă asociată cu sindromul Perry, boală neurodegenerativă cu simptome asemănătoare Parkinson): perturbarea Dctn1 a crescut expresia genelor implicate în sinteza colesterolului, iar agenții au conectat observația cu cercetări care sugerează că problemele de transport al colesterolului pot determina celulele să producă mai mult colesterol. Ipoteza de testat: dacă perturbarea DCTN1 schimbă distribuția colesterolului în neuroni și dacă asta contribuie la neurodegenerare. Ce urmează: acces la rezultate și limitări implicite OpenAI notează că „atlasul de raționament” este disponibil public, astfel încât cercetătorii pot compara gene înrudite, investiga răspunsuri neașteptate și selecta piste promițătoare pentru experimente. În același timp, concluziile prezentate sunt formulate ca direcții de cercetare și ipoteze care necesită validare în laborator, nu ca rezultate clinice. [...]
