Știri
Știri din categoria Tehnologie

Google avertizează că computerele cuantice pot compromite criptarea până în 2029, potrivit Antena 3 CNN, care citează un material din The Guardian. Mesajul vizează în special bănci, guverne și furnizori de tehnologie, care ar trebui să se pregătească pentru un scenariu în care atacatori dotați cu astfel de sisteme ar putea sparge „majoritatea” metodelor de criptare folosite astăzi.
Într-o postare pe blog, oficiali ai companiei spun că tehnologia cuantică va deveni „o amenințare semnificativă la adresa standardelor criptografice actuale” înainte de finalul deceniului și îndeamnă industria să accelereze tranziția către criptografie post-cuantică (adică algoritmi proiectați să reziste și în fața calculului cuantic).
Google afirmă că a ajustat „modelul de amenințare” (felul în care evaluează riscurile și prioritizează măsurile de securitate) pentru a pune pe primul plan migrarea către criptografia post-cuantică în zona serviciilor de autentificare, inclusiv pentru semnături digitale.
„Criptarea utilizată în prezent pentru a vă păstra informațiile confidențiale și în siguranță ar putea fi ușor spartă de un computer cuantic de mare capacitate în anii următori”, precizează aceștia.
Compania recomandă ca și alte echipe de inginerie să urmeze aceeași direcție, în ideea că tranziția nu se face peste noapte, iar sistemele critice (autentificare, semnături, infrastructură de chei) au cicluri lungi de actualizare.

Computerele cuantice sunt încă la început, dar promit să rezolve rapid anumite tipuri de calcule foarte dificile pentru calculatoarele clasice. În securitate cibernetică, miza este că o parte din criptarea utilizată pe scară largă se bazează pe probleme matematice considerate greu de rezolvat cu tehnologia actuală.
În material se arată că Google, Microsoft și universități din Marea Britanie și Statele Unite lucrează la sisteme care folosesc mecanica cuantică pentru calcule matematice sofisticate, însă construirea lor este dificilă, iar sistemele funcționale de azi sunt încă prea mici pentru sarcinile care ar produce impactul major anticipat.
Articolul descrie dificultăți concrete: unele sisteme au nevoie de cantități mari de heliu pentru răcire la temperaturi apropiate de zero absolut sau de săptămâni de lucru pentru alinierea laserelor. În plus, qubiții (biți cuantici) sunt fragili, iar menținerea lor stabili este una dintre provocările centrale.

Pentru un computer cuantic suficient de puternic încât să spargă criptarea, ar fi nevoie de „sute de mii sau chiar milioane de qubiți stabili”, ceea ce implică depășirea unor bariere fizice și tehnologice semnificative.
Leonie Mueck, fost director de produs la Riverlane (startup cuantic din Cambridge), spune că declarația Google nu înseamnă neapărat că un astfel de computer va exista „cu certitudine” până în 2029. Ea indică faptul că multe estimări pentru un computer cuantic „relevant din punct de vedere criptografic” se întind între 2030 și 2050.
Totuși, Mueck consideră că perspectiva este suficient de apropiată încât guvernele să se pregătească deja pentru riscul ca date stocate astăzi sub standarde curente de criptare să devină expuse atunci când tehnologia va avansa.
Materialul menționează un tip de atac în care datele sunt colectate și păstrate acum, urmând să fie decriptate ulterior, când calculul cuantic va permite acest lucru. În acest context, calendarul avansat de Google este prezentat ca un semnal pentru industrie să înceapă migrarea din timp către soluții mai avansate pentru protejarea datelor sensibile.
În sprijinul ideii de pregătire, este amintit și un îndemn al agenției britanice National Cyber Security Centre, care a cerut organizațiilor să-și protejeze sistemele împotriva „hackerilor cuantici” până în 2035.
Din informațiile prezentate reies câteva direcții de acțiune pe care companiile și instituțiile le pot lua în calcul, în linie cu recomandările Google și cu riscurile descrise:
În ansamblu, avertismentul Google nu este prezentat ca o predicție sigură despre 2029, ci ca un argument pentru accelerarea tranziției, astfel încât organizațiile să nu fie forțate să reacționeze în grabă atunci când capabilitățile cuantice vor atinge pragul critic.
Recomandate

Google și Apple încep să activeze criptarea end-to-end pentru mesajele RCS între Android și iPhone , o schimbare operațională care ridică nivelul de confidențialitate pentru conversațiile „cross-platform” (între ecosisteme diferite) și reduce diferențele istorice dintre SMS și aplicațiile moderne de mesagerie, potrivit Google Blog . Criptarea end-to-end (E2EE) înseamnă că mesajele nu pot fi citite „pe traseu”, în timp ce sunt transmise între dispozitive. În termeni practici, RCS (Rich Communication Services), standardul care înlocuiește SMS, primește un strat de securitate care până acum lipsea în conversațiile dintre Android și iPhone. Cine primește funcția și în ce condiții Lansarea începe „de astăzi” în versiune beta și vizează: utilizatorii de iPhone care rulează iOS 26.5 , cu operatori compatibili; utilizatorii Android care au cea mai recentă versiune a aplicației Google Messages. Disponibilitatea depinde de dispozitivele care suportă standardul RCS și au criptarea end-to-end activată, conform notei din material. Ce se schimbă în utilizare: activare implicită și indicator vizual Google precizează că, pentru utilizatorii Google Messages, conversațiile RCS criptate end-to-end vor fi semnalizate printr-o pictogramă cu lacăt, aceeași folosită anterior în chat-urile RCS. Criptarea este activată implicit și „va fi activată automat în timp” atât pentru conversații noi, cât și pentru unele existente. Contextul oferit de Google este că aplicația Google Messages are de ani buni criptare end-to-end între dispozitive Android, însă compania susține că obiectivul a fost extinderea protecției și la conversațiile între platforme, printr-un efort „la nivelul industriei” împreună cu Apple. [...]

Unitree a prezentat un robot cu „cockpit” pentru o persoană, cu preț de pornire 650.000 de dolari (aprox. 3,0 milioane lei) , un semnal că zona roboților de mari dimensiuni începe să iasă din etapa de prototip și să intre în logica de produs industrial, potrivit Mediafax . Robotul, numit GD01 , are în partea superioară o cabină completă în care poate sta o persoană. Compania îl descrie drept un „vehicul civil”, iar informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației NEXTA. Ce știm despre GD01 și cum ar urma să fie folosit Conform datelor prezentate, GD01: este un robot de mari dimensiuni, „de două ori mai înalt decât un adult”; cântărește circa jumătate de tonă; se poate deplasa atât pe două, cât și pe patru „picioare”; este prezentat ca fiind pregătit pentru producția în masă. Prețul de pornire indicat este de 650.000 de dolari (aprox. 3,0 milioane lei), nivel care îl plasează, cel puțin deocamdată, într-o zonă de achiziții de nișă, mai degrabă pentru organizații sau utilizări specializate decât pentru consumatori. De ce contează: trecerea de la demonstrație la producție Elementul cu impact operațional este afirmația că robotul ar fi „deja pregătit pentru producția în masă”. Dacă se confirmă în practică, asta ar însemna că astfel de platforme robotice nu mai sunt doar demonstrații tehnologice, ci produse care pot fi fabricate și livrate, cu un preț de referință și o poziționare explicită drept „vehicul civil”. Materialul nu oferă detalii despre autonomie, viteză, scenarii concrete de utilizare sau certificări, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi operat și pe ce piețe ar urma să fie disponibil. [...]

Samsung livrează o actualizare software majoră care extinde funcțiile de inteligență artificială pe frigiderele Bespoke AI Family Hub din SUA, fără hardware nou , mizând pe un model de „valoare în timp” pentru electrocasnice, prin îmbunătățiri aduse recunoașterii alimentelor, controlului vocal și ecranului cu informații zilnice, potrivit Samsung News . Actualizarea este disponibilă „over-the-network” (OTN, adică prin rețea, similar actualizărilor de software de pe telefoane) și începe să fie livrată începând cu 11 mai pentru anumite modele Bespoke AI Refrigerator Family Hub din S.U.A. Compania precizează că produsul nu este disponibil în România. „Valoarea unui electrocasnic nu ar trebui să fie fixată în momentul achiziției — ar trebui să crească pe măsură ce tehnologia evoluează”, a declarat Jeong Seung Moon, vicepreședinte executiv și director al echipei de cercetare și dezvoltare pentru divizia Digital Appliances (DA) de la Samsung Electronics. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Pachetul de actualizări vizează trei zone: AI Vision (recunoașterea alimentelor), asistentul vocal Bixby și interfața „Now Brief” cu widget-uri personalizate. AI Food Manager: recunoaștere extinsă a alimentelor, inclusiv produse ambalate Samsung spune că AI Food Manager actualizat extinde gama de produse pe care frigiderul le poate recunoaște și urmări, printr-o versiune îmbunătățită a AI Vision, construită cu Google Gemini și completată de „inteligență cloud” (procesare și modele AI rulate pe servere, nu doar local pe aparat). Concret, sistemul ar urma să: identifice cu o precizie mai mare mai multe produse proaspete și ambalate, peste cele „40 de produse studiate anterior”; recunoască mai bine produse de marcă și ingrediente specifice regiunii; folosească OCR (recunoaștere optică a caracterelor) pentru a citi texte de pe ambalaje și a identifica o gamă mai largă de produse de marcă. Pe baza modelelor de utilizare, frigiderul poate alerta proactiv utilizatorii când produsele consumate frecvent trebuie reînnoite, cu scopul de a simplifica planificarea cumpărăturilor și de a reduce risipa alimentară. Bixby: comenzi vocale mai „conversaționale” Actualizarea aduce o versiune mai avansată a Bixby, care ar permite interacțiuni mai naturale, în care utilizatorul nu mai trebuie să formuleze comenzi rigide, iar asistentul poate cere clarificări în funcție de context. Samsung oferă exemple precum activarea modului „Sphere Ice” sau setarea unei rutine care pornește funcția Power Cool când temperatura exterioară depășește un prag. În exemplul din material, pragul este 90°F, adică aproximativ 32°C. Now Brief: widget-uri zilnice și personalizare prin Voice ID „Now Brief”, ecranul zilnic implicit al Family Hub, primește widget-uri suplimentare, inclusiv: Trending Recipes : recomandări zilnice de rețete video, accesibile și prin SmartThings Food; FoodNote : folosește lista AI Vision pentru a evidenția ingredientele utilizate frecvent și a recomanda rețete; „Ce avem astăzi?” : recomandări de meniu aleatorii sau bazate pe conținutul frigiderului. Samsung mai menționează personalizarea prin Voice ID (recunoașterea vocii), care poate afișa conținut diferit pentru membrii familiei, precum evenimente din calendar, mementouri sau știri pe teme de interes, dar și date legate de sănătate (de exemplu, rezumate ale tiparelor de somn și actualizări privind activitatea zilnică), în funcție de conturi și setări. Disponibilitate și limitări Actualizarea OTN începe în S.U.A. pentru anumite modele, iar extinderea către AI Home de 9 inch și către piețe globale suplimentare este planificată „în etape pe parcursul anului 2026”, cu mențiunea că termenele și funcțiile se pot modifica fără notificare prealabilă. Samsung precizează explicit că acest produs nu este disponibil în România. [...]

Huawei și Honor își mută accentul de la „specificații” la design și video , într-o schimbare de strategie de cercetare-dezvoltare care poate influența direct diferențierea produselor și costurile de dezvoltare în zona premium, potrivit CNMO . Informațiile, prezentate ca „mesaje din industrie”, indică faptul că mai mulți producători chinezi de smartphone-uri, inclusiv Huawei și Honor, nu mai urmăresc „orbește” scorurile din teste sintetice și acumularea de specificații, ci își reorientează eforturile către experiența reală de utilizare. În centrul acestei repoziționări ar fi două direcții: designul exterior și capabilitățile de filmare video. Ce se schimbă în dezvoltarea produselor Potrivit publicației, ajustările de strategie includ trei direcții principale: Investiții mai mari în materiale și procese de fabricație (noi materiale și tehnologii), cu obiectivul de a îmbunătăți senzația la utilizare (priza în mână) și calitatea percepută vizual. Schimbarea fluxului de dezvoltare , astfel încât designerii să fie implicați „profund” încă din faza de inițiere a proiectului, uneori chiar să conducă procesul, iar prioritatea designului („aspect/estetică”) să urce pe primul loc . Renunțarea la forme „ciudate” pentru produse individuale și trecerea la o limbă de design unificată, de familie , între liniile de produse, pentru a construi un sistem estetic asociat poziționării de gamă înaltă. Video-ul devine diferențiator: parteneriatul Honor–ARRI Pe zona de imagine, CNMO notează că Honor a anunțat oficial la MWC 2026 un parteneriat strategic cu ARRI, producător de camere cinematografice. Publicația susține că este prima dată când ARRI își deschide tehnologii „de nivel cinematografic” către terminale mobile de consum. Conform informațiilor din articol, rezultatele colaborării ar urma să apară mai întâi pe „Robot Phone”, descris ca primul „telefon robot” al Honor, prin integrarea unor elemente precum știința culorii ARRI, curbe LOG și reglaje de lumină și umbră, împreună cu experiența Honor în imagine mobilă, pentru un flux „cap-coadă” de lucru video, de la filmare la post-producție. Tot în acest context, șeful ingineriei de imagine al Honor, Luo Wei, este citat cu ideea că o altă companie de telefoane ar fi încercat să colaboreze cu ARRI, însă ARRI ar fi ales Honor pe baza capabilităților tehnice, a evaluării tendințelor și a controlului proceselor de cercetare-dezvoltare. Ce face Huawei pe aceeași direcție Pentru Huawei, CNMO indică faptul că firma va continua să dezvolte tehnologia proprie „Hongfeng” (Red Maple) pe zona de imagine, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța la filmare video. În ansamblu, dacă această schimbare de priorități se confirmă în produsele viitoare, competiția în segmentul premium ar putea migra și mai mult către calitatea percepută (design, materiale) și capabilități video , în detrimentul diferențierii prin specificații ușor de egalat între rivali. [...]

Un posibil DJI Air 4 ar putea intra în categoria sub 250 g, ceea ce i-ar reduce obligațiile de înregistrare și restricțiile de zbor în multe piețe, potrivit unei scurgeri de informații citate de Gizmochina . Indiciul vine dintr-o apariție timpurie într-o aplicație chineză legată de conformitate, unde dispozitivul este încadrat ca dronă sub pragul de 250 g. Informația este atribuită unui „leaker” din zona dronelor, Igor Bogdanov (@Quadro_News), care susține că a identificat listarea în aplicația de conformitate. Dacă încadrarea se confirmă, ar fi o schimbare majoră pentru gama Air, care până acum a fost poziționată deasupra seriei Mini, mai ușoare. De ce contează pragul de 250 g În multe regiuni, inclusiv în părți din Europa, dronele sub 250 g se confruntă, în general, cu reguli mai simple: mai puține restricții și cerințe de înregistrare mai ușor de îndeplinit. Acesta este și unul dintre motivele pentru care seria DJI Mini a devenit populară în rândul utilizatorilor ocazionali și al celor care călătoresc. Prin contrast, seria Air a fost asociată tradițional cu capabilități mai avansate, în special pe zona de imagistică și funcții de zbor. Un model Air sub 250 g ar „șterge” parțial granița dintre dronele compacte de început și cele pentru entuziaști, ceea ce ar putea schimba modul în care DJI își segmentează oferta. Context: Air 3S este mult peste acest prag Pentru comparație, DJI Air 3S ar cântări în jur de 724 g cu bateriile incluse, notează publicația, adică mult peste pragul de 250 g. Trecerea la o greutate sub 250 g ar presupune, implicit, compromisuri de proiectare sau tehnologii noi (baterii, materiale, senzori mai compacți), menționate ca posibilități în material. Tot ca element de context, Gizmochina amintește că au circulat anterior fotografii cu ceea ce ar fi fost un prototip prăbușit, cu un corp redesenat și senzori suplimentari montați pe cadru, însă atunci nu era clar cât de avansat este proiectul. Ce ar putea urma În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne neclar dacă DJI chiar va livra un Air 4 sub 250 g și ce specificații ar păstra din zona „Air”. Publicația mai notează că DJI a avut în ultima perioadă un ritm alert de lansări, ceea ce face plauzibilă apariția unui produs important mai târziu în acest an, însă informația despre Air 4 rămâne, deocamdată, la nivel de scurgere și indiciu de conformitate. [...]

Garmin își extinde oferta de ceasuri de alergare cu două modele mai accesibile, Forerunner 70 și Forerunner 170 , mizând pe autonomie mare și funcții avansate preluate din gamele superioare . Noile smartwatch-uri cu GPS sunt poziționate pentru alergători la început de drum și pentru cei care vor instrumente de antrenament fără încărcare zilnică. Disponibilitatea începe pe 15 mai 2026, pe garmin.com, cu prețuri recomandate de 249,99 dolari (aprox. 1.150 lei) pentru Forerunner 70, 299,99 dolari (aprox. 1.380 lei) pentru Forerunner 170 și 349,99 dolari (aprox. 1.610 lei) pentru Forerunner 170 Music. Ce aduce Forerunner 70: „pachetul de bază” pentru antrenament, dar cu funcții de nivel superior Forerunner 70 este prezentat ca un model „ușor de folosit”, cu ecran AMOLED de 1,2 inci, ecran tactil și un design cu 5 butoane. La nivel de funcții, Garmin pune accent pe instrumente de antrenament și monitorizare: GPS integrat și indicatori de alergare (timp, distanță, ritm) plus puls măsurat la încheietură; „quick workouts” (antrenamente rapide) care generează sugestii în funcție de nivelul de fitness, cu setări minime (durată și intensitate); planuri Garmin Coach care se adaptează zilnic pe baza datelor de sănătate și recuperare, inclusiv variante cu alergare/merg pe jos și volum mai redus; „daily suggested workouts” (antrenamente zilnice sugerate) care se ajustează după fiecare alergare; funcții avansate de antrenament (inclusiv „training readiness”, „training status”, putere de alergare la încheietură și dinamica alergării), plus peste 80 de aplicații sportive; monitorizare de sănătate și stare generală (somn, „sleep coach”, variații ale respirației, HRV – variabilitatea ritmului cardiac, Pulse Ox, jurnal de stil de viață și „Health Status 2”); notificări inteligente și funcții de siguranță/urmărire, inclusiv LiveTrack (cu telefon compatibil). Autonomia anunțată pentru Forerunner 70 este de până la 13 zile în modul smartwatch. Forerunner 170: plăți la încheietură și muzică fără telefon, cu autonomie de până la 10 zile Forerunner 170 „construiește” peste Forerunner 70 prin funcții orientate spre utilizarea în alergare, fără opriri sau dependență de telefon: Garmin Pay pentru plăți contactless (cu bancă și rețea de plăți compatibile); varianta Forerunner 170 Music permite descărcarea de melodii și podcasturi din servicii terțe (cu abonament), pentru ascultare fără telefon, cu căști wireless. Atât Forerunner 170, cât și 170 Music au autonomie de până la 10 zile în modul smartwatch, conform companiei. De ce contează: presiune pe segmentul „mid-range” prin autonomie și funcții de antrenament Prin prețurile și pachetul de funcții, Garmin încearcă să coboare instrumente de antrenament considerate „premium” (planuri adaptive, metrici avansați, ecran AMOLED) în zona de buget mediu, unde decizia de cumpărare este influențată puternic de autonomie și de utilitatea practică în antrenament. În același timp, diferențierea între 70 și 170 este făcută mai ales prin plăți și muzică, adică funcții care pot justifica un preț mai mare fără a schimba publicul-țintă. [...]