Știri
Știri din categoria Tehnologie

Google avertizează că computerele cuantice pot compromite criptarea până în 2029, potrivit Antena 3 CNN, care citează un material din The Guardian. Mesajul vizează în special bănci, guverne și furnizori de tehnologie, care ar trebui să se pregătească pentru un scenariu în care atacatori dotați cu astfel de sisteme ar putea sparge „majoritatea” metodelor de criptare folosite astăzi.
Într-o postare pe blog, oficiali ai companiei spun că tehnologia cuantică va deveni „o amenințare semnificativă la adresa standardelor criptografice actuale” înainte de finalul deceniului și îndeamnă industria să accelereze tranziția către criptografie post-cuantică (adică algoritmi proiectați să reziste și în fața calculului cuantic).
Google afirmă că a ajustat „modelul de amenințare” (felul în care evaluează riscurile și prioritizează măsurile de securitate) pentru a pune pe primul plan migrarea către criptografia post-cuantică în zona serviciilor de autentificare, inclusiv pentru semnături digitale.
„Criptarea utilizată în prezent pentru a vă păstra informațiile confidențiale și în siguranță ar putea fi ușor spartă de un computer cuantic de mare capacitate în anii următori”, precizează aceștia.
Compania recomandă ca și alte echipe de inginerie să urmeze aceeași direcție, în ideea că tranziția nu se face peste noapte, iar sistemele critice (autentificare, semnături, infrastructură de chei) au cicluri lungi de actualizare.

Computerele cuantice sunt încă la început, dar promit să rezolve rapid anumite tipuri de calcule foarte dificile pentru calculatoarele clasice. În securitate cibernetică, miza este că o parte din criptarea utilizată pe scară largă se bazează pe probleme matematice considerate greu de rezolvat cu tehnologia actuală.
În material se arată că Google, Microsoft și universități din Marea Britanie și Statele Unite lucrează la sisteme care folosesc mecanica cuantică pentru calcule matematice sofisticate, însă construirea lor este dificilă, iar sistemele funcționale de azi sunt încă prea mici pentru sarcinile care ar produce impactul major anticipat.
Articolul descrie dificultăți concrete: unele sisteme au nevoie de cantități mari de heliu pentru răcire la temperaturi apropiate de zero absolut sau de săptămâni de lucru pentru alinierea laserelor. În plus, qubiții (biți cuantici) sunt fragili, iar menținerea lor stabili este una dintre provocările centrale.

Pentru un computer cuantic suficient de puternic încât să spargă criptarea, ar fi nevoie de „sute de mii sau chiar milioane de qubiți stabili”, ceea ce implică depășirea unor bariere fizice și tehnologice semnificative.
Leonie Mueck, fost director de produs la Riverlane (startup cuantic din Cambridge), spune că declarația Google nu înseamnă neapărat că un astfel de computer va exista „cu certitudine” până în 2029. Ea indică faptul că multe estimări pentru un computer cuantic „relevant din punct de vedere criptografic” se întind între 2030 și 2050.
Totuși, Mueck consideră că perspectiva este suficient de apropiată încât guvernele să se pregătească deja pentru riscul ca date stocate astăzi sub standarde curente de criptare să devină expuse atunci când tehnologia va avansa.
Materialul menționează un tip de atac în care datele sunt colectate și păstrate acum, urmând să fie decriptate ulterior, când calculul cuantic va permite acest lucru. În acest context, calendarul avansat de Google este prezentat ca un semnal pentru industrie să înceapă migrarea din timp către soluții mai avansate pentru protejarea datelor sensibile.
În sprijinul ideii de pregătire, este amintit și un îndemn al agenției britanice National Cyber Security Centre, care a cerut organizațiilor să-și protejeze sistemele împotriva „hackerilor cuantici” până în 2035.
Din informațiile prezentate reies câteva direcții de acțiune pe care companiile și instituțiile le pot lua în calcul, în linie cu recomandările Google și cu riscurile descrise:
În ansamblu, avertismentul Google nu este prezentat ca o predicție sigură despre 2029, ci ca un argument pentru accelerarea tranziției, astfel încât organizațiile să nu fie forțate să reacționeze în grabă atunci când capabilitățile cuantice vor atinge pragul critic.
Recomandate

Google pregătește o vizualizare pe hartă în Ask Photos , ceea ce ar putea schimba practic modul în care utilizatorii își găsesc rapid fotografiile după locație , potrivit unei analize de tip „APK teardown” publicate de Android Authority . Funcția vizează componenta Ask Photos din Google Photos (căutarea asistată de inteligență artificială, bazată pe întrebări în limbaj natural) și ar adăuga o opțiune nouă, „Map”, lângă zona de căutare. În forma observată de publicație, rezultatele unei căutări după un loc ar putea fi afișate direct pe hartă, dacă fotografiile și clipurile au date de geolocație în metadate (informațiile atașate fișierului, precum locul și data). Cum ar funcționa „Map” în Ask Photos În versiunea Google Photos analizată (v7.89.0.966319819), harta ar grupa imaginile în „clustere” (aglomerări) marcate cu un număr care indică câte fotografii există într-un punct sau într-o zonă. Utilizatorii ar putea: să mărească sau să micșoreze harta (zoom) pentru a vedea mai mult sau mai puțin detaliu; să atingă un cluster pentru a-l „desface” și a vedea mai precis fotografiile dintr-o anumită locație; să folosească un buton de reîmprospătare care resetează nivelul de zoom. Din perspectivă operațională, miza este reducerea timpului de navigare prin grile lungi de rezultate: în loc să derulezi o listă de imagini asociate unui oraș sau unei țări, ai o distribuție spațială care te poate duce mai repede la „locul” potrivit dintr-o vacanță sau o deplasare. Context: Google Photos are deja hartă, dar în altă zonă a aplicației O vizualizare pe hartă există deja în Google Photos, în fila „Collections” (Colecții). Noutatea ar fi aducerea unei hărți dedicate direct în fluxul de căutare Ask Photos, ceea ce ar putea simplifica accesul la această perspectivă pentru utilizatorii care folosesc căutarea bazată pe întrebări. Android Authority notează și că o funcție similară există de mai mult timp în Apple Photos pe iPhone, ceea ce sugerează o convergență către același tip de interfață pentru explorarea amintirilor după locație. Ce știm despre lansare și ce rămâne incert Funcția nu este disponibilă public în acest moment. A fost identificată într-o versiune nelansată, iar publicația precizează că pare „funcțională” în testele lor, dar nu există o confirmare oficială privind data sau certitudinea lansării. Și 9to5Google relatează despre aceeași descoperire, subliniind că nu e sigur dacă harta ar funcționa și atunci când utilizatorul dezactivează Ask Photos (opțiunea de a opri căutarea AI și de a reveni la căutarea „clasică” a fost introdusă recent). În plus, merită reținută limita tipică a unui „APK teardown”: codul și elementele dintr-o versiune de test pot să nu ajungă niciodată într-o versiune publică, chiar dacă par gata de utilizare. [...]

Huawei testează piața pentru un nou format de smartphone „lat” și a deschis rezervările pentru Pura X View pe platforma Vmall, potrivit Notebookcheck . Mișcarea indică faptul că producătorul încearcă să valideze cererea înainte de a anunța prețul și configurația hardware, care nu sunt încă publice. Telefonul este descris ca un model „candy-bar” (carcasă clasică, rigidă), dar cu un ecran cu raport lat, într-o zonă unde până acum au dominat pliabilele. Pura X View ar combina un afișaj de 6,39 inci, cu raport 15,5:9 și rezoluție 2.232 × 1.320, cu o baterie de 7.000 mAh. Greutatea indicată este de 201 g, iar grosimea de 6,68 mm. Ce aduce diferit față de pliabilele „wide” ale Huawei Din punct de vedere al designului, Pura X View este prezentat ca o variantă „fixă” a conceptului de telefon lat, apropiată ca aspect de Pura X Max (pliabilul wide al companiei), dar fără balama și fără ecran exterior. Practic, Huawei mută ideea de format lat din zona pliabilelor către un telefon cu o singură carcasă, ceea ce ar putea reduce complexitatea și costurile de producție — însă sursa nu oferă date despre preț sau poziționare. Specificații afișate în listarea de rezervare În listarea de pe Vmall apar și câteva detalii despre ecran și variante: luminozitate maximă declarată: 6.500 niți la 1% APL (o măsură folosită pentru vârfuri de luminozitate pe o porțiune mică a ecranului); reglaj PWM (modulare în impulsuri pentru controlul luminozității): 2.160 Hz; raport ecran/corp: 96,1%; rame: 1,05 mm, descrise ca egale pe toate laturile; baterie: 7.000 mAh capacitate tipică (6.815 mAh capacitate „rated”, adică valoarea minim garantată). Sunt menționate patru culori — Phantom Night Black, Zero Degree White, Leaping Shadow Red și Linen Grey — și trei configurații de stocare, toate cu 12 GB RAM: 256 GB, 512 GB și 1 TB. Ce lipsește și ce urmează Notebookcheck notează că detalii precum prețul, chipsetul și restul specificațiilor nu sunt disponibile, iar configuratorul Vmall afișează mesajul „no quote available” pentru toate combinațiile de culoare și stocare. Cu alte cuvinte, rezervările par să fie, în acest moment, mai degrabă un instrument de măsurare a interesului decât începutul unei vânzări efective cu livrare și preț confirmate. [...]

Sennheiser mizează pe „dreptul la reparare” la căști premium , permițând utilizatorilor să schimbe singuri bateria atât în căști, cât și în carcasa de încărcare, o abordare rară într-o piață în care acumulatorii sunt de regulă lipiți și greu de înlocuit, potrivit Gizmochina . Momentum True Wireless 5 , succesorul modelului True Wireless 4 lansat în 2024, vine cu un design care se poate demonta cu o șurubelniță mică, fără straturi de adeziv. Consecința practică este că, atunci când bateria se degradează, utilizatorul poate înlocui componenta, în loc să schimbe întregul produs — un element cu impact direct asupra costului total de utilizare și asupra duratei de viață a dispozitivului. Ce se schimbă operațional: baterie înlocuibilă și autonomie mai mare Pe lângă componenta de reparabilitate, Sennheiser crește și autonomia: autonomie pe o încărcare: de la 7,5 ore la 12 ore; autonomie totală cu carcasa: de la 30 de ore la 40 de ore; carcasa este mai subțire și păstrează încărcarea wireless Qi (standard de încărcare fără fir). Upgrade-uri de funcții: conectivitate și audio La nivel de utilizare, modelul adaugă și actualizări orientate spre stabilitate și experiență audio: Bluetooth 6.0, cu un „Robust Mode” pentru zone aglomerate, cu interferențe (de exemplu, peroane sau birouri pline), pentru o conexiune mai stabilă; suport pentru Dolby Atmos și audio spațial, plus urmărirea mișcării capului (head tracking) pentru o audiție mai „imersivă”; vârfuri (ear tips) reproiectate, anulare adaptivă a zgomotului ajustată și un ansamblu de patru microfoane pentru anulare și mod de transparență (redarea sunetelor din jur). Preț, disponibilitate și context de piață Momentum True Wireless 5 intră la vânzare din 3 septembrie la 299,95 dolari (aprox. 1.350 lei), același preț de lansare ca predecesorul, conform aceleiași surse. Sunt anunțate cinci variante de culoare: lavender purple, copper, denim blue, graphite și cream, toate cu finisaj metalic. În context, Gizmochina notează că astfel de produse orientate spre reparabilitate sunt încă rare: Fairphone a încercat o abordare similară cu Fairbuds, iar Google a introdus o baterie înlocuibilă pentru carcasa Pixel Buds 2a, însă un model „flagship” construit în jurul reparării de către utilizator, de la un brand mare de audio, rămâne o excepție. [...]

Apariția la vânzare a unui eșantion „engineering sample” din Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro sugerează că lanțul de prototipuri a ajuns deja pe piața gri , cu potențiale implicații pentru controlul distribuției și pentru calendarul de testare al producătorilor de telefoane, potrivit Gizmochina . Un vânzător din Shenzhen a listat pentru scurt timp pe Xianyu (cea mai mare platformă chinezească de second-hand) un cip identificat drept Qualcomm Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro , cu modelul SM8975-100-BC. Anunțul îl descria ca pe un eșantion de inginerie „dezlipit” (desoldered) de pe o placă de test și propunea un preț „de vitrină” de 300 yuani (aprox. 190 lei), cu prețul real „la negociere”. Produsul era promovat pentru reparații și rework (refacerea lipiturilor/înlocuiri la nivel de cip), iar vânzătorul susținea că are stoc disponibil în cantități mari. Postarea a dispărut la scurt timp după publicare. De ce contează: prototipurile ajung în afara circuitului controlat Faptul că un eșantion de inginerie apare pe o piață de second-hand cu peste o lună înainte de prezentarea oficială indică o posibilă scurgere din zona de testare și validare hardware. În practică, astfel de cipuri sunt destinate verificărilor interne și partenerilor (OEM – producători de echipamente), nu revânzării, iar apariția lor „la liber” poate accelera apariția de informații tehnice neoficiale și poate complica gestionarea confidențialității în lanțul de aprovizionare. Ce indicii tehnice apar în listare Publicația notează că numărul de model SM8975 fusese asociat anterior cu varianta „mai sus” din generația următoare de cipuri de top Qualcomm. În plus, marcajele de pe pachetul cipului listat arată „SM8975-100-BC”, interpretat ca un eșantion de inginerie LPDDR5X, revizia 1. În fotografii apar și două coduri de lot (FC5528M5 și FX602R8T), care, în mod obișnuit, pot sugera fabricația, asamblarea și data ambalării. Decodarea lor ar indica producție la TSMC (probabil pe N2P) și ambalare la Amkor, cu două loturi ambalate în perioade diferite: unul în Coreea, spre final de decembrie 2025, și altul în Japonia, la început de ianuarie 2026. Totodată, sursa menționează că eșantioanele ar fi ajuns la OEM-uri începând cu 3 februarie 2026. Context: Qualcomm pregătește două cipuri „8 Elite” la Snapdragon Summit În paralel, Qualcomm a sugerat deja că următorul Snapdragon Summit va introduce două cipuri distincte „8 Elite”, nu unul singur ca de obicei, iar evenimentul este programat între 22 și 24 septembrie, în Maui, Hawaii, conform unui material separat citat de Gizmochina. Fotografiile din listare mai arată un „heat spreader” intern (o piesă de dispersie termică) între cristal (die) și capacul pachetului, descris ca o posibilă soluție Qualcomm comparabilă ca idee cu designul „Heat Pass Block” folosit de Samsung pe Exynos 2600. Gizmochina susține că piesa pare mai mică, posibil din cauza constrângerilor de pachet pentru suportul atât al LPDDR6, cât și al LPDDR5X. Ce urmează rămâne incert: listarea a fost ștearsă rapid, iar informațiile provin dintr-un anunț de pe o platformă de second-hand și din interpretarea marcajelor vizibile în fotografii, nu dintr-o confirmare oficială privind disponibilitatea comercială a cipului înainte de lansare. [...]

Sony a confirmat lansarea globală a Xperia 10 VIII pe 25 august , iar o apariție timpurie în testele Geekbench sugerează că noul model de clasă medie ar putea veni cu un salt limitat de performanță față de generația anterioară, potrivit Notebookcheck . Pentru piață, miza este dacă Sony își poate păstra competitivitatea în segmentul mid-range fără o schimbare majoră de platformă hardware. Ce indică scurgerea: același cip ca la Xperia 10 VII și 8 GB RAM Publicația notează că un dispozitiv cu numărul de model XQ-GH54 a apărut în Geekbench, iar listarea indică folosirea aceluiași cip ca la Xperia 10 VII. Deși platforma de benchmark afișează „Snapdragon 6 Gen 3”, identificatorul „QTI SM6475” ar corespunde, conform sursei, codului de piesă Qualcomm pentru cipul din Xperia 10 VII. În aceeași listare, Xperia 10 VIII apare cu 8 GB de memorie RAM. Context: indicii anterioare din zona de reglementare Notebookcheck amintește că, luna trecută, Federal Communications Commission (FCC) din SUA a indicat existența unui nou smartphone Sony, ca model complementar pentru Xperia 1 VIII. Documentele FCC ar fi inclus în principal informații despre încărcare și câteva detalii limitate despre dispozitiv. O scurgere anterioară ar fi asociat Xperia 10 VIII cu trei variante de model: XQ-GH44, XQ-GH54 și XQ-GH74, iar acum a apărut în Geekbench varianta din mijloc (XQ-GH54). Când are loc lansarea și ce rămâne necunoscut Sony va lansa oficial noul Xperia 10 pe 25 august, la ora 02:00 UTC (05:00, ora României), conform informațiilor citate de sursă. Deocamdată, rămân neconfirmate: prețul; disponibilitatea pe piețe; restul specificațiilor hardware; dacă Xperia 10 VIII păstrează designul generației precedente. [...]

Big Tech își schimbă tactica pentru a debloca investițiile în centre de date, pe fondul unei reacții locale care a început să întârzie sau să oprească proiecte de zeci de miliarde de dolari , potrivit The Next Web . Companiile intensifică eforturile de „îmbunare” a comunităților – întâlniri publice, renunțarea la facilități fiscale cerute anterior, sponsorizări locale – într-un moment în care opoziția față de aceste proiecte se extinde rapid în SUA. Miza economică este deja cuantificabilă: opoziția locală a blocat sau a întârziat cel puțin 75 de proiecte de centre de date doar în primele trei luni ale acestui an, evaluate la circa 130 mld. dolari (aprox. 585 mld. lei), potrivit Bloomberg, care citează grupul de cercetare Data Center Watch. Valoarea se apropie de totalul proiectelor blocate pe tot parcursul lui 2025. De ce contează: întârzierile devin risc de execuție pentru „valul AI” Centrele de date sunt infrastructura fizică din spatele dezvoltării și operării inteligenței artificiale, iar întârzierile se traduc în costuri mai mari, acces mai lent la capacitate de calcul și, potențial, în repoziționări ale investițiilor. În acest context, publicația notează că firmele Big Tech cheltuiesc „sute de miliarde de dolari” anul acesta pe centre de date pentru AI, ceea ce ridică semnificativ costul oricărei amânări. Unde se concentrează opoziția și ce o alimentează Potrivit Bloomberg, cele mai tensionate confruntări sunt în state-cheie precum Michigan și Georgia, unde 17 proiecte au ajuns în impas. În Michigan, peste 50 de comunități au adoptat sau propus moratorii (pauze administrative) pentru astfel de dezvoltări, iar un grup bipartizan de legislatori încearcă să elimine scutiri fiscale acordate acestor amplasamente. Nemulțumirile invocate de rezidenți țin în principal de consumul de apă și energie și de efecte indirecte asupra costurilor utilităților, dar și de temeri legate de locurile de muncă. Clădirile mari, fără ferestre, au devenit – potrivit relatării – un simbol pentru anxietăți mai largi legate de AI. Reglementarea începe să strângă șurubul Reacția nu mai este doar locală. Articolul trece în revistă măsuri la nivel de stat: New York: guvernatoarea Kathy Hochul a emis în iulie un ordin care pune pe pauză, până la un an, autorizarea pentru noi centre de date de cel puțin 50 MW. Texas: guvernatorul Greg Abbott a înghețat proiecte noi până la finalizarea unui audit. Pennsylvania: guvernatorul Josh Shapiro a semnat un ordin care cere aprobarea locală înainte de emiterea autorizațiilor de stat. În paralel, Casa Albă a introdus un cadru neobligatoriu, „ Ratepayer Protection Pledge ”, care cere companiilor să-și finanțeze propria alimentare cu energie și să investească în locuri de muncă; până la începutul lui august, peste 300 de companii semnaseră, potrivit Bloomberg. Concesii și campanii: cum încearcă firmele să reducă rezistența În fața blocajelor, companiile își ajustează abordarea. Exemplele menționate includ: Meta: a cheltuit „milioane” pe reclame TV care prezintă localnici lucrând în centrele sale din Altoona, Iowa (sumă exactă neprecizată în text). Microsoft: a spus că nu va mai cere scutiri fiscale de la comunitățile unde construiește și a anunțat o politică de „infrastructură AI cu prioritate pentru comunitate”, inclusiv angajamentul de a-și plăti „propria cale”, astfel încât centrele de date să nu crească facturile locale la energie. OpenAI: în Georgia, pentru un plan de centru de date de peste 30 mld. dolari (aprox. 135 mld. lei) lângă Savannah, compania se întâlnește cu rezidenții și promite conservarea apei și finanțarea propriilor costuri de energie. Wall Street Journal notează că aproximativ 1.000 de persoane au participat la un eveniment de tip „open house” în Effingham County. Studiu de caz: Oracle „ Project Jupiter ” și limita strategiei Un exemplu de „test” pentru această strategie este Project Jupiter al Oracle în Doña Ana County, New Mexico: o facilitate de 2,45 GW, descrisă ca piesă centrală într-un acord de calcul de 300 mld. dolari (aprox. 1.350 mld. lei) cu OpenAI. Oracle a trimis materiale prin poștă, a făcut donații locale și și-a asociat numele cu un parc tematic local. Totuși, campania a venit după nemulțumiri legate de lipsa de transparență: localnicii ar fi aflat abia după aprobări că Oracle și OpenAI sunt în spatele proiectului, potrivit Bloomberg. Un rezident, Daisy Maldonado, candidează acum pentru funcția de comisar al comitatului, inclusiv pe o platformă de opoziție față de proiect. Oracle susține că proiectul aduce investiții fără a afecta mediul și că utilizarea apei potabile ar fi similară cu cea a unei clădiri de birouri; compania afirmă că amplasamentul a generat deja aproape 80 mil. dolari (aprox. 360 mil. lei) în venituri fiscale de stat și locale. Ce urmează Imaginea de ansamblu este că aprobarea centrelor de date devine o problemă de acceptanță socială și de reglementare, nu doar de finanțare și inginerie. Pe termen scurt, companiile par să mizeze pe concesii economice (renunțarea la scutiri, plata infrastructurii energetice) și pe campanii locale pentru a reduce riscul de blocaj. Însă articolul indică și o opoziție tot mai organizată, cu grupuri naționale și locale care coordonează acțiuni, ceea ce sugerează că întârzierile ar putea rămâne un factor material în calendarul investițiilor AI. [...]