Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Xiaomi a publicat și a făcut open-source framework-ul OneVL pentru raționament „în spațiul latent”, mizând pe o accelerare a dezvoltării modelelor pentru conducere autonomă prin unificarea, într-o singură arhitectură, a modelelor VLA (vision-language-action, adică modele care leagă percepția vizuală și limbajul de acțiuni) și a „modelului lumii” (o reprezentare internă a mediului), potrivit IT之家 . Declarațiile îi aparțin lui Lei Jun , fondator, președinte și CEO Xiaomi, care susține că OneVL este primul din industrie care face această unificare prin inferență în spațiul latent. Miza practică a anunțului este una operațională: Xiaomi încearcă să reducă barierele de intrare pentru cercetare și implementare, punând la dispoziție atât greutățile modelului (parametrii antrenați), cât și codul de antrenare și inferență. În același timp, compania își poziționează soluția ca o alternativă mai eficientă la abordări de tip „chain-of-thought” (CoT, raționament în pași expliciți), printr-o variantă „latent CoT” (raționament comprimat în reprezentări interne, fără pași textualizați). Ce susține Xiaomi că aduce OneVL Conform descrierii din material, OneVL urmărește să combine mai multe direcții tehnice într-un singur cadru: unificarea VLA, a „modelului lumii” și a inferenței în spațiul latent; creșterea vitezei și a preciziei, pe baza unei capacități de raționament pe care Xiaomi o compară cu cea a unui „XLA model” (termen folosit în textul sursă, fără detalii suplimentare în articol); performanțe care, potrivit afirmațiilor companiei, depășesc „CoT explicit” la precizie și se aliniază ca viteză cu predicția de tip „doar răspunsul” („only-answer”). Lei Jun mai afirmă că OneVL „ridică plafonul” performanței pentru metodele de raționament latent pe mai multe benchmark-uri uzuale de inferență și planificare, fără ca articolul să includă valori numerice sau numele acelor teste. Ce a fost publicat: raport tehnic, pagină de proiect, cod Xiaomi a publicat resursele asociate proiectului, inclusiv documentație și cod: raport tehnic: https://arxiv.org/abs/2604.18486 pagina proiectului: https://xiaomi-embodied-intelligence.github.io/OneVL cod open-source: https://github.com/xiaomi-research/onevl În mesajul citat de IT之家 , Lei Jun spune că invită dezvoltatori și cercetători din întreaga lume să exploreze „mai multe posibilități” pentru modelele mari dedicate conducerii autonome, în contextul în care compania a ales să publice integral modelul și instrumentele de lucru. [...]
Huawei spune că baza de dispozitive compatibile cu HarmonyOS 6 a depășit 60 de milioane , un prag care indică accelerarea adopției noului sistem de operare și consolidează strategia companiei de a-și extinde ecosistemul propriu de hardware și servicii, potrivit CNMO . HarmonyOS 6 a fost prezentat oficial pe 20 iunie 2025, în cadrul conferinței Huawei Developer Conference (HDC 2025), ca a șasea generație a sistemului, cu upgrade-uri „complete” la nivel de arhitectură, optimizări de performanță, interacțiune inteligentă și securitate. Ulterior, pe 22 octombrie 2025, Huawei a deschis upgrade-ul pentru un prim val de „peste 90” de modele. Ce aduce HarmonyOS 6 la nivel de performanță și conectivitate Conform informațiilor oficiale citate, HarmonyOS 6 introduce o arhitectură denumită „ Xinghe Interconnect ”, care susține funcții de colaborare între dispozitive, inclusiv transfer de fișiere „prin atingere” și funcții pentru jocuri (de tip formare de echipă). Huawei menționează o viteză de transfer de până la 160 MB/s. Tot la capitolul performanță, compania indică: o creștere a „fluidității” sistemului cu 15%, după reconstrucția „Ark Engine” (motorul de execuție al sistemului); o accelerare medie a pornirii aplicațiilor cu 50%; reducerea latenței „distributed soft bus” la 8 milisecunde (componentă software care coordonează comunicarea între dispozitive); suport pentru partajarea puterii de calcul între dispozitive. Accent pe asistentul AI și „agenți” integrați în aplicații Huawei afirmă că asistentul Xiaoyi (XiaoYi) a fost actualizat pe baza unui model de 20.000 de miliarde de tokeni (unități de text folosite în antrenarea modelelor de inteligență artificială). Printre capabilitățile menționate se numără suportul pentru 16 dialecte, funcții de editare foto cu AI și „Hui Ji” (funcții de notițe/înregistrare inteligentă, conform denumirii din sursă). În plus, cadrul „HarmonyOS Intelligent Agent Framework” (HMAF) ar integra peste 80 de „agenți” în aplicații, acoperind domenii precum educație, sănătate și cumpărături. Ce dispozitive sunt menționate ca fiind compatibile Lista de exemple din sursă include, între altele, seriile Huawei Mate 80, Mate 70, Mate 60, Pura 90 și Pura 80, cu mențiunea că sunt „și altele”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția pe piețe sau despre numărul total de dispozitive Huawei active, pragul de peste 60 de milioane rămâne, în principal, un indicator al ritmului de extindere a compatibilității HarmonyOS 6 în portofoliul companiei. [...]
Proiectul UE de revizuire a Legii privind securitatea cibernetică ar putea împinge companiile spre costuri masive de înlocuire a furnizorilor , cu un „preț” estimat la aproape 367,8 miliarde euro (aprox. 1.840 miliarde lei), dacă ar forța înlocuirea furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice, potrivit Global Times , care citează o poziție transmisă de Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE (CCCEU) . CCCEU spune că a trimis feedback către planul UE și avertizează că unele elemente din propunerea CSA2 (revizuirea Cybersecurity Act) ar introduce măsuri restrictive „prea largi”, fără o metodologie de evaluare a riscurilor transparentă și bazată pe dovezi. În mod special, camera critică ideea unor politici obligatorii, cuprinzătoare și limitate în timp de „excludere” a furnizorilor din mai multe sectoare considerate critice. Costuri, operațiuni și efecte economice: miza pentru piața unică În evaluarea camerei chineze, astfel de excluderi ar putea avea efecte directe asupra funcționării pieței: ar perturba operațiunile normale ale pieței; ar crește costurile de conformare pentru companii; ar avea efecte adverse mai largi asupra tranzițiilor verde și digitală ale Europei, asupra competitivității industriale și asupra relațiilor economice cu parteneri comerciali importanți. Raportul menționat de CCCEU, transmis publicației pe 6 mai, estimează costul total la aproape 367,8 miliarde euro (aprox. 1.840 miliarde lei) în scenariul înlocuirii furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice. Ce propune Comisia Europeană și de ce e contestat Potrivit articolului, în ianuarie Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o „Propunere de regulament privind Legea UE a securității cibernetice”, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică. Demersul este descris ca fiind perceput pe scară largă drept țintind companii chineze și parte dintr-un set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE orientate către China. În ultimele zile, notează materialul, și alte camere de afaceri chineze din Europa (inclusiv din Polonia, Spania și Italia) au exprimat îngrijorări similare. Reacția Beijingului: avertisment privind contramăsuri Ministerul de Externe al Chinei a cerut UE să aibă o abordare „cuprinzătoare, obiectivă și pozitivă” asupra relațiilor economice și comerciale China–UE, să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului și principiile de piață și să înceteze acțiunile considerate dăunătoare. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat pe 8 mai că, dacă UE transformă propunerea în lege și discriminează companii chineze, China va lua măsuri pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor sale. Și Ministerul Comerțului din China a avertizat anterior că revizuirea ar putea afecta substanțial relațiile economice și comerciale China–UE, ar perturba lanțurile industriale și de aprovizionare globale și ar submina chiar tranzițiile digitală și verde ale UE, adăugând că Beijingul ar putea răspunde cu „contramăsuri” dacă proiectul devine lege în forma criticată. [...]
AMD a urcat la 46,2% din veniturile pieței de procesoare x86 pentru servere în T1, un maxim istoric , pe fondul cererii mai mari din cloud și din segmentul enterprise, potrivit Notebook , care citează date ale firmei de cercetare Mercury Research . Creșterea este de 6,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut și de 4,9 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Avansul este pus în principal pe seama extinderii cererii pentru procesoarele EPYC în infrastructura de cloud și în companii. În paralel, seria de acceleratoare grafice pentru server Instinct ar fi contribuit la creșterea cererii pentru servere destinate aplicațiilor de inteligență artificială, ceea ce susține indirect vânzările din ecosistemul AMD. De ce contează: AMD câștigă pe valoare, nu pe volum Comparativ cu Intel, AMD stă mai bine la vânzările de produse din zona „high-end”, iar diferența dintre cota de piață în venituri și cea în unități sugerează o poziționare mai puternică pe preț mediu de vânzare (ASP – prețul mediu per unitate) și/sau o pondere mai mare a procesoarelor performante în mixul de vânzări. Conform datelor citate: cota AMD în venituri pe piața de procesoare x86 pentru servere: 46,2% (aproape de 50%, potrivit materialului); cota AMD în unități livrate pe aceeași piață: 33,2% . Cu alte cuvinte, AMD vinde mai puține procesoare decât ar sugera cota sa în venituri, dar încasează disproporționat mai mult, ceea ce indică o presiune competitivă crescută în segmentul profitabil al centrelor de date. Context: creștere și pe piața de consum În piața de procesoare x86 pentru consumatori, AMD a avut în T1 o cotă de 31,4% din venituri, în creștere cu 4,8 puncte procentuale față de anul anterior și cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Pe segmente: desktop: 37,6% cotă din venituri (plus 3,2 puncte procentuale față de anul anterior); mobil: 28,9% (plus 6,6 puncte procentuale). Cumulat (servere + consum), cota totală a AMD în veniturile din procesoare a ajuns la 38,1% , în urcare cu 6,5 puncte procentuale față de anul anterior, potrivit acelorași date Mercury Research citate de publicație. [...]
Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]
Un mecha pilotat, scos la vânzare cu preț afișat, mută competiția SUA–China în robotică din zona de prototip în cea de industrializare , iar avantajul Chinei pare să vină din capacitatea de a integra rapid hardware, lanțuri de aprovizionare și comercializare, potrivit Global Times . Compania chineză Unitree Robotics a prezentat GD01, descris ca „primul mecha pilotat pregătit pentru producție”, iar Elon Musk a comentat „cool” pe X după apariția clipurilor online. GD01 este un mecha de 2,7 metri înălțime, promovat ca vehicul civil, cu prețuri „de la 3,9 milioane yuani” (circa 650.000 de dolari, aprox. 3,0 milioane lei). Poate comuta între mod umanoid și patruped, transportă un călăreț și cântărește aproximativ 500 kg cu o persoană în interior. De ce contează: de la „demonstrație” la produs comercial Chen Jing, vicepreședinte al Technology and Strategy Research Institute, a declarat că GD01 arată că China a depășit un prag de inginerie în „inteligența artificială întrupată” (embodied AI – AI integrată în corpuri robotice care interacționează fizic cu lumea). Ideea centrală: nu mai este doar un concept de laborator, ci un produs cu preț și „foaie de parcurs” de comercializare. „Nu mai este doar o mașină de tip proof-of-concept limitată la laboratoare, ci un produs cu un preț clar și o foaie de parcurs pentru comercializare.” În aceeași logică, Chen susține că apariția unui mecha pilotat pune sub semnul întrebării ideea că forma umanoidă ar fi „destinația finală” a roboților și indică o evoluție către forme hibride om–mașină mai diverse. El descrie și o schimbare de rol: de la roboți ca „unelte” la roboți ca „platforme de mobilitate”, care nu doar înlocuiesc munca umană, ci extind capacitățile oamenilor. Avantajul operațional: lanțul de aprovizionare și viteza de iterație Ma Jihua, descris ca insider tech, pune accentul pe baza industrială: China ar fi singura țară cu toate marile categorii industriale, cu competențe puternice în motoare de performanță, reductoare, senzori, baterii și materiale din fibră de carbon. Consecința, în viziunea sa, este un ciclu mai rapid: aprovizionare facilă cu componente, iterații accelerate și costuri de dezvoltare mai mici. „Cu un astfel de lanț de aprovizionare matur, companiile pot obține rapid componente, pot accelera iterația produselor și pot reduce semnificativ costurile de dezvoltare.” Context: cifrele din industrie și semnalele din piață Articolul citează mai multe repere care susțin ideea că miza se mută spre producția la scară și cost: Morgan Stanley este citată cu ideea că avansul timpuriu al Chinei în roboți umanoizi ar putea alimenta „următoarea fază” a dominației sale globale în producție și export. Wired este citată afirmând că stăpânirea lanțului hardware din China ajută la construirea de roboți mai ieftin; publicația menționează anterior că roboții cu picioare ai Unitree ar costa „zeci de mii de dolari sau mai puțin”, aproximativ o zecime din costul unui umanoid tipic în SUA. Un raport al International Federation of Robotics (5 mai) este citat cu date despre instalări și cote de furnizare în electronice și în metal/mecanică: 64% dintre roboții industriali folosiți în industria globală de electronice ar fi instalați în China, iar producătorii chinezi ar furniza 59% din sector la nivel global; în metal și mașini, furnizorii chinezi ar avea 85% cotă pe piața internă. Rest of the World este citată cu afirmația că firmele chineze ar controla 90% din piața roboților umanoizi și cu un alt reper: trei companii non-chineze din topul Omdia (Figure AI, Agility Robotics și Tesla) ar fi vândut fiecare „doar aproximativ 150 de unități” anul trecut. În contrast, Unitree și Agibot ar fi vândut fiecare mai multe unități decât ținta de producție Tesla pentru 2025 (5.000), țintă pe care compania „nu a atins-o”, potrivit aceleiași surse. În paralel, South China Morning Post este citat cu informația că Tesla ar fi început să lucreze cu sute de furnizori chinezi de componente pentru proiectul Optimus încă de acum trei ani, inclusiv pe cercetare-dezvoltare și design hardware, iar unii furnizori ar fi trimis prototipuri de componente, inclusiv prototipuri recente de „cap” din sticlă curbată. Ce urmează: competiția se mută pe „hardware-ul din lumea reală” Concluzia experților citați este că rivalitatea SUA–China nu mai este limitată la roboți industriali tradiționali, ci se extinde către embodied AI, umanoizi și mecha-uri pilotate. Diferențiatorul ar fi mai puțin „cine are AI mai inteligent” și mai mult „cine integrează mai repede AI în hardware funcțional și îl duce în inginerie la scară și comercializare”, pe fondul unui avantaj american în modele AI de frontieră și ecosisteme software, dar al unei consolidări chineze pe partea de producție și lanțuri de aprovizionare. [...]
Ucraina mizează pe un laser anti-dronă cu costuri mult mai mici decât sistemele occidentale , o direcție care, dacă se confirmă în teren, ar putea schimba raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană de proximitate, într-un război dominat de drone. Potrivit TechRadar , compania ucraineană Celebra Tech finalizează „Trident”, un sistem laser despre care susține că poate distruge drone, elicoptere și chiar rachete la distanțe semnificative, la o fracțiune din costul unor programe similare din Vest. În material este dat ca reper „DragonFire”, un laser prezentat de Marea Britanie, cu un cost menționat de 120 milioane lire sterline (aprox. 690 milioane lei). În comparație, dezvoltatorii Trident afirmă că soluția lor ar costa „o mică fracțiune” din această sumă, fără a oferi însă o valoare exactă. Ce susține producătorul că poate face „Trident” Celebra Tech afirmă că sistemul poate acționa pe mai multe tipuri de ținte și distanțe: doborârea dronelor de recunoaștere de la până la 1,5 km; distrugerea dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin transmisie video), descrise ca o amenințare majoră pe front, cu rază efectivă de 800–900 m; lovirea elicopterelor și avioanelor la 5 km; la 10 km, păstrarea unei puteri suficiente pentru a „orbi” echipamentele de supraveghere; degradarea opticii, electronicii și a unor componente structurale ale aeronavelor. Publicația mai notează că Trident ar „arde” optica și componentele structurale de la până la trei mile (aprox. 4,8 km). Elemente operaționale: radar și urmărire automată a țintei Conform informațiilor prezentate, sistemul ar fi primit funcții noi de țintire, inclusiv integrare cu radar și urmărire automată a țintei. De asemenea, ar exista un mecanism de „re-ghidare” care le-ar permite operatorilor să corecteze fasciculul în timpul angajării. Teste în luptă și limitele informațiilor disponibile Compania spune că un prototip numit Trident-120 a fost testat în luptă în 2021 și 2022, într-o formă descrisă ca asemănătoare unei „puști ușoare”. În acele teste, ar fi lovit echipamente optoelectronice ale elicopterelor de atac Ka-52 și ar fi avariat drone Orlan și stații de observație la sol Murom. TechRadar citează o declarație atribuită lui Vadym Sukharevskiy, fost comandant al Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot: „Astăzi, putem doborî avioane la o altitudine de peste 2 km cu acest laser.” În același timp, materialul subliniază explicit că pentru o parte importantă din razele de distrugere revendicate (inclusiv afirmația de 5 km pentru ținte aeriene) nu există verificare independentă sau confirmare din partea unor terți publicată. O funcție secundară menționată de producător — folosirea sistemului la deminare — este prezentată ca nefiind demonstrată public și nevalidată de observatori externi. Context suplimentar: TechRadar notează că echipa alocată proiectului ar avea în jur de 15 persoane, un număr mic raportat la ambiția tehnică a unui astfel de sistem. Informațiile despre Trident sunt preluate „via Defender Media ”, cu trimitere la Defender Media . [...]
Apple caută să deschidă App Store pentru aplicații cu „agenți” AI, dar fără să slăbească filtrul de securitate și fără să-și submineze propriile reguli care interzic aplicațiilor să scrie cod și să creeze alte aplicații direct pe iPhone și iPad, potrivit AppleInsider . Miza este una operațională și de control al riscului: procesul de evaluare (review) din App Store este construit ca să verifice aplicațiile înainte de publicare și să reducă expunerea utilizatorilor la pericole precum programe malițioase (malware). În cazul aplicațiilor care pot genera cod sau chiar alte aplicații după ce au trecut de review, Apple nu ar mai putea inspecta în avans ce se produce efectiv pe dispozitiv. De ce „agenții” AI intră în conflict cu regulile App Store Apple ar avea discuții interne despre cum ar putea integra în App Store aplicații care folosesc „agenți” AI (sisteme capabile să execute sarcini mai complexe, în lanț), fără să încalce ghidurile existente. Publicația notează că Apple acceptă folosirea AI pentru a produce aplicații, însă are dificultăți când aplicațiile în sine folosesc AI într-un mod care poate încălca regulile magazinului. Un punct sensibil este „ vibe coding ” – folosirea AI pentru a scrie cod și a crea programe. AppleInsider arată că Apple a blocat până acum aplicații cu capabilități de acest tip, deoarece ghidurile App Store interzic aplicațiilor să „codeze” și să producă alte aplicații direct pe iPhone și iPad. Riscul de securitate și riscul comercial merg în paralel Problema nu este doar teoretică. Dacă o aplicație de „agentic coding” trece de review și apoi generează cod care poate fi folosit pentru malware, acel rezultat nu ar fi fost inspectabil de Apple înainte, tocmai pentru că este creat ulterior, pe dispozitiv. În plus, AppleInsider notează și un risc de venituri: dacă aceste aplicații pot crea „alte aplicații” pentru utilizator, ele ar putea reduce nevoia de a cumpăra aplicații separate din App Store, ceea ce ar pune presiune pe modelul economic al magazinului. Ce soluții ar lua în calcul Apple Compania ar încerca să „reconcilieze” problema prin proiectarea unui sistem care să oblige aplicațiile să respecte standarde de confidențialitate și securitate. O astfel de abordare ar limita însă aplicațiile mai elaborate, cu acces extins în sistem – AppleInsider dă ca exemplu că nu ar exista software de tip „OpenClaw”, cu „acoperire” masivă în întregul sistem al utilizatorului. Pe scurt, Apple ar căuta o cale de mijloc: să permită monetizarea popularității acestor aplicații, dar să reducă riscul ca ele să afecteze ecosistemul. Context: WWDC și deschiderea către modele AI terțe WWDC din iunie este așteptată să includă „mult conținut” legat de AI, însă nu este clar dacă această direcție va include și schimbări pentru App Store. Separat, AppleInsider menționează un alt efort: posibilitatea ca utilizatorii să aleagă modele AI terțe care să ruleze pe iPhone, ca alternativă la Apple Intelligence. În prezent, ChatGPT este deja integrat astfel încât unele funcții Apple Intelligence (inclusiv interogări Siri) să poată rula prin el, iar zvonurile indică suport pentru mai multe modele în generația „27” a sistemelor de operare Apple. Diferența față de dilema App Store: modelele care ar primi acces mai profund în iOS și macOS ar urma să fie aprobate de Apple și supuse unei verificări mai stricte, iar acestea „nu vor avea capacitatea de a scrie cod”, potrivit materialului. [...]
Descoperirea unui cristal complet nou în resturile testului nuclear Trinity arată cum condițiile extreme pot „îngheța” structuri chimice imposibile în natură , potrivit WinFuture , care citează o analiză realizată pe o variantă rară de „trinitit” – sticla formată după prima explozie atomică din 1945. Ce au găsit cercetătorii și de ce contează Echipa coordonată de geologul Luca Bindi a identificat în trinititul roșu un clathrat – o structură cristalină de tip „cușcă”, bazată pe siliciu. În aceste micro-cavități cu 12 sau 14 fețe sunt prinși atomi de calciu, cupru și fier , o aranjare care, conform cercetătorilor, nu a mai fost observată până acum în natură . Miza principală a descoperirii este una de cercetare fundamentală : arată că evenimentele cu temperaturi și presiuni extreme pot genera rapid materiale „în afara echilibrului” (adică instabile în mod normal), care totuși pot fi conservate dacă răcirea este suficient de bruscă. Cum s-a format materialul: temperaturi de peste 1.500°C și presiuni uriașe Conform studiului publicat de echipă, în timpul exploziei bombei cu plutoniu au existat pentru scurt timp: temperaturi de peste 1.500°C ; presiuni de ordinul mai multor gigapascal , echivalentul a aproximativ 10.000 de ori presiunea atmosferică normală. În acele secunde, nisipul din deșert, structura metalică a turnului de test și cablurile de cupru ale instrumentelor au fost vaporizate, amestecate în aer și apoi răcite extrem de repede. Cercetătorii susțin că atomii nu au avut timp să se așeze în structuri stabile, iar răcirea bruscă a „înghețat” rețeaua în starea ei instabilă, păstrând clathratul până în prezent. Studiul la care face trimitere materialul este disponibil aici: PNAS . Legătura cu un rezultat anterior: un quasikristal găsit în 2021 WinFuture amintește că aceeași echipă a raportat în 2021 un alt rezultat neobișnuit în probe istorice: un quasikristal format din aceleași patru elemente. Quasikristalele au o structură ordonată, dar care nu se repetă periodic; până recent, astfel de structuri erau asociate aproape exclusiv cu impacturi de meteoriți. Cercetătorii consideră că ambele structuri s-au format în condiții similare, diferența fiind concentrația locală de cupru : cupru mult → s-a format quasikristalul; cupru puțin → s-a format noul clathrat. Utilitate: interes științific, nu aplicații comerciale Deși clathratele sunt, în general, considerate utile în știința materialelor (pot „găzdui” atomi străini și modifica proprietăți electrice sau termice), autorii subliniază că o utilizare comercială a materialului provenit din testul Trinity – de exemplu în baterii sau tehnologii cuantice – este exclusă , din cauza rarității extreme . Valoarea practică imediată rămâne, așadar, limitată, însă descoperirea oferă un indiciu important despre cum pot apărea și persista materiale neobișnuite atunci când materia este supusă unor șocuri fizice de scurtă durată, dar foarte intense. [...]
Microsoft mută componente-cheie din Windows 11 pe aplicații native și optimizează WinUI 3 , iar primele teste indică o reducere puternică a consumului de resurse , potrivit WinFuture — o direcție care ar putea avea impact direct asupra performanței pe PC-urile mai vechi, dar care vine și cu riscuri de compatibilitate pentru aplicațiile terțe. De ce contează: performanță mai bună prin „nativ”, nu prin moduri speciale Microsoft lucrează „pe mai multe fronturi” pentru a accelera Windows 11. Pe lângă un „profil de latență redusă” (Low-Latency-Profil) care a atras critici, compania ar trece, printr-un proiect intern numit K2, la migrarea mai multor zone ale sistemului către WinUI 3, un cadru (framework) modern pentru interfața grafică. Miza este reducerea întârzierilor în utilizare (latențe) și scurtarea timpilor de încărcare pentru programele de bază, prin trecerea de la aplicații bazate pe tehnologii web la aplicații native (rulate direct pe platforma sistemului, cu mai puține straturi intermediare). Ce arată primele măsurători: Explorer și Notepad, folosite ca repere Conform informațiilor publicate de Microsoft într-o discuție pe GitHub, echipa se concentrează în acest moment pe pornirea aplicațiilor, iar pentru măsurare folosește în principal File Explorer și Notepad. Rezultatele preliminare ar indica un consum mai mic de resurse, relevant mai ales pentru Explorer, fiind unul dintre cele mai utilizate instrumente din Windows. Îmbunătățirile menționate pentru pornirea programelor includ: 41% mai puține alocări de memorie 63% mai puține alocări temporare 45% mai puține apeluri de funcții 25% mai puțin timp de execuție pentru cod WinFuture notează însă că nu este încă limpede cum se vor traduce aceste optimizări în timpi concreți de pornire a aplicațiilor. Ce urmează și care e riscul pentru aplicațiile terțe Modificările ar urma să ajungă „în curând” în ramura principală de dezvoltare și să fie preluate și în WinAppSDK (set de instrumente pentru dezvoltarea aplicațiilor Windows). Ideea este ca dezvoltatorii să renunțe treptat la biblioteci mai vechi, care consumă mai multă memorie, în favoarea unei baze moderne, cu promisiunea unei experiențe mai fluide inclusiv pe hardware mai slab. În același timp, schimbările profunde din WinUI 3 pot afecta compatibilitatea: unele optimizări modifică elemente standard ale interfeței (controale), ceea ce poate genera erori în aplicațiile terțe dacă dezvoltatorii nu își adaptează codul. Din acest motiv, noile funcții ar trebui activate inițial manual, iar ulterior Microsoft ar intenționa să le facă implicite în versiuni viitoare. [...]
Motorola ridică miza pe piața trackerelor pentru Android prin Moto Tag 2 , un dispozitiv care promite localizare mai precisă (inclusiv direcțională) și o autonomie declarată de până la 600 de zile, potrivit Mobilissimo . Pentru utilizatori, combinația dintre rețeaua Google Find Hub și suportul UWB (Ultra-Wideband, o tehnologie radio pentru măsurarea mai exactă a distanței) poate însemna recuperarea mai rapidă a obiectelor pierdute, cu mai puține „căutări la ghici”. Moto Tag 2 este un tracker de localizare pentru obiecte personale precum chei, bagaje, portofele sau ghiozdane. Noul model aduce suport pentru Ultra-Wideband (UWB), alături de Bluetooth 6.0 și „Bluetooth Channel Sounding”, elemente care, în utilizarea de zi cu zi, ar trebui să îmbunătățească precizia poziționării și să ofere indicații direcționale, cu estimări mai exacte ale distanței. Autonomie și rezistență: argumente operaționale Un punct central al produsului este autonomia: Motorola susține că trackerul poate funcționa până la 600 de zile cu o baterie standard CR2032, înlocuibilă de utilizator. Dispozitivul are și certificare IP68 pentru rezistență la apă și praf, ceea ce îl face potrivit pentru utilizare zilnică, inclusiv în condiții mai dure (de exemplu, în bagaje sau ghiozdane). La nivel de design, Moto Tag 2 păstrează un format compact și subțire, gândit să poată fi pus inclusiv în portofel sau bagaj. Modelul este disponibil în variante de culoare verde și portocaliu. Funcții suplimentare și disponibilitate în Europa Pe lângă localizare, Motorola a inclus un buton integrat care poate fi folosit pentru a face telefonul să sune sau pentru declanșarea camerei de la distanță. În Europa, Moto Tag 2 este disponibil oficial în Marea Britanie și Germania, la aproximativ 30 de lire sterline, respectiv 40 de euro (aprox. 200 lei). Mobilissimo notează că produsul apare și pe eMAG, vândut de un partener la prețul de 199,99 lei. (Publicația indică drept sursă secundară Gizmochina.) [...]
Google promite continuitate operațională pentru flotele de Chromebook-uri și încearcă să reducă incertitudinea creată de anunțul „ Googlebooks ”, potrivit 9to5Google . Mesajul este adresat în special utilizatorilor din companii și educație, unde Chromebook-urile sunt cumpărate și administrate în volume mari, iar schimbările de platformă pot genera costuri și riscuri de migrare. Google susține că „Chromebook-urile rămân o investiție fiabilă, pe termen lung” și că organizațiile pot „continua să le cumpere și să le implementeze cu încredere” în business și școli. Compania a publicat un material separat, orientat către clienții existenți, în care încearcă să contureze „un plan pentru viitor” al ChromeOS în contextul noii direcții. Ce promite Google pentru clienții enterprise și educație Lista de angajamente prezentată de Google include trei puncte, cu impact direct asupra administrării și ciclului de viață al dispozitivelor: Suport continuu: ChromeOS va continua să primească 10 ani de actualizări automate . Administrare consecventă: flota existentă poate fi gestionată în Google Admin console fără a fi nevoie de licențe noi. Opțiuni flexibile de adopție: „când va veni momentul”, Google spune că va oferi mai multe căi de tranziție către „noua experiență”. Google reia ideea „mai multor căi de tranziție” și o leagă de mesajul din ziua anterioară, când compania a spus că „multe Chromebook-uri” vor fi eligibile pentru trecerea la noua experiență, cu detalii suplimentare așteptate în această toamnă . Ce rămâne neclar: cine va putea migra și ce se întâmplă cu modelele noi Publicația notează că, în acest moment, nu este clar dacă migrarea va fi disponibilă doar pentru dispozitive mai puternice, mai ales în contextul accentului pus pe „Gemini Intelligence” (funcții bazate pe inteligență artificială). Rămâne deschisă și întrebarea dacă vor mai apărea Chromebook-uri noi în viitor, chiar și doar pentru achiziții de tip „fleet” (flote mari). 9to5Google punctează că orientarea „premium hardware” a Googlebooks intră în tensiune cu atractivitatea tradițională a hardware-ului ChromeOS, asociată cu prețuri mai accesibile. Ce ar trebui să facă organizațiile acum Google spune că nu este necesară nicio acțiune imediată , dar recomandă ca organizațiile să înceapă discuții cu Google sau cu partenerii lor pentru a stabili din timp un plan potrivit. În același context, compania afirmă că „construiește pe ADN-ul de bază al ChromeOS”, pe care îl descrie ca fiind „profund securizat” încă din start, și că vrea să facă mai ușoară administrarea tuturor dispozitivelor unei organizații (inclusiv laptopuri, mobile și dispozitive Android), prin opțiuni în Google Admin console și furnizori terți de management. [...]