Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
DGPI a atribuit un contract de 434.789 lei pentru cursuri de securitate cibernetică unei firme fără angajați, potrivit Fanatik. Contractul a fost semnat la 16 martie 2026 și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul proiectului „Sistem de alertă timpurie – SAT”.
Achiziția vizează organizarea unor cursuri de formare profesională în domeniul securității cibernetice, cu activități descrise drept „dezvoltare și coordonare a Centrelor Operaționale de Securitate Cibernetică”. Beneficiarul este Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
DGPI este serviciul de informații și securitate internă al MAI, cu rol de protecție a instituției și a structurilor din subordine împotriva riscurilor de securitate, în limitele domeniului afacerilor interne.
„Cursurile fac parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare, care urmărește creșterea capacității instituțiilor de a răspunde la incidente de securitate cibernetică, în contextul implementării cărții electronice de identitate și a altor servicii digitale”, așa cum reiese din documentele de licitație.
Procedura a fost derulată pe baza unor norme proprii (Anexa 2B din Legea 98/2016), un mecanism mai flexibil decât licitațiile clasice, folosit în special pentru servicii precum formarea profesională sau consultanța. În acest cadru, achiziția nu a presupus licitație electronică și nici publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
În anunțul de atribuire, criteriile de desemnare a câștigătorului nu sunt detaliate explicit, însă, conform explicațiilor din material, selecția se face, de regulă, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care combină prețul cu elemente tehnice (de exemplu, experiența furnizorului, calitatea programului, expertiza lectorilor sau metodologia).
Contractul a fost semnat cu Bloovia Brands and Services SRL, companie din Dobroești (Ilfov), înființată în septembrie 2021, cu capital social de 200 de lei. Firma este deținută în mod egal de George Totoescu și Alexandra-Magdalena Totoescu (câte 50%), ambii fiind administratori încă de la înființare.
Activitatea principală declarată este comerțul online (CAEN 4791), iar compania are și obiecte secundare în zona IT și educație, inclusiv formare profesională, consultanță IT și servicii digitale. Potrivit informațiilor prezentate, firma nu a avut angajați de la înființare și are o evoluție financiară modestă: pierderi în 2022, apoi o cifră de afaceri de aproximativ 35.700 de lei în 2023, urmată de scăderi în 2024 (cifră de afaceri 33.509 lei și profit net 806 lei).
Materialul mai notează că firma ar mai avea un singur contract asemănător, atribuit de STS în decembrie, în valoare de 270.000 de lei, pentru „servicii pentru instruire și formare profesională”.
Despre acționari, textul indică faptul că George Totoescu a lucrat anterior, conform CV-ului de pe LinkedIn, la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, ca specialist în achiziții publice, și a fost consilier în cadrul Biroului Reprezentantului Special al Guvernului României (iunie 2005 – februarie 2008). În cazul Alexandrei Totoescu, se menționează că ar ocupa funcția de Compliance Manager la ProVision din august 2022, conform LinkedIn.
Recomandate
Marco Rubio spune că Rusia își concentrează eforturile pe războiul din Ucraina , nu pe sprijinirea Iranului, potrivit Antena 3 CNN , care citează Reuters via Agerpres. Declarația vine în contextul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, menționată de publicație ca fiind declanșată „în urmă cu aproape o lună”. Rubio a fost întrebat despre sprijinul Moscovei pentru Teheran în timp ce pleca de la Washington spre Franța, unde urma să se întâlnească cu omologii săi din țările G7. Discuțiile sunt așteptate să includă atât războiul din Ucraina, cât și conflictul din Iran, pe fondul tensiunilor privind rolul Rusiei în Orientul Mijlociu. Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că furnizează Iranului informații folosite împotriva americanilor în regiune și a cerut Washingtonului să crească presiunea asupra Moscovei. „Constatăm că Rusia ajută Iranul cu informații pentru a ținti americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum și drone Iranului, astfel încât să poată ataca țările vecine, precum și bazele militare americane”, a susținut estona Kaja Kallas în fața presei. În același timp, Rusia a condamnat atacurile aeriene ale SUA și Israel asupra Iranului, aliatul său, însă, potrivit textului, a evitat să îl critice prea dur pe președintele american Donald Trump, pe fondul interesului de a menține deschise canalele de negociere cu Washingtonul privind războiul din Ucraina. Articolul amintește și poziția exprimată anterior de Vladimir Putin, care a acuzat SUA și alte state occidentale ce sprijină Ucraina că furnizează informații despre armata rusă obținute prin sateliți și avioane de recunoaștere. Totodată, Putin a susținut că localizarea și direcționarea rachetelor în atacurile ucrainene asupra țintelor ruse nu ar putea fi realizate fără implicarea țărilor care au livrat respectivele rachete. [...]
Dominic Fritz îl acuză pe Sorin Grindeanu de inconsecvență între declarații și acțiuni , potrivit Antena 3 CNN . Președintele USR susține că liderul PSD ar fi transmis la Bruxelles că exclude orice colaborare cu AUR, în timp ce, în Parlament, deputați PSD ar fi anunțat că vor vota o moțiune simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului. Fritz afirmă că mesajul public al lui Grindeanu către oficialii europeni intră în contradicție cu poziționarea PSD în legislativ, unde social-democrații ar urma să susțină moțiunea depusă de AUR. În același context, Fritz spune că ar fi vorba despre o repetare a situației și despre o încălcare a protocolului de coaliție. „Ieri, nici nu a apucat să termine Sorin Grindeanu să ne transmită din Bruxelles că PSD «exclude orice variantă de colaborare» cu AUR, că în România, colegii lui PSD din Parlament anunțau că vor vota moțiunea inițiată de extremiști. A doua oară. Încălcând din nou protocolul de coaliție”, a scris Fritz pe Facebook. Consemnează Antena 3 CNN că liderul USR îl acuză pe Grindeanu și de inducerea în eroare a propriului electorat, pe fondul tensiunilor din coaliție și al disputelor legate de activitatea ministrei USR Diana Buzoianu la Mediu. În paralel, PSD începe din 27 martie consultări interne privind viitorul Coaliției de guvernare, cu opt întâlniri regionale cu liderii din teritoriu, urmate de un vot pentru rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Rezultatul final este așteptat pe 20 aprilie, mai notează sursa. [...]
Apple a adăugat patru noi parteneri în programul său de fabricație din SUA , în cadrul unui plan de investiții de 400 milioane de dolari până în 2030 pentru extinderea producției interne de componente esențiale, potrivit Mobile World Live . Compania spune că inițiativa vizează atât crearea de locuri de muncă, cât și consolidarea capacităților industriale locale pentru produse vândute la nivel global. Cei patru parteneri noi din American Manufacturing Programme (AMP) sunt Bosch, Cirrus Logic, TDK și Qnity Electronics. Apple precizează că lucrează cu aceste companii pentru a produce în Statele Unite materiale și componente considerate critice pentru lanțul său de aprovizionare. AMP este prezentat ca parte a unui plan mai amplu de investiții de 600 miliarde de dolari în SUA, pe o perioadă de patru ani, axat pe producție și inovare, reiese dintr-un material anterior al Mobile World Live . În acest context, noul anunț detaliază proiecte punctuale pe zona de senzori, circuite integrate și tehnologii de fabricație pentru semiconductori. Noile colaborări includ mai multe direcții de producție și dezvoltare tehnologică, menționate de companie: TDK va fabrica senzori pentru Apple, care susțin funcții ale iPhone precum stabilizarea camerei. Apple, Bosch și TSMC vor lucra împreună la producția de circuite integrate folosite pentru funcțiile Crash Detection și Activity Tracking. Cirrus Logic și GlobalFoundries vor stabili noi tehnologii de proces pentru semiconductori. Qnity Electronics va furniza materiale necesare pentru fabricarea cipurilor și pentru electronica avansată. Apple mai afirmă că o parte dintre aceste componente vor fi fabricate în SUA pentru prima dată. În lista de companii deja implicate în efort, publicația menționează nume precum Samsung, GlobalFoundries, Broadcom și Corning. Tim Cook a declarat că acest angajament „este un alt exemplu puternic a ceea ce este posibil atunci când investim în ingeniozitatea americană” (în original: „is another powerful example of what is possible when we invest in American ingenuity”). [...]
Interesul pentru investițiile în infrastructură digitală și telecom rămâne ridicat, însă securitatea cibernetică a ajuns să fie principalul factor care blochează sau anulează tranzacțiile. Un studiu realizat de S-RM , pe un eșantion de 150 de investitori globali, arată că 76% dintre aceștia indică riscurile cibernetice drept cauza principală a eșecului unor astfel de acorduri în ultimii trei ani. Problema nu vine singură. Aproape la același nivel sunt menționate și riscurile legate de sustenabilitate (75%) și instabilitatea reglementărilor (72%). Per total, 65% dintre investitori spun că au trecut prin cel puțin un eșec într-o tranzacție de infrastructură, ceea ce arată un climat mai complicat decât în anii anteriori. Explicația ține de expunerea tot mai mare a rețelelor și sistemelor. Odată cu dependența crescută de conectivitate și cu extinderea tehnologiilor operaționale (OT), securitatea devine un criteriu decisiv în orice investiție . Practic, capacitatea unei companii de a gestiona riscurile IT poate face diferența între finalizarea sau blocarea unei tranzacții. Investitorii sunt preocupați în special de: atacuri de tip ransomware și extorcare cibernetică vulnerabilități în rețele și sisteme operaționale riscuri din lanțul de aprovizionare și parteneri terți protecția datelor și confidențialitate infrastructură veche sau sisteme depășite În acest context, companiile încep să aloce mai multe resurse pentru a gestiona aceste riscuri, semn că problema este deja recunoscută la nivel strategic. Chiar și așa, presiunea rămâne ridicată, iar evaluarea securității devine parte standard în orice proces de due diligence. Cu toate aceste obstacole, apetitul pentru investiții nu dispare. Aproximativ 79% dintre investitori consideră în continuare infrastructura digitală și telecom o oportunitate atractivă pe termen mediu și lung (5-10 ani), peste alte sectoare precum energie, transport sau mediu. [...]
Mark Zuckerberg dezvoltă un agent AI personal pentru a-și eficientiza rolul de CEO la Meta potrivit Antena 3 CNN , inițiativa făcând parte dintr-o strategie mai amplă prin care compania integrează inteligența artificială în toate procesele sale interne. Agentul, aflat încă în dezvoltare, este folosit deja pentru a furniza rapid informații și răspunsuri, eliminând nevoia de a trece prin mai multe niveluri ierarhice. Practic, Zuckerberg testează pe propria activitate modelul pe care vrea să-l extindă ulterior către angajați și utilizatori. Ce rol are agentul AI Scopul principal este simplificarea muncii și accelerarea deciziilor: acces rapid la informații interne automatizarea unor sarcini zilnice reducerea birocrației organizaționale Inițiativa reflectă direcția Meta de a deveni o companie „AI-first”. Schimbări în interiorul Meta Adoptarea inteligenței artificiale este deja vizibilă în companie: utilizarea AI influențează evaluările angajaților apar instrumente interne precum „Second Brain” agenții personali pot comunica între ei în numele utilizatorilor Meta testează inclusiv soluții care pot accesa documente, conversații și fluxuri de lucru pentru a sprijini activitatea zilnică. Impact asupra organizației Strategia are și efecte asupra structurii companiei: echipe mai mici și mai eficiente reducerea nivelurilor de management creșterea productivității individuale În paralel, există temeri în rândul angajaților privind posibile concedieri, pe fondul automatizării accelerate. Context mai larg Proiectul vine într-un moment în care Meta investește masiv în inteligență artificială pentru a rămâne competitivă în fața startup-urilor din domeniu. Compania a creat deja structuri dedicate dezvoltării AI și încurajează angajații să construiască propriile instrumente. [...]
FCC a decis interzicerea routerelor Wi‑Fi fabricate în străinătate potrivit CNET , care citează o fișă informativă publicată luni după-amiază de Federal Communications Commission (FCC). Măsura vizează „toate routerele pentru consumatori produse în țări străine”, iar producătorii pot solicita o exceptare, însă până acum nu a fost acordată nicio „aprobare condiționată” pe site-ul FCC . Decizia este relevantă pentru piața americană, deoarece aproape toate routerele disponibile la vânzare în SUA sunt cel puțin parțial fabricate în afara țării, inclusiv modele de la TP-Link, Asus și Netgear. Conform unui set de întrebări și răspunsuri publicat de FCC, un router este considerat „fabricat în străinătate” dacă „orice etapă majoră” a procesului de realizare – inclusiv fabricația, asamblarea, proiectarea și dezvoltarea – are loc în afara SUA. Interdicția nu se aplică routerelor deja autorizate anterior de FCC. Președintele FCC, Brendan Carr , a declarat că salută determinarea de securitate națională a executivului și că instituția a adăugat routerele produse în străinătate, considerate un „risc inacceptabil” pentru securitatea națională, pe lista „Covered List” (lista FCC cu echipamente și servicii considerate riscante). În același timp, măsura nu obligă consumatorii să își înlocuiască routerele existente: FCC a precizat că interdicția nu se aplică dispozitivelor cumpărate anterior, însă va limita achiziția de routere noi care nu fuseseră deja autorizate înainte de intrarea în vigoare a deciziei. CNET amintește că TP-Link a fost în atenția autorităților americane de peste un an, pe fondul legăturilor cu China, iar la finalul lui 2025 mai multe departamente și agenții din SUA ar fi susținut o interdicție. Totuși, acțiunea FCC de acum depășește cazul TP-Link și ar urma să afecteze aproape toate companiile din segment. Publicația notează că a solicitat reacții de la FCC și de la mai mulți producători (inclusiv Asus, D-Link, Eero, Netgear, Razer și TP-Link), dar nu a primit răspuns imediat. [...]
