Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Arm intenționează să vândă noul său procesor AGI și în China , potrivit Tom’s Hardware , în pofida faptului că nucleele Neoverse V3 care stau la baza acestui cip nu pot fi licențiate dezvoltatorilor chinezi de procesoare din cauza sancțiunilor. Decizia vine în contextul în care lansarea AGI, anunțată săptămâna trecută, este prezentată ca un moment de cotitură pentru Arm: compania trece de la modelul tradițional de licențiere a proprietății intelectuale (IP) la vânzarea de procesoare standard, intrând mai direct în competiție cu AMD, Ampere și Intel. „Dar ne-am aștepta ca cererea pentru acest produs să fie la fel de puternică în China ca în restul lumii.” Într-un interviu acordat ChinaDaily, directorul general al Arm, Rene Haas, a spus că firma nu are „clienți astăzi despre care să putem vorbi public”. Tom’s Hardware notează că disponibilitatea în China este un element surprinzător, deoarece Arm nu poate licenția către entități din Republica Populară Chineză nucleele Neoverse V, orientate către calcul de înaltă performanță (HPC), din cauza restricțiilor de export aliniate SUA/Marea Britanie. Diferența, în această situație, este între licențierea unui design (transfer de know-how) și vânzarea unui produs finit. Publicația explică faptul că AGI este un semiconductor comercial, iar prin vânzarea lui nu are loc un transfer de proiectare; în consecință, exportul ar fi guvernat de alte reguli, inclusiv praguri de performanță (de exemplu performanță absolută, densitate de calcul, lățime de bandă a interconectării). În acest cadru, Arm AGI cu 136 de nuclee ar oferi performanță conformă cu controalele actuale. Tom’s Hardware mai arată că Arm poziționează Neoverse V3 drept cel mai rapid nucleu al său pentru infrastructură și supercomputere de până acum, însă compania nu a publicat valori de performanță FP32/FP64 (precizie simplă/dublă), ceea ce face ca orice estimare de tip FLOPS să fie inferată, nu declarată. Din acest motiv, rămâne neprecizat dacă entitățile chineze ar putea obține, fără restricții, un procesor orientat către HPC cu număr mare de nuclee și performanțe ridicate. În același timp, articolul indică și exemple de configurații de referință care ar putea fi folosite ca „blocuri de construcție” pentru sisteme mari, inclusiv în zona supercalculatoarelor: un design de referință Arm cu o lamă (blade) cu 2 noduri, gândită pentru a popula complet un rack standard răcit cu aer de 36 kW, până la 8.160 de nuclee; un sistem răcit cu lichid dezvoltat împreună cu Supermicro, de 200 kW, care poate găzdui 336 procesoare Arm AGI și ar livra peste 45.000 de nuclee CPU într-o singură instalare. Miza, în interpretarea Tom’s Hardware, este că vânzarea unui procesor finit, chiar dacă nu implică licențierea nucleelor către dezvoltatori locali, ar putea oferi acces la platforme moderne de calcul la scară mare, în funcție de cum sunt încadrate aceste produse în regimul de control al exporturilor și de performanța efectivă a cipului în sarcini FP32/FP64, care nu este publicată de Arm. [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
AMD a anunțat că evenimentul „Advancing AI 2026” va avea loc pe 22-23 iulie , potrivit Wccftech . Conferința este programată la Moscone Center din San Francisco și va include un discurs principal susținut de directoarea generală a companiei, Dr. Lisa Su, alături de prezentări ale unor executivi AMD și invitați din ecosistem. Evenimentul este prezentat de AMD drept întâlnirea anuală a comunității globale de inteligență artificială, unde dezvoltatori, clienți și parteneri discută infrastructura, arhitectura și instrumentele de dezvoltare pentru implementarea și scalarea sistemelor de AI în mediul de întreprindere și în cloud. Publicația amintește că, la ediția anterioară, AMD a folosit scena „Advancing AI” pentru a prezenta acceleratoarele din seria MI350, platforma software ROCm 7 (ecosistemul AMD pentru dezvoltare și rulare de aplicații AI pe hardware-ul companiei) și un prim indiciu despre rack-ul Helios, care ar urma să includă procesoare EPYC Venice („Zen 6”) și infrastructură Pensando. Pentru 2026, Wccftech anticipează că AMD va pune accent pe tehnologiile de AI pentru segmentul enterprise, inclusiv acceleratoarele Instinct din seria MI450 și procesoarele EPYC Venice („Zen 6”), despre care compania a discutat deja în cadrul unui eveniment pentru analiști financiari. În acest context, publicația sugerează că AMD ar putea folosi conferința nu doar pentru a detalia planurile de produs pentru 2026, ci și pentru a oferi indicii despre generațiile următoare. În plus, articolul leagă calendarul „Advancing AI 2026” de Computex 2026, care are loc cu puțin peste o lună înainte, unde AMD ar putea prezenta noutăți pentru piața de consum, inclusiv un posibil prim indiciu despre viitoarea generație de procesoare Ryzen și actualizări pentru laptopuri. Detaliile oficiale despre eveniment sunt disponibile și pe site-ul AMD, menționează Wccftech. [...]
Samsung Knox a obținut certificarea Common Criteria (CC) și pentru monitoare , extinzând protecția verificată pe care compania o menține pe televizoarele inteligente de circa un deceniu, potrivit Samsung Newsroom România . Common Criteria (CC) este un standard global folosit pentru evaluarea integrității de securitate a produselor care necesită protecția datelor, oferind un cadru internațional care armonizează criterii de evaluare din mai multe țări și permite recunoașterea reciprocă. Samsung spune că primește constant certificarea CC pentru produse noi din 2015, iar acum susține că este primul producător care a obținut CC atât pentru monitoare, cât și pentru televizoare inteligente. „Ecranele conectate au devenit esențiale pentru modul în care lucrăm și trăim, făcând securitatea verificată indispensabilă”, a declarat Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD) de la Samsung Electronics. „Cu Samsung Knox certificat acum atât pentru televizoarele inteligente, cât și pentru monitoare, oferim această protecție în mod consecvent pentru toate produsele noastre.” Compania afirmă că Samsung Knox protejează utilizatorii împotriva amenințărilor cibernetice, inclusiv atacuri de tip hacking, în special în scenarii care implică funcții conectate precum controlul casei prin AI, recunoașterea vocală prin AI și tranzacțiile cu cardul de credit. În contextul certificării CC, Samsung indică drept elemente evaluate monitorizarea în timp real a nucleului sistemului (kernel), blocarea site-urilor de phishing și prevenirea execuției neautorizate prin validarea semnăturilor digitale. Samsung mai precizează că Knox folosește o arhitectură multistratificată, care include TrustZone (un strat de securitate separat, bazat pe hardware), Knox Vault (un strat separat pentru date sensibile) și Knox Matrix (un strat de administrare a securității pentru dispozitive conectate). Potrivit companiei, Knox Vault este disponibil pe anumite televizoare Neo QLED 8K și monitoare M9 și M8, iar Knox Matrix ar urma să fie disponibil pe toate televizoarele și monitoarele începând din 2024. [...]
Casio a lansat în Japonia noul G-Shock GMW-BZ5000RC-1 , un model full-metal cu finisaj „curcubeu”, potrivit Notebookcheck . Ceasul a fost vehiculat în zvonuri din a doua parte a lui 2025, iar imagini cu designul său au apărut neoficial la începutul lui 2026. Casio a listat modelul în magazinul său online din Japonia, unde urmează să fie disponibil în curând pentru precomandă la 121.000 yeni (aprox. 761 dolari). În paralel, ceasul apare și pe site-ul internațional al brandului, ceea ce confirmă o lansare și în alte țări, însă compania nu a comunicat încă piețele vizate, calendarul sau prețurile locale. Conform unor informații neoficiale, în Marea Britanie ar putea costa 770 lire. GMW-BZ5000RC-1 este un ceas integral din metal, cu carcasă, ramă și brățară din oțel inoxidabil. Partea centrală a carcasei are un finisaj „curcubeu” obținut prin placare ionică (un proces de depunere a unui strat subțire pe metal), efect repetat și pe cadran. Și suprafața de sticlă are un strat cu depunere în vapori, cu același aspect multicolor. Modelul din seria 5000 folosește un ecran MIP LCD negativ (fundal negru) pentru lizibilitate mai bună, iar utilizatorii pot personaliza afișajul alegând între două stiluri de font și mai multe aranjări. Ceasul include sincronizare radio (Multiband 6) și conectivitate Bluetooth, cu ajustări automate ale orei disponibile prin aplicația Casio. Din punct de vedere al funcțiilor, Casio include pe acest model: suport pentru două fusuri orare (world time dual), cronometru la 1/100 de secundă, temporizator de numărătoare inversă, cinci alarme zilnice, rezistență la apă până la 200 m, încărcare solară Tough Solar, pentru extinderea autonomiei. [...]
Google elimină pe Android scurtăturile de editare bazate pe gesturi din Google Photos , potrivit Android Police , într-o schimbare care modifică modul de acces la unele instrumente populare din aplicație. Până acum, utilizatorii puteau atinge, încercui sau „mâzgăli” pe o fotografie pentru a deschide rapid anumite funcții, ceea ce făcea editarea mai rapidă pentru cei care știau de existența acestor gesturi. Actualizarea scoate însă aceste scurtături, iar instrumentele vor trebui accesate din meniurile aplicației. Schimbarea vizează instrumentele declanșate prin gesturi, inclusiv: „Move” „Erase” „Reimagine” Motivul invocat în articol este nevoia unei experiențe mai consecvente pentru toți utilizatorii. Pe lângă avantajul vitezei, gesturile aveau și un dezavantaj: puteau fi declanșate accidental, ceea ce devenea frustrant mai ales pentru cei care nu știau că există astfel de comenzi rapide. „Google elimină acum aceste scurtături pe dispozitivele Android, de acum înainte.” În practică, utilizatorii vor ajunge la aceste instrumente „în stilul vechi”, intrând în meniul Edit sau căutând funcțiile în aplicația Google Photos pe Android. Deși pare o modificare minoră, Android Police notează că poate încetini fluxul de lucru pentru cei care se bazau pe gesturi. Articolul mai menționează că Google a adus recent mai multe instrumente importante „în față”, ceea ce ar putea face editarea mai ușoară per ansamblu, chiar și fără aceste scurtături. Actualizarea este deja în curs de distribuire, iar utilizatorilor li se recomandă să urmărească schimbările după ce își actualizează aplicația. [...]
OpenAI a închis cea mai mare rundă de finanțare din istoria sa , atrăgând 122 mld. dolari la o evaluare de 852 mld. dolari . Tranzacția vine pe fondul așteptărilor din piață că firma ar putea ajunge în 2026 pe piețele publice, iar capitalul nou ar urma să întărească rezervele financiare într-un moment de cheltuieli ridicate pentru infrastructură și talente în inteligență artificială. Runda este condusă de SoftBank împreună cu fondul Andreessen Horowitz , D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG și T. Rowe Price, iar Amazon, Nvidia și Microsoft se numără printre investitorii participanți. Publicația mai notează că aproximativ 3 mld. dolari ar proveni de la investitori individuali prin canale bancare. În paralel, OpenAI a anunțat extinderea unei facilități de credit revolving la circa 4,7 mld. dolari, cu sprijinul mai multor bănci globale. Compania spune că linia de credit nu a fost utilizată, iar mesajul transmis este că măsura urmărește flexibilitate financiară în etapa de investiții în putere de calcul și infrastructură, nu acoperirea unui deficit de lichiditate pe termen scurt. Din comunicarea asociată finanțării, OpenAI a publicat și indicatori operaționali și de venituri, într-un registru care, potrivit sursei, seamănă mai degrabă cu o schiță de prospect pentru investitori decât cu o postare obișnuită de blog. Compania afirmă că veniturile lunare au ajuns la 2 mld. dolari și își compară ritmul de creștere cu cel al unor giganți tehnologici. „În această etapă, ritmul nostru de creștere a veniturilor este de patru ori mai mare decât cel al Google, Meta și al altor giganți care au definit era internetului și a mobilului.” Datele prezentate de companie includ și evoluții de produs și monetizare, inclusiv o zonă de publicitate aflată în test, precum și o pondere în creștere a veniturilor din segmentul corporate. OpenAI indică și o accelerare a utilizării funcțiilor de căutare și o extindere a bazei de utilizatori activi și abonați plătitori. Elementele-cheie menționate în materialul sursă sunt: Evaluare: 852 mld. dolari; finanțare atrasă: 122 mld. dolari. Investiții vizate: achiziții de cipuri pentru inteligență artificială, extinderea centrelor de date, recrutare de specialiști. Conducerea rundei: SoftBank, Andreessen Horowitz, D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG, T. Rowe Price; participanți: Amazon, Nvidia, Microsoft. Indicatori raportați: venituri lunare de 2 mld. dolari; peste 900 mil. utilizatori activi săptămânal pe zona de consum; peste 50 mil. abonați plătitori; utilizarea căutării aproape s-a dublat în ultimul an; pilotul de publicitate ar fi depășit 100 mil. dolari venit anual recurent în mai puțin de șase săptămâni. Structura veniturilor: segmentul enterprise ar reprezenta 40% (de la circa 30% anul trecut), cu așteptarea de a ajunge la paritate cu zona de consum până la final de 2026. În ansamblu, mesajul transmis de companie prin această rundă și prin modul de prezentare a datelor este că OpenAI își pregătește narativul pentru o eventuală listare, iar finanțarea are rol atât de capitalizare, cât și de ancorare a așteptărilor pieței privind un potențial IPO. [...]
TrendForce estimează că livrările globale de laptopuri vor scădea cu 14,8% în 2026 , conform unui raport publicat pe 30 martie de firma de analiză de piață TrendForce. În același scenariu de piață în declin, Apple ar urma să fie „singurul punct luminos”, cu o creștere estimată de 7,7% a livrărilor . Raportul TrendForce își revizuiește în jos așteptările pentru 2026 și leagă scăderea de două presiuni simultane: slăbiciunea macroeconomică și creșterea costurilor din lanțul de aprovizionare. În evaluarea companiei, revenirea cererii din piața de consum ar fi „mult sub așteptări”, ceea ce trage în jos perspectivele pentru întregul segment. TrendForce indică drept cauze principale „slăbiciunea macroeconomică” și faptul că „nevoia de calcul pentru inteligența artificială crește exploziv”, ceea ce „ridică direct costurile de achiziție ale componentelor de bază” și pune „o presiune uriașă asupra prețurilor” în întregul lanț. Pe partea de costuri, TrendForce susține că scumpirea componentelor-cheie din amonte îi împinge pe producători să transfere o parte din cheltuieli către consumatori, pentru a-și proteja marjele. Consecința anticipată este o creștere a prețurilor la retail în următoarele trimestre, care ar putea reduce apetitul de cumpărare pentru laptopuri noi. În acest context, Apple ar avea o poziție mai rezilientă datorită modului în care și-a construit lanțul de aprovizionare și a redus dependența de furnizori externi, mai notează TrendForce. Compania ar beneficia și de standardizarea specificațiilor, care îi permite să concentreze achizițiile de componente și să negocieze contracte pe termen lung dintr-o poziție mai puternică. Factorii menționați de TrendForce pentru diferența de evoluție dintre Apple și restul pieței includ: slăbiciunea prelungită a mediului macroeconomic, care frânează revenirea consumului; creșterea cererii de calcul pentru inteligența artificială, cu efect direct asupra costurilor componentelor; transferul costurilor către prețurile finale, cu impact asupra intenției de cumpărare; „barierele” de lanț de aprovizionare construite de Apple și reducerea dependenței de furnizori; lansarea modelului MacBook Neo , pe care TrendForce îl vede drept motor de creștere, inclusiv prin utilizarea unui cip proiectat de Apple, care ar reduce constrângerile legate de capacitatea furnizorilor tradiționali de procesoare. [...]
Eutelsat negociază cu India lansarea sateliților europeni , în încercarea de a reduce dependența de SUA și de companii precum SpaceX, potrivit WinFuture , care citează Reuters . Miza este găsirea unor alternative la SpaceX și la programul european Ariane pentru a construi o rețea de sateliți „made in Europe”, comparabilă ca obiectiv cu Starlink: furnizarea pe termen lung de servicii de comunicații prin internet din spațiu. În acest moment, Eutelsat se bazează în principal pe lansatoare SpaceX și pe Ariane. Conform Reuters, Eutelsat discută din mijlocul anului trecut cu agenția spațială indiană Indian Space Research Organisation (ISRO) despre o posibilă cooperare care să permită lansarea sateliților companiei cu sprijin indian. Deocamdată, nu ar fi fost încheiat un acord nici cu ISRO, nici cu alți parteneri din India. Eutelsat are deja un istoric de lansări cu ISRO: compania operează 72 de sateliți OneWeb, preluați odată cu achiziția startup-ului britanic cu același nume. Acești sateliți, descriși ca având dimensiuni apropiate de cele ale unui frigider, oferă servicii de internet pentru companii și instituții guvernamentale și au fost lansați în trecut de ISRO cu o rachetă LVM3. Contextul geopolitic a redus opțiunile europenilor. Eutelsat nu mai poate folosi rachetele rusești Soiuz pentru transportul sateliților, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel cu discuțiile din India, compania mizează și pe MaiaSpace, un startup francez care dezvoltă un sistem de rachetă reutilizabilă de dimensiuni mai mici. Directorul general al Eutelsat, Jean-Francois Fallacher , a indicat că firma se pregătește pentru un val de lansări în următorii ani, cu peste 440 de sateliți planificați. Eutelsat operează în prezent aproximativ 650 de sateliți și urmărește să depășească „foarte curând” pragul de 1.000, în timp ce comparațiile cu Starlink (circa 10.000 de sateliți) sunt respinse pe motiv că Eutelsat operează la altitudini mai mari și ar avea nevoie de mai puțini sateliți. Din 2025, statul francez este cel mai mare acționar al Eutelsat. [...]
Nvidia investește 2 miliarde de dolari în Marvell Technology pentru a îmbunătăți tehnologia de rețea care conectează cipurile sale pentru inteligență artificială (AI) în centre de date tot mai mari, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Cele două companii au anunțat că vor colabora pe zona de „siliciu fotonic” (tehnologie care folosește lumina pentru a transmite date în interiorul echipamentelor), într-un demers de modernizare a centrelor de date utilizate pentru AI. Acordul dintre Nvidia și Marvell ar putea facilita și integrarea cipurilor AI personalizate, într-un context în care tot mai multe companii mari încearcă să-și proiecteze propriile procesoare specializate, ca alternativă la unitățile de procesare grafică (GPU) de uz general ale Nvidia. Marvell lucrează deja cu giganți tehnologici americani, inclusiv Amazon, pentru proiectarea de cipuri dedicate inteligenței artificiale. Companiile susțin că parteneriatul va permite „integrarea fără probleme” între aceste cipuri personalizate și GPU-urile, sistemele de rețea și de stocare ale Nvidia. Miza pentru Nvidia este extinderea dincolo de poziția dominantă în procesoare AI către o ofertă mai largă, de tip platformă, pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale, ceea ce i-ar întări rolul în infrastructura care susține competiția de miliarde de dolari dintre marile companii tehnologice pentru controlul pieței AI. [...]
Iranul amenință direct giganți tehnologici americani cu atacuri asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu , potrivit Tom’s Hardware , într-o escaladare a tensiunilor dintre Teheran și Occident. Mesajul atribuit Gardienilor Revoluției (IRGC) vizează companii precum Nvidia, Microsoft, Apple, Google, Meta, IBM, Cisco și Tesla. Declarația, transmisă prin canale oficiale, indică faptul că aceste companii ar putea deveni ținte, în special facilitățile lor din Orientul Mijlociu. Oficialii iranieni susțin că reacția ar veni ca răspuns la ceea ce numesc „acte de agresiune” împotriva Iranului. Companiile vizate Lista include aproximativ 18 companii din tehnologie și sectorul financiar, printre care: Nvidia Microsoft Apple Google Meta IBM Cisco Tesla Acestea au infrastructură sau operațiuni în regiune, ceea ce le face vulnerabile în contextul actual. O escaladare a retoricii Deși astfel de avertismente au mai fost emise anterior, noul mesaj este considerat mai direct și mai explicit. IRGC a transmis inclusiv avertismente pentru angajații acestor companii, sugerând să își părăsească locurile de muncă pentru a evita riscuri. Context geopolitic tensionat Amenințările apar pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu și al acuzațiilor reciproce între Iran și SUA sau aliații săi. În ultimele zile, autoritățile iraniene au extins lista țintelor considerate „legitime”, incluzând și entități economice. Nu există, în acest moment, informații privind măsuri concrete sau reacții oficiale din partea companiilor vizate, însă situația indică o posibilă extindere a conflictului din zona militară către infrastructura economică și tehnologică. Evoluțiile ulterioare vor depinde de reacțiile internaționale și de modul în care tensiunile vor fi gestionate în perioada următoare. [...]