Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Greg Brockman preia strategia de produs la OpenAI, semnalând o consolidare a portofoliului potrivit TechCrunch , într-o mișcare care întărește direcția companiei de a unifica produsele-cheie (ChatGPT și Codex) și de a reduce inițiativele secundare pentru a concentra resursele pe „viitorul agentic” (produse care pot acționa autonom în numele utilizatorului). Schimbarea este relatată inițial de Wired și vine în contextul în care Brockman superviza deja interimar produsele OpenAI, în perioada în care Fidji Simo, CEO pentru „AGI deployment” (implementarea în piață a capabilităților avansate de inteligență artificială), se află în concediu medical. Ce se schimbă operațional: ChatGPT și Codex, spre o experiență unificată Într-un memo intern către angajați, Brockman ar fi descris planuri de a combina ChatGPT cu produsul de programare Codex într-o singură experiență unificată. Potrivit relatării, el ar fi spus: „Ne consolidăm eforturile de produs pentru a executa cu focus maxim către viitorul agentic, pentru a câștiga atât pe zona de consumatori, cât și pe cea enterprise.” OpenAI a confirmat pentru TechCrunch că, deși Simo rămâne în concediu medical, a lucrat împreună cu Brockman la aceste schimbări. Compania a mai precizat că discută deja de mai mult timp despre planuri de a combina ChatGPT, Codex și API-ul (interfața prin care dezvoltatorii integrează tehnologia OpenAI în propriile aplicații) într-o singură platformă, cu o echipă centrală de produs. Context: „code red” și tăierea „side quests” La finalul anului trecut, CEO-ul Sam Altman a declarat un „code red” și a spus că OpenAI trebuie să se reorienteze către experiența de bază ChatGPT. De atunci, compania a oprit „side quests” (inițiative secundare), inclusiv generatorul video Sora și OpenAI for Science. TechCrunch notează că materialul a fost actualizat cu informații suplimentare furnizate de OpenAI. [...]
Apple își pregătește relansarea „Apple Intelligence” și Siri în 2026 fără să relaxeze standardele de confidențialitate , potrivit AppleInsider , într-un moment în care presiunea publică și de reglementare pe modul în care sunt folosite datele pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială crește. Mesajul-cheie: compania pariază că poate recupera întârzierea în AI fără să facă compromisuri pe „privacy” (protecția vieții private) și securitatea datelor. AppleInsider scrie că Apple ar urma să relanseze platformele Apple Intelligence și Siri cu noi „Apple Foundation Models” (modele de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții AI). În același timp, publicația notează că, deși există implicarea Google în ecuație, Apple nu ar intenționa să-și schimbe poziția tradițională privind confidențialitatea utilizatorilor. Ce se schimbă operațional: relansare în 2026, după întârzieri Contextul pornește de la prezentarea Apple Intelligence la WWDC 2024 , când Apple ar fi avut un sistem „hibrid” care, în final, „nu a livrat”, iar apoi au urmat întârzieri. Materialul indică faptul că „așteptarea lungă” pentru strategia AI „adevărată” a Apple ar fi pe cale să se încheie, cu WWDC 2026 văzut ca moment de referință pentru direcția pe următorul an. Totuși, articolul subliniază și o limitare importantă: nu apar „detalii noi” despre eforturile Apple pe AI, ci mai degrabă o recapitulare a informațiilor deja cunoscute și o interpretare a poziționării companiei. De ce contează: AI cu „garduri” de confidențialitate, într-o piață tot mai contestată AppleInsider leagă strategia Apple de nemulțumirea tot mai vizibilă față de costurile dezvoltării AI: folosirea pe scară largă a datelor, efecte asupra piețelor financiare, disponibilității componentelor și asupra mediului. În acest cadru, Apple mizează pe diferențiere printr-o abordare care nu „sacrifică” confidențialitatea pentru demonstrații spectaculoase, dar cu utilitate limitată în viața reală. Publicația face trimitere și la newsletterul „Power On” al Bloomberg, care ar susține că Apple nu va compromite confidențialitatea în noile sale eforturi de AI, deși raportarea ar fi „colorată” de presupuneri despre ce urmează. Relația cu Google: fără indicii că Apple își înlocuiește modelele În privința colaborării cu Google (menționată în contextul Gemini), AppleInsider notează că WWDC 2026 ar putea aduce mai multă lumină asupra planurilor Apple, dar nu neapărat „detalii explicite” despre modul de lucru cu Google Gemini. Mesajul transmis este că Apple nu își va înlocui propriile modele cu Gemini, cel puțin pe baza informațiilor discutate în material. În lipsa unor specificații tehnice sau a unui calendar detaliat în sursă, rămâne de urmărit ce anume va prezenta Apple la WWDC 2026 și cum va traduce, practic, promisiunea de AI „cu confidențialitate” în funcții și produse. [...]
Ritmul accelerat al lansărilor pentru megaconstelații riscă să transforme atmosfera superioară într-o „zonă de poluare” cu efect climatic disproporționat , potrivit unei analize prezentate de HDSatelit , care citează un studiu al cercetătorilor de la University College London (UCL) , publicat pe 14 mai în revista Earth’s Future . Cercetarea UCL se uită la emisiile generate între 2020 și 2022 de lansările de rachete, de corpurile de rachetă abandonate și de sateliții scoși din uz care reintră în atmosferă, apoi proiectează evoluția până în 2029 dacă trendul actual continuă. Concluzia este că megaconstelațiile au accelerat atât de mult numărul lansărilor, încât chimia straturilor superioare ale atmosferei „începe deja să se schimbe”. De ce contează: funinginea „sus” încălzește/răcește altfel decât la sol O parte importantă a lansărilor este realizată cu rachete care folosesc combustibil pe bază de kerosen, care produce carbon negru (funingine fină). Diferența, subliniază studiul, este locul: în atmosfera de la altitudini mari, circulația aerului este lentă, iar particulele pot rămâne suspendate ani întregi, fără a fi „spălate” rapid de ploi sau de amestecul obișnuit al aerului de la altitudini joase. În aceste condiții, UCL estimează că funinginea produsă de lansări are un efect climatic de aproximativ 540 de ori mai mare decât aceeași cantitate emisă la nivelul solului. Estimări până în 2029: 870 de tone/an și o pondere în creștere a megaconstelațiilor Pe baza datelor analizate, echipa UCL estimează că până în 2029 industria spațială va elibera aproximativ 870 de tone de funingine pe an în atmosfera superioară. Ca ordin de mărime, studiul compară această cantitate cu totalul funinginii emis de toate mașinile de pasageri din Regatul Unit, aproximativ 728 de tone pe an . În același timp, megaconstelațiile ar urma să ajungă să contribuie la o parte tot mai mare din impactul climatic al sectorului spațial: de la circa 35% în 2020 la 42% în 2029 , potrivit scenariului analizat. Ozonul: efect global mic în scenariu, dar cu riscuri de schimbare a trendului Studiul discută și posibile efecte asupra stratului de ozon, care filtrează o mare parte din radiația ultravioletă. În scenariul UCL, pierderea globală de ozon până în 2029 rămâne redusă, de aproximativ 0,03% pentru toate tipurile de misiuni, comparativ cu aproximativ 2% atribuite substanțelor deja reglementate prin Protocolul de la Montreal . Totuși, autorii notează că situația se poate modifica dacă viitoarele rețele vor folosi mai des lansatoare care lasă în urmă compuși cu clor, deoarece lansările pot elibera astfel de compuși, iar reintrarea sateliților și a treptelor de rachetă produce particule care accelerează reacțiile ce duc la pierderea ozonului. Ce urmează: estimări „prudente” și presiune pentru reguli și tehnologii mai curate Un mesaj central al studiului este că estimările ar putea fi prudente, deoarece ritmul real al lansărilor dintre 2023 și 2025 ar fi depășit deja previziunile inițiale. În acest context, cercetătorii nu cer oprirea sateliților de comunicații, dar indică o „fereastră” pentru reducerea efectelor negative, prin: combustibili mai curați; reguli mai clare pentru emisiile din atmosfera superioară; sateliți proiectați să rămână operaționali mai mult timp, pentru a reduce frecvența înlocuirilor și a reintrărilor. [...]
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani , într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni. Ce cumpără ANCOM și de ce contează Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic. Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic. Calendarul licitației Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00. ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale. [...]
NASA a urcat la 120 kW cu un propulsor electric experimental , un prag care mută discuția despre zborul cu echipaj spre Marte din zona „posibil” în zona „scalabil, dar dificil”, potrivit HDSatelit . Testul, realizat la Jet Propulsion Laboratory (JPL) în California de Sud, vizează o tehnologie pe care agenția o vede drept componentă a viitoarelor sisteme de propulsie electrică nucleară, menite să reducă durata călătoriei și, implicit, expunerea astronauților la riscuri. De ce contează: timpul spre Marte înseamnă risc operațional mai mic NASA enumeră cinci riscuri majore ale zborului uman spre Marte: radiația spațială, izolarea și confinarea, depărtarea de Pământ, gravitația redusă și mediile închise sau ostile. În acest context, scurtarea misiunii devine un obiectiv operațional, nu doar o ambiție tehnologică: mai puțin timp înseamnă expunere mai mică la radiații și la efectele microgravitației asupra corpului și psihicului. Propulsia electrică (de tip „ionic”) nu oferă o accelerație mare la început, dar furnizează o tracțiune mică și continuă, cu un consum de propulsant cu până la 90% mai mic față de rachetele chimice clasice. Abordarea este deja folosită de NASA la sonda Psyche, bazată pe propulsie electrică solară. Ce a testat NASA: un propulsor MPD alimentat cu litiu Experimentul de la JPL a vizat un propulsor magnetoplasmadinamic (MPD) care folosește vapori de litiu metalic, curenți mari și un câmp magnetic pentru a accelera plasma. Diferența față de alte propulsoare ionice este mecanismul: nu „împinge” ioni individuali prin câmpuri electrostatice, ci accelerează plasma electromagnetic. Conceptul există din anii ’60, însă astfel de sisteme nu au fost utilizate operativ în spațiu, în principal din cauza cerințelor foarte mari de putere, greu de acoperit cu panouri solare obișnuite. De aici interesul pentru propulsia electrică nucleară, unde energia ar proveni din fisiune. Rezultatul-cheie: 120 kW, peste nivelul sistemelor operaționale Testul a avut loc pe 24 februarie 2026, în camera de vid CoMeT de la JPL, o instalație răcită cu apă, lungă de 8 metri. Inginerii au pornit propulsorul de cinci ori, iar electrodul central de tungsten a depășit 2.800°C (peste 5.000°F). Datele indică atingerea unei puteri de până la 120 kW, iar NASA precizează că este primul caz din SUA în care un sistem de propulsie electrică a funcționat la un asemenea nivel de putere. Comparativ, propulsoarele de pe Psyche — descrise ca cele mai puternice sisteme electrice operaționale ale NASA — sunt depășite de noul MPD de peste 25 de ori ca putere. În plus, NASA indică faptul că multe sisteme electrice aflate în uz funcționează, de regulă, în intervalul 1–10 kW, ceea ce pune în perspectivă saltul realizat în laborator. Ce urmează: scalare la MW și testul de anduranță Ținta declarată pentru testele viitoare este creșterea la 500 kW și apoi la 1 MW pe unitate. NASA estimează că o misiune umană spre Marte ar putea necesita 2–4 MW, ceea ce ar însemna mai multe propulsoare MPD pe aceeași navă și peste 23.000 de ore de funcționare pentru fiecare. Aici apar provocările majore, descrise în material: rezistența la temperaturi extreme, uzura electrozilor și stabilitatea pe termen lung — aspecte care, la durate de funcționare atât de mari, pot transforma defecte minore în probleme critice. În paralel, NASA are un program mai larg de propulsie nucleară spațială și menționează proiectul Space Reactor-1 Freedom , o navă interplanetară cu propulsie nucleară pe care agenția vrea s-o trimită spre Marte înainte de sfârșitul lui 2028, ca demonstrație pentru propulsia electrică nucleară în spațiul profund. [...]
Opt platforme au trecut în 2026 pragul de 1 miliard de utilizatori activi lunar, consolidând o piață dominată de câțiva jucători globali , potrivit unei sinteze publicate de Gadget . Miza economică este directă: atenția utilizatorilor (și bugetele de publicitate) se concentrează tot mai mult în jurul unui grup restrâns de aplicații cu acoperire planetară. Datele provin dintr-un top realizat de Visual Capitalist , pe baza unor informații analizate de Salesforce . În acest context, „utilizator activ” este definit ca persoana care se conectează cel puțin o dată la 30 de zile. Cine sunt „greii” cu peste 1 miliard de utilizatori activi Cele opt rețele care depășesc pragul de 1 miliard de utilizatori activi sunt: Facebook – 3,1 miliarde; Instagram – 3 miliarde; WhatsApp – 3 miliarde; YouTube – 2,5 miliarde; TikTok – 2 miliarde; WeChat – 1,4 miliarde; Messenger – 1 miliard; Telegram – 1 miliard. De ce contează: concentrarea pieței în jurul SUA și Chinei Din cele opt platforme, cinci sunt din Statele Unite, două din China și una din Emiratele Arabe Unite (Telegram), deși, notează autorul, platforma are „puternice rădăcini rusești”. Pentru companii, această distribuție geografică sugerează o dependență ridicată de ecosisteme tehnologice și reguli de piață stabilite în principal de SUA și China, cu efecte în lanț asupra publicității, distribuției de conținut și strategiilor de creștere. Cine urmează în clasament Sub pragul de 1 miliard de utilizatori activi, topul continuă cu: Snapchat – 900 milioane; Reddit – 850 milioane; Douyin – 755 milioane; X – 650 milioane; Pinterest – 578 milioane; Threads – 400 milioane; LinkedIn – 310 milioane. [...]
Samsung ar putea opri seria Galaxy Z Flip după modelul Z Flip 8 , pe fondul presiunii costurilor și al unei repoziționări către pliabilele „carte”, potrivit unui zvon din lanțul de aprovizionare relatat de Notebookcheck . Informația, neconfirmată oficial, ar sugera o schimbare de strategie cu impact direct asupra uneia dintre cele mai accesibile game pliabile ale companiei. Zvonul pornește de la absența totală a discuțiilor timpurii din lanțul de aprovizionare despre un „Flip 9”, deși planificarea produselor la smartphone-uri se face cu cel puțin un an înainte. Tipsterul citat, Instant Digital, susține că dacă un succesor ar fi fost în lucru, ar fi apărut deja indicii sau scurgeri de informații. „Planificarea produselor se face cu cel puțin un an înainte; dacă un Flip 9 ar fi în lucru, aș fi văzut scurgeri sau informații până acum, dar nu există absolut nimic.” De ce ar renunța Samsung la formatul „clamshell” Potrivit aceleiași surse, trei factori ar împinge Samsung să se îndepărteze de pliabilele tip „flip” (cu închidere tip scoică): Creșterea costurilor : scumpirea componentelor și a ecranelor flexibile ar reduce marjele. Stagnarea designului : ecranele externe ar fi ajuns „la limitele fizice”, lăsând mai puțin spațiu pentru diferențiere între generații. Schimbarea preferințelor : utilizatorii s-ar orienta către pliabile mai mari, tip „carte”, considerate mai premium, precum un viitor „Galaxy Z Fold 8 Wide”. Contradicții: același zvon pune sub semnul întrebării chiar și Z Flip 8 În același context, tipsterul afirmă că „are un sentiment” că nu va exista nici Galaxy Z Flip 8 anul acesta , dar Notebookcheck notează că această afirmație contrazice „o mulțime de dovezi” apărute deja: randări, huse, modele de design și chiar o dată de lansare vehiculată. Publicația subliniază că este vorba despre speculații timpurii din lanțul de aprovizionare , care se pot schimba și trebuie tratate cu prudență. Ce urmează: fereastra posibilă pentru clarificări Conform celor mai recente zvonuri din industrie citate în material, Galaxy Z Flip 8, Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Z Fold 8 Wide ar urma să fie anunțate la un eveniment Galaxy Unpacked despre care se spune că ar putea avea loc pe 22 iulie . Dacă această dată se confirmă, atunci evenimentul ar putea lămuri rapid dacă Samsung continuă sau nu linia „Flip”. [...]
Sonda NASA Psyche a folosit un „sling” gravitațional la Marte pentru a-și corecta traiectoria și a economisi combustibil în drumul spre asteroidul metalic 16 Psyche, o țintă care ar putea oferi indicii directe despre „miezul” unor planete, potrivit IT之家 . Survolul nu a avut ca scop studierea planetei Marte, ci accelerarea și ajustarea orbitei pentru a menține calendarul misiunii, cu sosire estimată în 2029. Manevra a avut loc la ora locală din 15 mai. Sonda a trecut la o distanță minimă de aproximativ 2.800 mile (circa 4.500 km) de Marte, mai aproape decât orbitele celor două mici luni marțiene, iar în momentul survolului avea o viteză de circa 12.333 mile/oră (aprox. 19.848 km/oră), conform NASA, citată de publicație. De ce contează: câștig de viteză și traseu „mai ieftin” energetic Survolul a avut două efecte operaționale esențiale pentru misiune: a crescut viteza sondei; a corectat traiectoria astfel încât să continue drumul către 16 Psyche, asteroid aflat între Marte și Jupiter. IT之家 notează că acest tip de manevră este un reper important în misiune tocmai pentru că reduce consumul de combustibil și face posibilă respectarea rutei planificate până la întâlnirea din 2029. Cum funcționează „asistența gravitațională” Publicația explică faptul că asistența gravitațională (numită și „gravitational slingshot”) nu înseamnă că sonda „primește energie din nimic”. Cheia este mișcarea planetei pe orbita sa în jurul Soarelui: sonda se apropie pe un unghi calculat și pleacă într-o direcție care îi permite să „împrumute” o cantitate infimă din energia orbitală a planetei. Transferul respectă legea a treia a lui Newton (acțiune și reacțiune), iar efectul asupra planetei este neglijabil, dar suficient pentru a schimba semnificativ parcursul sondei. Un cercetător care a lucrat la misiunea Juno a comparat metoda, într-un interviu pentru Space.com, cu o lovitură de biliard interstelar: „Este o metodă eficientă și economică, cu o concepție ingenioasă, comparabilă cu poziționarea prin ricoșeu la biliardul interstelar.” Ținta: un asteroid metalic care ar putea semăna cu un „miez” planetar 16 Psyche are un diametru de 173 mile (aprox. 280 km). O ipoteză științifică menționată în material este că ar putea reprezenta nucleul metalic expus al unei protoplanete care a fost „decojită” în urma unor coliziuni violente, acum miliarde de ani, pierzându-și crusta și mantaua. Dacă scenariul se confirmă, misiunea ar putea oferi prima observație directă a unui tip de material care, pe planete precum Pământul, rămâne inaccesibil, fiind ascuns în interior. De ce nu e suficientă propulsia proprie IT之家 arată că sonda folosește propulsie electrică solară: panourile solare transformă lumina în energie electrică, care ionizează și evacuează xenon pentru a genera împingere. Sistemul este eficient, dar produce o forță mică pe termen scurt, ceea ce face dificilă (și costisitoare) obținerea rapidă a unor corecții mari de viteză și traiectorie doar din propulsie. În acest context, publicația menționează și un studiu (publicat în octombrie anul trecut) potrivit căruia survolul de la Marte a dus la o modificare a vitezei sondei față de Soare de 2 km/s. Sonda este așteptată să ajungă la asteroidul 16 Psyche în iulie 2029, conform estimării citate în material. [...]
Seria Huawei Nova 16 ar putea fi lansată pe 1 iunie , potrivit unei scurgeri de informații citate de Gizmochina , într-un semnal că Huawei pregătește o reîmprospătare rapidă a gamei mid-range, cu accent pe cameră și autonomie. Data nu este confirmată oficial de companie. Informația privind calendarul vine de la un „tipster” (sursă neoficială) de pe Weibo , Fixed Focus Digital, care susține că lansarea ar urma să aibă loc pe 1 iunie. Ce modele ar include familia Nova 16 Conform informațiilor anterioare invocate în material, gama ar urma să aibă trei variante: Nova 16 Nova 16 Pro Nova 16 Pro Max Totodată, „nu ar exista un model Ultra” în această generație, potrivit acelorași informații neoficiale. Specificații vehiculate: cameră de 200 MP și baterie de 7.000 mAh pe Pro Max O a doua scurgere, de la un alt tipster Weibo, indică pentru Nova 16 Pro Max o cameră principală de 200 megapixeli, cu senzor de 1/1,28 inch (un format mai mare, asociat de regulă cu performanțe mai bune în lumină slabă). Pentru aceeași versiune, sunt menționate și următoarele elemente (toate la nivel de zvon): ecran LTPO de 6,84 inci, rezoluție 1,5K; chipset din seria Kirin 9000 ; baterie de 7.000 mAh; obiectiv telefoto tip periscop și senzor multispectral; încărcare wireless. Context: unde se poziționează Nova 16 față de Nova 15 Ca reper, seria Nova 15 a fost lansată „spre finalul anului trecut” cu procesoare Kirin 8020 și 9010S, iar prețul de pornire a fost de 2.699 yuani. În material se mai menționează că varianta Ultra a pus accent mai ales pe schimbări de design, nu pe upgrade-uri majore de hardware. Gizmochina notează că, fiind vorba despre informații timpurii din surse neoficiale, detaliile se pot schimba până la lansare. [...]
Noile build-uri experimentale de Windows 11 pot bloca resetarea PC-ului , iar Microsoft recomandă utilizatorilor să evite „resetarea locală” și să folosească în schimb opțiunea de descărcare din cloud, potrivit WinFuture . Problema afectează versiunile de test 28020.2134 (Windows 11 26H1) și 29591.1000 (Windows 11 26H2) din canalul Experimental. Build-urile au un jurnal de modificări comun și vin cu mai multe ajustări care vizează, în principal, controlul mai fin al actualizărilor. Totuși, eroarea la funcția „Diesen PC zurücksetzen” („Resetează acest PC”) rămâne un risc operațional important pentru cei care testează aceste versiuni, deoarece procesul poate rămâne blocat și nu se finalizează. Ce se schimbă la actualizări: mai mult control pentru utilizatori Microsoft revizuiește experiența de update, cu funcții care ar trebui să ofere mai multă flexibilitate, inclusiv: posibilitatea de a sări peste actualizări direct în timpul configurării inițiale (OOBE – „out-of-box experience”, adică pașii de setare la prima pornire); extinderea pauzelor de update de oricâte ori, fără a fi limitate la ferestre fixe de timp; opțiuni de oprire și repornire cu sau fără instalarea actualizărilor, disponibile oricând; mai multă vizibilitate asupra actualizărilor disponibile, pentru decizii mai informate privind instalarea. „Shared Audio”: două persoane, același sunet de pe un singur PC O altă noutate este funcția „Shared Audio”, care permite ca două persoane să asculte simultan același conținut audio de pe un singur PC cu Windows 11. Soluția folosește Bluetooth LE Audio Broadcast (difuzare audio prin Bluetooth cu consum redus). Utilizarea se face din setările rapide din bara de activități: se selectează „Shared Audio”, se activează două dispozitive compatibile (împerecheate și conectate), apoi se pornește partajarea. Microsoft anunțase funcția în toamna lui 2025 și o extinde acum. Ajustări de sistem: mai puține confirmări UAC și SSDP mai stabil În zona de stocare, Microsoft reduce frecvența solicitărilor UAC (User Account Control – fereastra de confirmare pentru acțiuni cu drepturi ridicate): în „System > Storage”, confirmarea nu mai apare imediat, ci doar când utilizatorul vrea să afișeze fișiere temporare. Separat, compania spune că îmbunătățește fiabilitatea SSDP (Simple Service Discovery Protocol), pentru a preveni situațiile în care serviciul nu mai răspunde, mai ales în rețele cu multe dispozitive. Problema majoră: resetarea PC-ului poate rămâne blocată Microsoft confirmă un „known issue” la resetarea sistemului: funcția poate rămâne blocată și nu finalizează procesul. Ca soluție temporară, compania recomandă folosirea opțiunii de resetare prin descărcare din cloud („Cloud download”), numită și Cloud PBR (Push Button Reset). Pentru utilizatorii și organizațiile care testează aceste build-uri, implicația practică este că procedurile de recuperare (resetare locală) pot deveni nesigure, iar alternativa indicată este resetarea prin cloud până la remedierea erorii. Pentru detalii tehnice din jurnalul de modificări, Microsoft a publicat și notele aferente: Microsoft Learn . [...]
One UI 9 mută accentul pe securitate și accesibilitate , cu un mecanism mai agresiv de blocare a aplicațiilor suspecte și cu opțiuni noi pentru utilizatori cu nevoi speciale, potrivit Zonait . Actualizarea, bazată pe Android 17 , este disponibilă deja în versiune beta, însă nu în formă completă, iar Samsung a confirmat doar o parte dintre noutățile care ar urma să ajungă în varianta stabilă. Software-ul este așteptat să debuteze pe Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Z Flip 8. Pe lângă zona de securitate, Samsung promite și mai multă personalizare a interfeței și îmbunătățiri pentru aplicațiile standard. Securitate: blocare automată pentru aplicații cu risc ridicat Una dintre schimbările cu impact direct în utilizarea de zi cu zi este întărirea protecției împotriva aplicațiilor considerate periculoase. Dacă sistemul detectează o aplicație cu risc ridicat, utilizatorul este alertat, iar instalarea sau executarea este blocată automat. Ulterior, sistemul recomandă ștergerea aplicației pentru eliminarea riscului. Accesibilitate: control mai fin și funcții unificate One UI 9.0 aduce și extinderi în zona de accesibilitate, inclusiv: opțiune pentru reglarea vitezei tastelor mouse-ului (de exemplu, dublu-click), pentru un control mai fluid al cursorului; unificarea funcțiilor TalkBack pe dispozitivele Galaxy, după ce Google și Samsung au combinat funcții care anterior erau separate, pentru o experiență mai coerentă; funcția „Text Spotlight”, care poate afișa textul selectat mărit sau într-o fereastră plutitoare, pentru a facilita citirea. Personalizare și aplicații: Notes și Contacts primesc actualizări Pe partea de interfață, Samsung continuă să extindă opțiunile de personalizare: utilizatorii vor putea ajusta independent luminozitatea afișajului, volumul și secțiunile playerului media, cu mai multe dimensiuni selectabile. În aplicațiile standard, sunt menționate două direcții: Samsung Notes primește benzi decorative și mai multe stiluri pentru stiloul digital, orientate spre utilizarea la notițe, activități creative sau jurnalizare; Creative Studio (introdusă în One UI 8.5) va fi integrată direct în aplicația Contacts, pentru personalizarea contactelor fără comutarea între aplicații. Ce urmează: lansarea oficială și posibile noutăți Galaxy AI Lista prezentată de Samsung este, deocamdată, parțială. Conform aceleiași surse, compania ar păstra unele funcții pentru anunțul oficial, inclusiv capabilități noi „Galaxy AI”, care ar urma să fie demonstrate pe Galaxy Z Flip 8 și Galaxy Z Fold 8, telefoane anticipate pentru lansare în iulie 2026. [...]
China Micro susține că a ajuns să livreze rapid echipamente avansate pentru fabricile de cipuri , după ce a dezvoltat într-un timp neobișnuit de scurt o categorie de utilaje care, până recent, era în mare parte importată, potrivit IT之家 . Într-o apariție la emisiunea CCTV „对话”, Yin Zhiyao , președinte și director general al China Micro Semiconductor Equipment (Shanghai) Co. (中微半导体设备), a spus că în decembrie 2023 compania a decis să intre pe segmentul „echipamentelor pentru panouri mari” (大平板设备). El a indicat că anterior existau „aproximativ 17 tipuri de echipamente de proces” care depindeau integral de importuri. Dezvoltare accelerată: de la „foaie albă” la linia de producție Yin a descris echipamentul ca fiind foarte mare: aproximativ 150 de tone, cu dimensiuni de circa 15 metri pe 15 metri și o înălțime de „două etaje și jumătate”. În mod obișnuit, pe baza experienței sale, dezvoltarea unui astfel de utilaj ar dura între 3 și 7 ani. Conform declarațiilor sale, echipa China Micro a redus drastic acest interval: în 12 luni a construit de la zero un echipament funcțional; în mai puțin de 4 luni a ajuns la cerințele „generației următoare” ale clientului; în 18 luni echipamentul a fost livrat pe linia de producție și a trecut de procesul de aprobare. „Acum avem capacitatea de a produce cele mai avansate echipamente”, a afirmat Yin Zhiyao, în emisiunea citată. De ce contează: semnal despre reducerea dependenței de importuri Miza economică și operațională a acestor afirmații este legată de capacitatea Chinei de a înlocui importurile în echipamente critice pentru fabricarea semiconductorilor și de a scurta ciclurile de dezvoltare pentru utilaje complexe. În contextul în care astfel de echipamente sunt greu de obținut și de validat industrial, trecerea de la prototip la utilizare pe linie într-un interval de 18 luni este prezentată ca un indicator al maturizării industriei locale. Context: poziționarea China Micro în lanțul de aprovizionare IT之家 mai notează că Yin Zhiyao a fost primul student chinez care s-a angajat la Intel, a lucrat peste 20 de ani în SUA și deține „câteva sute” de brevete. El ar fi revenit în China la 60 de ani, renunțând la un salariu anual de ordinul „milioanelor”, pentru a porni o afacere într-o piață descrisă atunci ca aproape inexistentă. La 22 de ani de la acel moment, Yin afirmă că valoarea de piață a China Micro a depășit 200 de miliarde de yuani, iar echipamentele companiei au intrat în lanțul de aprovizionare pentru procese avansate la TSMC , inclusiv 5 nm și 3 nm. Separat, CCTV Finance este citat cu ideea că echipamentele chinezești pentru semiconductori au trecut „de la zero la un sistem” și că, pentru nodurile mature, autonomia este în mare parte atinsă, în timp ce diferențele față de liderii internaționali se reduc în zonele unde există încă puncte slabe. [...]