Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Samsung Knox a obținut certificarea Common Criteria (CC) și pentru monitoare, extinzând protecția verificată pe care compania o menține pe televizoarele inteligente de circa un deceniu, potrivit Samsung Newsroom România.
Common Criteria (CC) este un standard global folosit pentru evaluarea integrității de securitate a produselor care necesită protecția datelor, oferind un cadru internațional care armonizează criterii de evaluare din mai multe țări și permite recunoașterea reciprocă. Samsung spune că primește constant certificarea CC pentru produse noi din 2015, iar acum susține că este primul producător care a obținut CC atât pentru monitoare, cât și pentru televizoare inteligente.
„Ecranele conectate au devenit esențiale pentru modul în care lucrăm și trăim, făcând securitatea verificată indispensabilă”, a declarat Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD) de la Samsung Electronics. „Cu Samsung Knox certificat acum atât pentru televizoarele inteligente, cât și pentru monitoare, oferim această protecție în mod consecvent pentru toate produsele noastre.”
Compania afirmă că Samsung Knox protejează utilizatorii împotriva amenințărilor cibernetice, inclusiv atacuri de tip hacking, în special în scenarii care implică funcții conectate precum controlul casei prin AI, recunoașterea vocală prin AI și tranzacțiile cu cardul de credit. În contextul certificării CC, Samsung indică drept elemente evaluate monitorizarea în timp real a nucleului sistemului (kernel), blocarea site-urilor de phishing și prevenirea execuției neautorizate prin validarea semnăturilor digitale.
Samsung mai precizează că Knox folosește o arhitectură multistratificată, care include TrustZone (un strat de securitate separat, bazat pe hardware), Knox Vault (un strat separat pentru date sensibile) și Knox Matrix (un strat de administrare a securității pentru dispozitive conectate). Potrivit companiei, Knox Vault este disponibil pe anumite televizoare Neo QLED 8K și monitoare M9 și M8, iar Knox Matrix ar urma să fie disponibil pe toate televizoarele și monitoarele începând din 2024.
Recomandate
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
Deciziile recente de aplicare a DMA riscă să slăbească protecțiile de securitate și confidențialitate pentru milioane de europeni , avertizează Google într-o poziție publicată pe Google Blog , într-un moment în care UE își intensifică presiunea de reglementare asupra marilor platforme digitale. Miza, din perspectiva companiei, este că unele măsuri impuse în numele concurenței ar putea reduce „barierele de siguranță” care limitează accesul aplicațiilor la date și funcții sensibile, crescând riscul de abuzuri și expuneri neintenționate. Android: acces mai larg pentru aplicații externe, cu riscuri de securitate Google susține că o decizie care vizează Android ar putea afecta securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicații externe a unor permisiuni „sensibile și puternice” fără mecanismele de verificare existente. Compania argumentează că asistenții cu inteligență artificială (IA) pot accesa deja în siguranță capabilitățile Android, iar producătorii de telefoane au un rol important în validarea acestora. În același context, Google invocă avertismentul agenției de securitate cibernetică a UE că „fundamentele securității contează mai mult ca niciodată în era IA”, sugerând că relaxarea controalelor ar veni într-un moment nefavorabil din perspectiva amenințărilor. Căutările utilizatorilor: risc de expunere către companii „nefamiliare” Un alt punct sensibil indicat de companie este posibilitatea ca „căutările private” ale europenilor să fie expuse către companii necunoscute utilizatorilor, fără anonimizare adecvată și fără ca aceștia să știe sau să își dea consimțământul. Google afirmă că un astfel de scenariu ar putea: slăbi confidențialitatea cetățenilor; crește riscul de expunere a secretelor comerciale ale companiilor; crea vulnerabilități cu potențial impact asupra securității naționale. Ce urmează: proces „flexibil” și ajustări pe baza dovezilor Potrivit poziției publicate, Comisia Europeană ar recunoaște nevoia unui proces flexibil, bazat pe dovezi, care să poată ține cont de aceste riscuri și să ajusteze măsurile în consecință. Google spune că a propus în mod repetat soluții care să protejeze utilizatorii și, în același timp, să respecte obiectivele DMA, și că va continua să susțină o abordare „echilibrată” între cerințele de piață și protecția securității și confidențialității. [...]
Procurorii americani au pus sub acuzare doi suspecți pentru spălarea a 43 de milioane de dolari (aprox. 197 milioane lei) proveniți din fraude de investiții derulate online, într-un dosar care arată cum rețelele de „mule” și firmele-paravan mută rapid banii victimelor în afara SUA, potrivit Bleeping Computer . Cei doi acuzați sunt Zhuoying Chen (27 de ani) și Haojie Zhang (38 de ani), descriși ca fiind implicați în coordonarea unei rețele de peste o duzină de persoane, activă în Queens și Brooklyn, în perioada 2020–2022. Conform unui rechizitoriu făcut public, ei ar fi transferat cel puțin 43 de milioane de dolari către conturi bancare din China, folosind 140 de conturi asociate cu aproximativ 45 de companii-paravan. Cum funcționa frauda și de ce contează pentru combaterea criminalității cibernetice Schema de bază, descrisă în material, presupunea contactarea victimelor prin rețele sociale sau servicii de mesagerie, construirea unei relații de încredere și convingerea acestora să investească în oportunități false. Victimelor li se prezentau profiluri și câștiguri fictive pentru a le determina să depună sume suplimentare, după care banii erau furați. Din perspectiva aplicării legii, miza este infrastructura de spălare: utilizarea masivă de conturi și entități juridice pentru a fragmenta și disimula fluxurile financiare, apoi pentru a le transfera peste graniță. În dosar, un oficial al U.S. Immigration and Customs Enforcement (HSI) , John A. Condon, a descris rețeaua ca fiind una „sofisticată”, care ar fi spălat economiile de-o viață ale victimelor. Riscul penal și contextul mai larg al pierderilor Dacă vor fi găsiți vinovați de conspirație pentru spălare de bani, Chen și Zhang riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare. Cazul vine pe fondul unei creșteri puternice a fraudelor de investiții: potrivit raportului FBI „ Internet Crime Report ” pentru 2025, frauda investițională a reprezentat 49% din toate incidentele legate de escrocherii raportate anul trecut, cu pierderi declarate de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei), în creștere de la 6,5 miliarde de dolari în 2024 (aprox. 29,9 miliarde lei). În același context, publicația notează și alte acțiuni recente ale autorităților: condamnarea în lipsă la 20 de ani de închisoare a unui fugar legat de o schemă internațională de investiții în criptomonede de 73 de milioane de dolari, punerea sub acuzare a altor patru suspecți într-o schemă „pig butchering” asociată cu pierderi de peste 80 de milioane de dolari, precum și înființarea în SUA a unei structuri dedicate („Scam Center Strike Force”) pentru perturbarea rețelelor de escrocherii cu criptomonede. De asemenea, sunt menționate destructurări în Europa ale unor rețele de fraudă investițională cu pierderi estimate la peste 150 de milioane de euro. [...]
Date sustrase din infrastructura ANCPI ar fi ajuns la vânzare online, iar întreruperea prelungită a sistemelor IT riscă să blocheze temporar operațiuni din piața imobiliară , în condițiile în care aplicația e-Terra rămâne indisponibilă cel puțin până la finalul săptămânii, potrivit Profit . Un atacator, citat de Public Record , susține că deține „datele cetățenilor români” provenite din baze de date colectate prin rețelele ANCPI și „o copie a serverelor GitLab” care ar conține codul-sursă al sistemelor instituției, inclusiv e-Terra și RENNS, precum și „o versiune a micului meu program de ransomware” (software malițios care criptează date și poate fi folosit pentru șantaj). În același timp, o sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri. Ce spune ANCPI și cât durează indisponibilitatea ANCPI afirmă că a fost ținta unui atac cibernetic care a produs „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției”, dar susține că „datele administrate prin sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt în siguranță și nu au fost compromise”. Instituția a transmis că, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de ANCPI – inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra – sunt nefuncționale. Estimarea comunicată este că, „cel mai probabil”, e-Terra nu va fi disponibilă până la finalul săptămânii curente. De ce contează pentru economie: efectul operațional în tranzacții și servicii Indisponibilitatea e-Terra și a canalelor de comunicare ale instituției poate întârzia activități care depind de accesul la datele de cadastru și carte funciară, într-un moment în care piața imobiliară și serviciile conexe (notariat, evaluare, creditare) au nevoie de fluxuri operaționale predictibile. ANCPI spune că echipele tehnice lucrează la restabilirea funcționării „în condiții de siguranță”, iar cauza incidentului nu poate fi detaliată deocamdată, deoarece este investigată de instituțiile abilitate. Ce urmează: investigații și lipsa unor detalii oficiale suplimentare Circumstanțele atacului sunt investigate de autoritățile competente, iar, până la acest moment, alte instituții nu au făcut precizări oficiale suplimentare despre incident, potrivit informațiilor citate. În paralel, în spațiul public circulă afirmații ale atacatorului privind date scoase la vânzare, însă acestea nu sunt confirmate oficial de ANCPI în materialul citat. [...]
Datele sustrase din sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) au ajuns la vânzare online, ceea ce ridică riscul de expunere a informațiilor despre cetățeni și de prelungire a blocajului operațional al instituției , potrivit HotNews . Scurgerea de date ar fi fost listată la vânzare pe 15 iulie, conform publicației de investigație Public Record, care a indicat și anunțul apărut pe un forum dedicat comercializării de baze de date obținute ilegal. Ce spune atacatorul că ar fi obținut În postarea de vânzare, autorul susține că deține atât date ale cetățenilor „provenite din diverse baze de date colectate prin rețelele ANCPI”, cât și o copie a serverelor GitLab, despre care afirmă că ar conține codul-sursă al sistemelor instituției (inclusiv Eterra și RENNS). În același mesaj, atacatorul afirmă că a început să șteargă din copiile de siguranță (back-upuri), adică din seturile de date folosite pentru restaurarea sistemelor în caz de incident. Kela, o companie israeliană de securitate cibernetică, îl descrie pe autorul anunțului drept un infractor cibernetic cu competențe tehnice, care ar comercializa date sensibile la nivel global, inclusiv provenite de la companii aeriene, bănci și guverne. Impact operațional: sisteme indisponibile și termen de repornire estimat ANCPI se confruntă cu ceea ce instituția numește „cel mai grav incident tehnic din istoria” sa. Începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de agenție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, potrivit unui comunicat citat de News.ro. Instituția estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul acestei săptămâni. Ancheta și răspunsul autorităților O sursă la curent cu incidentul a declarat pentru HotNews că autoritățile verifică o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri care ar fi lansat atacul. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu Agenția de Cadastru pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor instituției. [...]
Indisponibilitatea unor aplicații publice-cheie după incidente cibernetice crește riscul de blocaj operațional în relația dintre stat și mediul privat, în condițiile în care platforma „Achiziții Beneficiari Privați” nu poate fi accesată, iar e-Terra rămâne offline până la finalul săptămânii, potrivit Profit . Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) afirmă că, imediat după sesizarea incidentului care vizează aplicația „Achiziții Beneficiari Privați”, a notificat instituțiile cu atribuții în domeniu, iar echipele tehnice lucrează împreună pentru analiză și repunerea în funcțiune a sistemului. MIPE precizează, totodată, că aplicația nu este utilizată pentru implementarea proiectelor finanțate din PNRR. e-Terra, indisponibilă până la finalul săptămânii Separat, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra nu va fi disponibilă până la finalul săptămânii, după un incident pe care instituția îl descrie drept „cel mai grav incident tehnic din istoria” sa. ANCPI a transmis că a fost ținta unui atac cibernetic care a generat cea mai amplă întrerupere tehnică de până acum, dar susține că datele administrate prin sistemele informatice gestionate de agenție „sunt în siguranță” și „nu au fost compromise”. Circumstanțele atacului sunt investigate de instituțiile competente ale statului. Context: reacții diplomatice și discuții despre sancțiuni În plan extern, România a condamnat, alături de state membre UE și țări Aliate, activitățile cibernetice ostile atribuite unor grupări controlate de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) , îndreptate împotriva statelor UE, a aliaților NATO și a partenerilor acestora. Ministerul Afacerilor Externe arată că aceste activități se înscriu într-un tipar european și euro-atlantic, descris ca utilizarea de către Federația Rusă a unui „ecosistem cibernetic complex”, care combină actori statali (inclusiv servicii de informații) și actori nestatali (grupări infracționale, hacktiviști, companii private). În același context, MAE menționează că România a furnizat informații despre persoane suspectate de atacuri derulate prin platforma Noname și că, la nivelul Consiliului Afaceri Externe, s-a confirmat validitatea juridică a unei propuneri avansate de România pentru măsuri restrictive în cadrul regimului de sancțiuni pentru atacuri cibernetice, urmând ca statele membre să își exprime punctele de vedere înainte de adoptare și publicare. De ce contează pentru companii Dincolo de componenta de securitate, efectul imediat este unul operațional: indisponibilitatea unor platforme utilizate în interacțiunea cu instituțiile publice poate întârzia procese administrative și fluxuri de lucru care depind de accesul la aplicații și date. În cazul incidentelor menționate, autoritățile indică investigații în curs și eforturi de reoperaționalizare, fără a avansa un termen pentru aplicația „Achiziții Beneficiari Privați”, iar pentru e-Terra indicând explicit finalul săptămânii. [...]
