Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Cercetători din China au recreat în laborator un „biopacemaker” cardiac uman controlat de nervi , un model in vitro care reproduce atât generarea impulsului electric în nodul sinoatrial, cât și transmiterea lui către țesutul atrial, cu potențial de utilizare în studiul aritmiilor și în testarea de medicamente, potrivit IT之家 . Miza este una operațională pentru cercetarea cardiovasculară: nodul sinoatrial (structura care inițiază fiecare bătaie a inimii) este foarte mic și greu de obținut ca probă umană, iar modelele animale, precum șoarecii, nu reproduc fidel ritmul cardiac uman și modul în care sistemul nervos reglează ritmul. În acest context, echipa de la Centrul de Excelență pentru Inovație în Științe Moleculare și Celulare din cadrul Academiei Chineze de Științe a construit, din celule stem pluripotente umane, un organoid de tip nod sinoatrial și l-a conectat cu un organoid al plexului nervos cardiac, obținând control nervos asupra frecvenței bătăilor. Ce au reușit să reproducă: de la „pornirea” bătăii la controlul nervos Prin ghidarea diferențierii celulelor stem pe baza unor căi de semnalizare implicate în dezvoltarea embrionară, cercetătorii au obținut un organoid tridimensional care nu este doar un agregat celular, ci include trei subtipuri celulare corespunzătoare celulelor „pacemaker” din nodul sinoatrial. Modelul poate genera spontan bătăi stabile și ritmice. Conectarea organoidului de nod sinoatrial cu un organoid „asemănător atriului” a permis, conform descrierii, propagarea semnalului electric dinspre „pacemaker” către țesutul atrial, simulând pentru prima dată in vitro întregul lanț „inițiere–conducere” al ritmului cardiac. Analizele de tip transcriptomic (profilarea expresiei genelor) au indicat o apropiere de caracteristicile celulelor umane embrionare ale nodului sinoatrial, iar organoizii au răspuns și la mai multe medicamente care reglează frecvența cardiacă. Utilitate pentru boli și testarea de medicamente: un exemplu genetic Pentru a testa relevanța în boală, echipa a introdus prin editare genetică o mutație asociată cu bradicardie familială (KCNJ3 c.247A>C). Organismul in vitro a prezentat o scădere semnificativă a frecvenței bătăilor, reproducând un fenotip-cheie al disfuncției nodului sinoatrial. În experimentele ulterioare, un blocant selectiv al canalelor de potasiu, Tertiapin-Q, a îmbunătățit ritmul anormal, ceea ce susține ideea că platforma ar putea fi folosită atât pentru înțelegerea mecanismelor aritmiilor genetice, cât și pentru evaluarea și selecția unor potențiale tratamente. Noutatea majoră: „nerv — nod sinoatrial — atriu” într-un singur ansamblu În organism, nodul sinoatrial este reglat permanent de sistemul nervos autonom (inclusiv prin componenta parasimpatică, care reduce frecvența cardiacă). Pentru a reproduce acest lucru, cercetătorii au creat un organoid de plex nervos cardiac bogat în neuroni parasimpatici și l-au conectat la organoidul de nod sinoatrial. Fibrele nervoase au crescut către organoidul „pacemaker”, au format conexiuni funcționale și au redus frecvența bătăilor. Ulterior, integrarea și a organoidului „asemănător atriului” a dus la un model în trei componente, în care semnalul de reglare nervoasă nu a acționat doar asupra „pacemaker”-ului, ci s-a transmis și către țesutul atrial, încetinind coordonat ritmul. Un mecanism molecular propus pentru maturizarea „pacemaker”-ului Pe baza unei analize spațiale a transcriptomului în zona nodului sinoatrial din inimi umane embrionare, echipa a cartografiat micro-mediul molecular local și a identificat o axă de semnalizare: receptorul GPR37, exprimat specific în celulele „pacemaker”, și ligandul PSAP, provenit în principal din neuroni. Experimentele pe organoizi au susținut că PSAP secretat de neuroni acționează asupra GPR37 și favorizează maturizarea celulelor „pacemaker” către un stadiu complet funcțional. Rezultatele au fost publicate pe 15 mai în revista „ Cell Stem Cell ”, iar IT之家 indică și pagina lucrării de pe site-ul editurii. [...]
Alegerea unei camere doar după numărul de megapixeli poate duce la costuri și compromisuri inutile , pentru că rezoluția mare înseamnă fișiere mai grele, transferuri mai lente și spațiu mai puțin pe dispozitiv, iar în unele situații poate chiar să scadă calitatea percepută a imaginii, potrivit unei analize BGR . La nivel de consumator, unde telefonul a înlocuit în mare parte camera digitală ieftină , majoritatea fotografiilor nu sunt făcute pentru tipar sau pentru a surprinde detalii „microscopice”. În acest context, creșterea agresivă a numărului de megapixeli poate deveni mai degrabă o povară operațională (stocare și gestionare) decât un beneficiu real. De ce „mai mulți megapixeli” nu înseamnă automat „mai bun” BGR arată că prea mulți megapixeli pot însemna: fișiere mai mari (care ocupă mai mult spațiu); transferuri mai lente; mai puțin loc pentru alte fotografii și clipuri. În plus, există cazuri în care o rezoluție foarte mare poate duce la o calitate finală mai slabă atunci când imaginea ajunge pe alte „destinații” — de exemplu, pe un site sau la imprimare. Multe platforme redimensionează automat fotografiile, iar dacă algoritmul de micșorare nu este suficient de „inteligent”, poate elimina pixeli importanți, ceea ce duce la pierdere de detaliu. Ce înseamnă, de fapt, un megapixel și cum poate induce în eroare Un megapixel este o măsură a rezoluției senzorului sau a imaginii: 1 megapixel înseamnă 1 milion de pixeli (puncte de culoare care compun fotografia). Exemplul dat: o fotografie de 4.000 × 3.000 pixeli are 12 megapixeli (12.000.000 pixeli). Publicația subliniază și o confuzie frecventă: dublarea numărului de megapixeli (de la 50 la 100) nu înseamnă că „se dublează” dimensiunea imaginii în toate direcțiile; în practică, crește doar lățimea sau înălțimea, ori ambele cu aproximativ 50%. Concluzia: megapixelii descriu rezoluția, nu „calitatea” în ansamblu. Factorii care cântăresc mai mult în calitatea unei fotografii Rezoluția ajută la redarea texturilor fine (fire de păr, text, obiecte îndepărtate), dar BGR insistă că este doar una dintre variabilele care dau calitatea finală. Printre factorii cu impact major: Focalizarea : o imagine nefocalizată (din mișcare sau alte cauze) va arăta neclar indiferent de rezoluție. Calitatea obiectivului (lentilei) : poate îmbunătăți claritatea, culorile și uniformitatea detaliilor „din margine în margine”. Lumina : o scenă bine iluminată oferă detalii mai clare, culori mai corecte și contrast mai bun; în lumină slabă, camera poate crește sensibilitatea senzorului (ceea ce introduce granulație/zgomot) sau poate folosi un timp de expunere mai lung (ce crește riscul de blur din mișcare). În acest punct, contează mult și cât de bine captează camera lumina disponibilă, inclusiv în funcție de dimensiunea senzorului. În esență, analiza sugerează că, pentru utilizarea obișnuită, decizia de cumpărare ar trebui să țină cont de întregul „lanț” care produce fotografia — nu doar de cifra de megapixeli, care poate ridica costurile de stocare și procesare fără un câștig proporțional în rezultate. [...]
Sony Xperia 1 VIII rămâne fabricat în China , iar asta sugerează că Sony își păstrează modelul de producție externalizată folosit la generația anterioară, în pofida zvonurilor despre o mutare a fabricației în Taiwan, potrivit CNMO . Informația privind țara de fabricație apare în documentația de produs publicată de operatorul telecom din Hong Kong CSL Mobile , unde Xperia 1 VIII este trecut ca fiind „fabricat în China”. Pentru Sony, confirmarea contează mai ales prin implicația operațională: întregul aranjament de producție – locația, modul de contractare și colaborarea cu parteneri externi de tip ODM/EMS (proiectare și/sau fabricație realizate de terți) – ar urma să fie, cu probabilitate ridicată, același ca la Xperia 1 VII. De ce contează: continuitate după trecerea la producție externalizată Seria Xperia 1 a fost produsă mult timp în fabrici Sony din Thailanda, însă compania a redus treptat producția internă de smartphone-uri. Xperia 1 VII a fost primul model din serie fabricat printr-o companie chineză, pe bază de contract, iar acum Xperia 1 VIII confirmă menținerea acestei direcții. Materialul notează și că, în lista actuală a bazelor principale de producție ale grupului Sony, nu figurează o fabrică proprie dedicată smartphone-urilor. Zvonul despre Taiwan și legătura cu testarea pentru certificare Anterior, au circulat informații că Xperia 1 VIII ar urma să fie produs în Taiwan, pe fondul faptului că firma responsabilă de testele pentru certificarea FCC s-ar fi schimbat de la o companie din China la una din Taiwan. În plus, pe Xperia 1 VII a existat un episod de rechemare pe scară largă, asociat cu probleme ale plăcii de bază, ceea ce a alimentat speculațiile despre o posibilă schimbare a producătorului. După confirmarea țării de fabricație, concluzia prezentată este că schimbarea companiei care a gestionat testarea de certificare nu are legătură directă cu cine produce efectiv telefonul. Ce urmează: atenția se mută pe controlul calității În segmentul telefoanelor premium, producția în China este o practică răspândită, inclusiv la Apple și Samsung, arată sursa. În acest context, percepția utilizatorilor despre Xperia 1 VIII ar urma să depindă mai puțin de „unde” este fabricat și mai mult de măsurile de control al calității pe care Sony le-a implementat după problemele raportate la generația anterioară. [...]
Un ceas „DIY” promite până la 10 luni de autonomie cu o baterie de 100 mAh , mizând pe consum minim și încărcare solară, dar cu compromisuri care îl scot din zona smartwatch-urilor clasice, potrivit Notebookcheck . LightInk este un proiect din zona „do it yourself” (DIY), adică nu este un produs comercial disponibil la vânzare. Cei interesați trebuie să și-l asambleze singuri, pe baza unui ghid dedicat. În practică, asta presupune, în majoritatea cazurilor, fabricarea unei plăci electronice printr-un furnizor, acces la o imprimantă 3D și lipire (sudură) de componente. De ce contează: autonomie mare, obținută prin tăieri de funcții Ținta proiectului este o autonomie de „câteva luni”, iar materialul indică faptul că ar fi posibil „până la 10 luni” cu o baterie de 100 mAh. Pentru a ajunge aici, LightInk renunță la un element comun pe ceasurile inteligente: nu are accelerometru, deoarece ar consuma prea multă energie. În schimb, include un panou solar vizibil, separat de ecran — o abordare diferită față de unele modele comerciale, unde panoul este integrat discret în afișaj. Ce oferă LightInk și unde rămâne în urmă Pe lista de dotări menționate se află atât componente tipice pentru autonomie și vizibilitate, cât și funcții de conectivitate: ecran E Ink (cerneală electronică), lizibil în lumină puternică, cu iluminare de fundal pentru întuneric; suport LoRa (comunicație radio cu consum redus și rază lungă, folosită frecvent în proiecte IoT); GPS; difuzor. Limitarea majoră, în forma actuală, este că „nu există încă o aplicație companion”, ceea ce, în evaluarea publicației, plasează LightInk „la granița dintre un ceas obișnuit și un smartwatch”. Context: nișă în piața ceasurilor solare Ceasurile cu încărcare solară rămân produse de nișă, chiar dacă există exemple cunoscute, precum gama Garmin Fenix, unde panoul solar este integrat în ecran. LightInk se diferențiază prin faptul că nu este un produs de serie, ci un proiect pentru pasionați, cu accent pe autonomie și pe funcții selectate strict pentru consum redus. [...]
Qualcomm avertizează că 6G va trebui proiectat în jurul „agenților” AI , pe fondul exploziei traficului de date generat de inteligența artificială și al nevoii de a coordona resursele de calcul între cloud și dispozitive, potrivit CNMO , care relatează despre intervenția lui Xu Hao, vicepreședinte global Qualcomm și șeful cercetării și dezvoltării companiei în China, la un eveniment de industrie organizat la Wuhan. Miza, în lectura Qualcomm, este una operațională pentru viitoarele rețele: 6G nu va fi doar o creștere de viteză, ci o infrastructură „AI-nativă”, capabilă să susțină aplicații în care software-ul acționează ca „agent” (adică poate executa sarcini în numele utilizatorului), pe mai multe tipuri de terminale și în cooperare între ele. De ce contează: 6G, împins de trafic AI și de calcul distribuit Xu Hao a indicat două direcții tehnologice care ar influența decisiv evoluția către 6G: creșterea utilizării AI pe dispozitive (la „marginea” rețelei, adică pe terminale) și impactul integrării „aer-spațiu-sol” împreună cu disponibilitatea puterii de calcul asupra relației dintre terminal și cloud. În acest context, proiectarea 6G ar trebui să includă explicit: conectarea diferitelor tipuri de dispozitive inteligente și cooperarea dintre ele; modul în care rețeaua și stațiile de bază folosesc AI, oferă putere de calcul și „suport deschis” (capabilități care să permită integrarea mai ușoară a aplicațiilor și serviciilor). Un punct central al prezentării a fost necesitatea de a utiliza eficient resursele de calcul din cloud și de pe terminale, ceea ce ar impune conexiuni cu fiabilitate ridicată, latență mică și viteză mare . În plus, rețeaua ar trebui să susțină calcul distribuit, pentru a permite cooperarea „cloud–edge–device” (cloud–margine–terminal). Presiunea pe capacitate: estimări de trafic și rolul benzii de 6 GHz În sprijinul argumentului că AI va schimba cerințele de rețea, Xu Hao a citat date din industrie potrivit cărora, între 2024 și 2034, traficul global de rețea de arie largă (WAN) este estimat să crească de 3 până la 7 ori, iar traficul asociat AI ar urma să ajungă la 30% din total. În aceeași logică, AI este prezentată ca unul dintre principalii factori ai creșterii traficului de date mobile. Pentru provocarea de capacitate rezultată, soluția „cea mai directă” menționată a fost utilizarea spectrului în benzi mai înalte, cu accent pe banda de 6 GHz , despre care Xu Hao a spus că poate oferi un echilibru mai bun între acoperire și lățime de bandă. În paralel, industria ar urmări reducerea costurilor de implementare și îmbunătățirea acoperirii. Dincolo de AI: „simțire” a rețelei și „gemenii digitali” radio Pe lângă AI, Qualcomm a evidențiat și „capacitatea de percepție” a 6G (integrarea comunicațiilor cu funcții de detecție/monitorizare a mediului). Xu Hao a descris experimente și demonstrații realizate la San Diego, inclusiv folosirea unui „geamăn digital” radio (o replică digitală a mediului radio) pentru a genera date sintetice necesare antrenării modelelor AI/ML, precum și scenarii de percepție cu drone. În concluzie, mesajul transmis a fost că 6G se află încă într-o fază incipientă, iar pe lângă direcțiile AI și integrarea comunicațiilor cu percepția, compania ar avea cercetări în derulare și în alte domenii, fără a detalia în materialul citat calendarul sau parametrii comerciali ai 6G. [...]
Google pare să prioritizeze controlul costurilor la Tensor G6 , inclusiv printr-o alegere de GPU bazată pe un design vechi de circa cinci ani, în pofida trecerii la un proces de fabricație mai avansat, potrivit Wccftech . Miza pentru seria Pixel 11 ar fi să compenseze eventualele limite pe grafică prin acceleratoare dedicate pentru inteligență artificială (TPU) și prin îmbunătățiri de eficiență. Proces de fabricație: 2 nm, dar varianta mai ieftină Tensor G6 este așteptat să fie produs pe procesul TSMC N2 (2 nm) și să evite N2P, o variantă mai scumpă care ar aduce, conform informațiilor citate, un plus de performanță de între 5% și 10% față de N2. Chiar și așa, N2 ar trebui să aducă îmbunătățiri „materiale” de eficiență față de Tensor G5, realizat pe 3 nm. CPU: trecere la 7 nuclee, cu frecvențe ridicate O altă decizie cu tentă de optimizare a costurilor este reducerea de la 8 la 7 nuclee CPU. Configurația menționată este: 1× ARM C1-Ultra la 4,11 GHz 4× ARM C1-Pro la 3,38 GHz 2× ARM C1-Pro la 2,65 GHz Publicația leagă această „regresie” de preocupările recurente ale Google privind costurile. GPU: PowerVR CXTP, pe o bază de design mai veche Cea mai neobișnuită alegere ține de GPU. După un zvon inițial privind PowerVR CXT-48-1536 (lansat în 2021), materialul indică faptul că Tensor G6 ar urma să folosească, „cu un grad rezonabil de certitudine”, varianta Imagination PowerVR CXTP-48-1536 , unde litera „P” ar sugera o eficiență energetică îmbunătățită. Chiar și în această formă, GPU-ul ar rămâne bazat pe un design fundamental vechi de aproximativ cinci ani, decizie pusă de sursă pe seama reducerii costurilor. TPU, securitate și multimedia: zona în care Google încearcă să câștige Tensor G6 ar urma să includă o arhitectură dual-TPU („Santafe”): un TPU „personalizat” pentru sarcini majore de AI un „nano-TPU” pentru sarcini mai simple, cu eficiență mai bună Pe lângă asta, sunt menționate: noul cip de securitate Titan M3 (coprocesor pentru protecție la nivel hardware a datelor, inclusiv chei de criptare și biometrie); un nou ISP („Metis”) și o unitate GXP, care ar lucra împreună cu TPU pentru fotografie computațională, procesare video și accelerare hardware pentru imagini. Memorie, stocare și presiunea „chipflation” La nivel de platformă, SoC-ul ar urma să folosească LPDDR5X . Pentru stocare, ar evita UFS 5.0 și ar rămâne la UFS 3.1 și UFS 4.0 , în funcție de varianta Pixel 11, cu o „șansă mică” de suport UFS 4.1. Costul exact al Tensor G6 nu este cunoscut. Ca reper, Tensor G5 ar fi costat Google aproximativ 65 de dolari (aprox. 300 lei) per unitate. În același timp, sursa indică presiuni de cost din zona memoriei: un modul LPDDR5 orientat spre mobil ar fi fost în jur de 10 dolari/GB în T1 2026, cu o medie estimată de 19,3–19,8 dolari/GB în T2 2026. Când ar urma să apară Tensor G6 este așteptat să debuteze odată cu seria Pixel 11 , lansare „tentativ” programată pentru august 2026 . În lipsa unui preț confirmat pentru cip, rămâne de văzut dacă economiile din arhitectură și din alegerile de componente se vor reflecta în poziționarea comercială a viitoarelor telefoane. [...]
Disney își rafinează „personajele-robot” pentru parcuri, combinând hardware personalizat și modele de învățare prin recompensă , iar o parte din acest proces a fost prezentată public în contextul „Week of Wishes”, potrivit TechRadar . Dincolo de componenta caritabilă, detaliile arată direcția operațională a Walt Disney Imagineering : robotica avansată este folosită ca infrastructură pentru experiențe mai expresive în parcuri, nu ca demonstrație tehnologică de sine stătătoare. Inițiativa „Week of Wishes” marchează parteneriatul de lungă durată al Disney cu Make-A-Wish , organizație care îndeplinește dorințe pentru copii cu boli grave. În acest cadru, Eli, un copil de 12 ani pasionat de robotică și de modul în care sunt construite și operate atracțiile, a vizitat spațiile în care echipele Imagineering proiectează și dezvoltă următoarea generație de personaje. Ce a arătat Disney din „linia de producție” a personajelor Leslie Evans, Executive R&D Imagineer, spune că echipa a prezentat atât „moștenirea” primelor figuri Audio-Animatronics (animatronice cu mișcare sincronizată audio), cât și zonele în care se lucrează la noile personaje. Potrivit acesteia, procesul acoperă: tehnologia care „alimentează” personajele; sculpturile și fundația fizică; texturile, finisajele, „pielea” și detaliile finale care le fac să pară „din ecran în viața reală”. Un moment central al vizitei a fost întâlnirea cu BDX Droids, roboți inspirați din universul Star Wars, pe care Eli a avut ocazia să îi controleze. BDX Droids: cum funcționează și ce indică pentru operarea din parcuri TechRadar notează că BDX Droids combină hardware personalizat, sisteme de animație, design de sunet și modele de „învățare prin recompensă” (reinforcement learning) – o tehnică de inteligență artificială prin care un sistem învață comportamente prin feedback, pentru a-și atinge obiective precum echilibrul sau deplasarea. Roboții sunt descriși ca fiind capabili să se echilibreze, să meargă, să reacționeze, să danseze și să se miște cu „personalități” distincte. În operare, Disney îi asociază și cu performeri care folosesc controllere portabile, comparate ca dimensiune și dispunere cu cele de tip Steam Deck sau Nintendo Switch 2. În demonstrație, Eli a ghidat un droid să meargă, să sară, să își rotească „capul”, să emită sunete și să execute acțiuni preprogramate. De ce contează: tehnologia este subordonată „poveștii”, nu invers Evans descrie o abordare în care prototiparea pornește de la „poveste” și de la emoția pe care Disney vrea să o creeze pentru vizitatori, iar tehnologia este aleasă și iterată pentru a face posibil acel rezultat. „Când prototipăm personaje noi în R&D, ne gândim mereu mai întâi la poveste, la sentimentul momentului pe care vrem să îl creăm și la ce face un personaj să prindă cu adevărat viață pentru oaspeții noștri.” În același registru, Steve Cotroneo, Dimension Design Principal, spune că pentru o parte dintre vizitatori „culisele” – felul în care se îmbină tehnologia și arta – pot deveni o experiență în sine. Contextul personal al vizitei este, de asemenea, relevant în material: după o pauză rară de șase săptămâni de la tratament, Eli a aflat că boala i-a recidivat, iar familia vede această experiență ca pe un moment de energie înainte de revenirea la tratament. În termeni practici, informațiile prezentate indică faptul că Disney continuă să investească în robotică expresivă și în instrumente de control care pot fi folosite în scenarii reale din parcuri, unde „personajele” trebuie să se miște credibil, să interacționeze și să susțină o narațiune – adică exact zona în care diferențierea se traduce în experiență pentru vizitatori. [...]
Xiaomi a renunțat în ultimul moment la un telefon „ultra-subțire” care ar fi concurat cu iPhone Air, după ce a concluzionat că designul ar impune compromisuri prea mari la autonomie și performanță, potrivit Gizmochina . Decizia indică o repoziționare operațională: compania preferă să optimizeze experiența de utilizare în detrimentul unei carcase cât mai subțiri. Președintele Xiaomi, Lu Weibing , a spus într-un livestream că proiectul ajunsese mai departe decât s-ar fi crezut: compania finalizase planificarea și cercetarea inițială și se apropia de producția de masă, înainte să îl anuleze „în ultimul moment”. De ce a fost oprit proiectul: compromisuri la baterie și răcire Motivul invocat a fost „experiența utilizatorului”. Lu a explicat că, pe măsură ce un dispozitiv devine mai subțire și mai ușor, devine mai dificil să integrezi: baterii mai mari; sisteme de răcire adecvate; componente de înaltă performanță, fără să afectezi utilizarea de zi cu zi. În această logică, Xiaomi ar fi preferat să nu lanseze un produs „impresionant” ca aspect, dar mai slab în utilizarea reală. „Nu Air, ci Max”: schimbarea de accent în gama viitoare Comentariile vin și ca explicație pentru orientarea mai puternică spre modele „Max” în viitoarea gamă. Lu a spus că Xiaomi 17 Max nu va fi poziționat ca un simplu „Plus”, deoarece compania vede „Max” ca o categorie diferită: nu doar ecran mai mare, ci și îmbunătățiri așteptate la: fotografie (imaging); performanță; autonomie, pe lângă diagonala mai mare. În contextul în care mai multe branduri testează telefoane tot mai subțiri, Xiaomi transmite că mizează pe baterie și performanță constantă, nu pe recorduri de design. [...]
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
ASML va sprijini Tata Electronics să construiască în India o fabrică de plachete de 300 mm, un proiect de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), într-un parteneriat care urmărește să accelereze dezvoltarea capacităților locale de producție de semiconductori și a lanțului de aprovizionare, potrivit IT之家 . Acordul este sub forma unui memorandum de înțelegere semnat între ASML, producător olandez de echipamente pentru litografie (tehnologia-cheie folosită la fabricarea cipurilor), și Tata Electronics. Conform informațiilor publicate, ASML va susține proiectul Tata din Dholera, unde compania indiană plănuiește o fabrică de plachete (wafer) de 300 mm (12 inci). Ce include colaborarea Pe lângă sprijinul pentru construcția fabricii din Dholera, cele două companii vor colabora pe mai multe direcții operaționale, menite să crească șansele de funcționare pe termen lung a proiectului: formarea de talente locale în domeniul semiconductorilor; dezvoltarea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori; proiecte de cercetare științifică, în sprijinul fabricii. Ce se va produce și cui se adresează Investiția totală în fabrica din Dholera este de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), iar unitatea ar urma să producă semiconductori pentru domenii precum auto, smartphone-uri și inteligență artificială, cu livrări către clienți globali, potrivit aceleiași surse. [...]
Noua suită Gemini Intelligence va rula, cel puțin la început, doar pe o mână de telefoane Android „premium” , ceea ce ridică pragul hardware și de suport software pentru producători și poate fragmenta accesul la funcțiile avansate de inteligență artificială pe Android, potrivit GSMArena . Gemini Intelligence nu este prezentată doar ca o redenumire, ci ca un pachet de funcții capabile să automatizeze sarcini în mai mulți pași și să le execute în fundal, inclusiv prin interacțiuni autonome cu aplicații și site-uri. Materialul menționează și un component numit „Rambler”, care ar urma să ajungă în Gboard și să permită o conversație mai liberă, inclusiv cu „cuvinte de umplutură” și amestec de limbi în aceeași propoziție. Debut pe câteva modele de vârf, cu un calendar limitat Din informațiile disponibile în acest moment, funcțiile ar urma să debuteze pe viitoarele Samsung Galaxy Z Fold8 și Z Flip8, iar Google a confirmat că seria Galaxy S26 și seria Pixel 10 vor primi Gemini Intelligence „în această vară”, notează publicația. Cerințe tehnice și de suport care restrâng drastic lista de dispozitive O notă de subsol de pe site-ul oficial Android descrie Gemini Intelligence ca pe o funcție „premium” și exclusivistă, cel puțin pentru moment. Printre cerințele enumerate se află: minimum 12 GB RAM ; suport pentru AICore , un serviciu de sistem Android care expune o interfață (API) pentru sarcini de inteligență artificială peste un model Gemini Nano rulat pe dispozitiv; necesitatea Gemini Nano v3 sau mai nou , suportat în prezent doar de „o mână” de telefoane. Pe lângă acestea, apar și condiții suplimentare, inclusiv cerințe legate de platforma hardware („SoC eligibil”, adică un cip de top), teste de calitate și stabilitate (inclusiv rate mici de blocări), dar și obligații de mentenanță pe termen lung: 5 upgrade-uri de sistem de operare și șase ani de actualizări de securitate trimestriale . Sunt menționate și suportul pentru Android Virtualization Framework (AVF) și pKVM (o mașină virtuală protejată la nivel de kernel), plus o cerință vag formulată privind „performanța media” și zona de gaming. De ce contează: AI „pe dispozitiv” devine un diferențiator de gamă înaltă Setul de condiții sugerează că Google împinge Gemini Intelligence spre segmentul de vârf, atât prin resursele necesare pentru rulare locală (pe telefon), cât și prin cerințe de suport software pe termen lung. Consecința practică este că funcțiile pot ajunge mai greu pe modele mai accesibile, chiar și în cadrul aceleiași familii de produse. În acest context, GSMArena remarcă faptul că un leak de specificații pentru familia Pixel 11 ar indica posibilitatea ca modelele non-Pro să vină cu doar 8 GB RAM, ceea ce ar pune sub semnul întrebării compatibilitatea lor cu Gemini Intelligence. Publicația subliniază că, deocamdată, nu există un răspuns ferm. [...]
Sony încearcă să limiteze așteptările legate de „ AI Camera Assistant ” pe Xperia 1 XIII , după ce exemplele publicate au atras critici pentru calitatea slabă a rezultatelor , potrivit The Verge . Miza practică pentru utilizatori este că funcția nu „repară” automat fotografiile, ci doar propune setări alternative — iar, cel puțin în demonstrațiile de până acum, recomandările pot înrăutăți imaginea. Sony susține că AI Camera Assistant nu editează fotografiile după ce sunt făcute, ci oferă sugestii pe baza condițiilor din scenă (iluminare, profunzime și subiect). Utilizatorul îndreaptă camera spre un obiect, iar telefonul afișează patru opțiuni de ajustare pentru expunere, culoare și estomparea fundalului (blur), din care poate alege una sau poate ignora complet recomandările. Într-un videoclip de produs, compania afirmă că funcția ar sugera și „cel mai fotogenic unghi”. În materialul menționat, însă, exemplul arată mai degrabă o recomandare de a mări (zoom), ceea ce nu este același lucru cu indicarea unui unghi de fotografiere. Exemplele publicate rămân problematice După ce Sony a atras „atenție nedorită” cu o postare inițială despre funcție, compania a revenit cu noi exemple pe X, descrise ca fiind mai bune decât cele din 14 mai. Chiar și așa, evaluarea din articol este că rezultatele rămân slabe: deși nu mai sunt la fel de „spălăcite” sau supraexpuse ca primele imagini, fiecare variantă sugerată are probleme vizibile și arată mai rău decât fotografia originală. Publicația descrie, pe scurt, tipul de defecte din grila de sugestii: o variantă „prea saturată”; una „plată” și „supra-procesată”; una care face mâncarea să pară „lipită” în cadru, ca într-o editare; una cu un contrast împins prea mult. Ce înseamnă pentru utilizatori Concluzia operațională, în acest moment, este prudentă: dacă folosești un Xperia 1 XIII, „cea mai bună opțiune” ar fi să ignori, deocamdată, sugestiile AI Camera Assistant, până când Sony îmbunătățește calitatea recomandărilor sau oferă demonstrații mai convingătoare. [...]