Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google elimină pe Android scurtăturile de editare bazate pe gesturi din Google Photos, potrivit Android Police, într-o schimbare care modifică modul de acces la unele instrumente populare din aplicație.
Până acum, utilizatorii puteau atinge, încercui sau „mâzgăli” pe o fotografie pentru a deschide rapid anumite funcții, ceea ce făcea editarea mai rapidă pentru cei care știau de existența acestor gesturi. Actualizarea scoate însă aceste scurtături, iar instrumentele vor trebui accesate din meniurile aplicației.
Schimbarea vizează instrumentele declanșate prin gesturi, inclusiv:
Motivul invocat în articol este nevoia unei experiențe mai consecvente pentru toți utilizatorii. Pe lângă avantajul vitezei, gesturile aveau și un dezavantaj: puteau fi declanșate accidental, ceea ce devenea frustrant mai ales pentru cei care nu știau că există astfel de comenzi rapide.
„Google elimină acum aceste scurtături pe dispozitivele Android, de acum înainte.”
În practică, utilizatorii vor ajunge la aceste instrumente „în stilul vechi”, intrând în meniul Edit sau căutând funcțiile în aplicația Google Photos pe Android. Deși pare o modificare minoră, Android Police notează că poate încetini fluxul de lucru pentru cei care se bazau pe gesturi.
Articolul mai menționează că Google a adus recent mai multe instrumente importante „în față”, ceea ce ar putea face editarea mai ușoară per ansamblu, chiar și fără aceste scurtături. Actualizarea este deja în curs de distribuire, iar utilizatorilor li se recomandă să urmărească schimbările după ce își actualizează aplicația.
Recomandate
Google pregătește pentru Pixel 11 Pro un sistem de notificări cu LED-uri inspirat de Nothing Phone , iar un indiciu a apărut discret chiar în keynote-ul I/O, potrivit Wccftech . Miza este una operațională: dacă „Pixel Glow” se confirmă, Google ar introduce o funcție vizuală distinctivă care poate schimba felul în care utilizatorii primesc alerte, într-o zonă unde diferențierea între flagship-uri a devenit tot mai greu de obținut. În imaginea surprinsă din prezentare se vede un telefon „Pixel-like” cu conturul barei camerei luminat, interpretat ca o trimitere la o funcție zvonită numită „Pixel Glow”. Publicația notează că abordarea seamănă puternic cu interfața „Glyph” de la Nothing, folosită ca sistem de notificări pe bază de LED-uri, cu posibilitatea de a seta culori pentru contacte sau tipuri de alerte. Ce se știe despre design și dimensiuni Din informațiile citate, Pixel 11 Pro ar urma să aibă dimensiuni de 162,7 x 76,5 x 8,5 mm, ceea ce ar însemna un telefon „puțin mai subțire” decât predecesorul, păstrând însă diagonala de 6,8 inci pentru ecranul LTPO AMOLED (un tip de panou care poate varia dinamic rata de refresh pentru eficiență energetică). Pe partea de design, randările CAD timpurii menționate de Wccftech indică: rame („bezels”) probabil mai subțiri; un ansamblu cu trei camere într-o bară de cameră complet neagră; o schimbare față de Pixel 10 Pro XL, unde o parte din bara camerei era aliniată cu culoarea carcasei, rezultând un aspect în două tonuri. Specificații vehiculate și calendar Lista de specificații „așteptate” din material include: ecran LTPO AMOLED de 6,8 inci; procesor Tensor G6 cu 7 nuclee; modem MediaTek M90; stocare de bază de 256 GB; 12 GB sau 16 GB RAM; baterie de 5.500 mAh; preț de pornire „în jur de” 1.200 dolari (aprox. 5.500 lei); lansare în a doua jumătate din 2026. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și așteptări bazate pe randări și pe un moment scurt din prezentarea I/O, fără o confirmare oficială a funcției „Pixel Glow” sau a specificațiilor finale. [...]
Google a repus în funcțiune Chromecast-ul de prima generație printr-un update , după ce mai mulți utilizatori au raportat că dongle-urile lansate în 2013 au încetat să mai funcționeze, potrivit TechRadar . Remedierea rezolvă o problemă care afecta redarea („casting”) unor servicii, dar nu schimbă statutul acestor dispozitive, pentru care Google a oprit actualizările oficiale în 2023. Google a confirmat existența problemei și a transmis că „problema care afecta capacitatea de a reda unele servicii pe dispozitive Chromecast a fost rezolvată”, conform informațiilor preluate de publicație de la Android Authority . Cu alte cuvinte, dispozitivele nu sunt „readuse” în programul de suport complet, însă vor continua să funcționeze „o vreme”, după aplicarea update-ului. Ce înseamnă, practic, „fix”-ul pentru utilizatori Chiar și cu remedierea instalată, experiența pe Chromecast (2013) rămâne limitată de compatibilitatea aplicațiilor de streaming cu hardware-ul vechi. TechRadar dă exemplul Peacock+, care nu mai poate fi folosit pe un Chromecast din 2013 deoarece nu mai este compatibil. Separat: Gemini ajunge pe Chromecast 4K cu Google TV Într-o actualizare distinctă, Chromecast cu Google TV primește o extindere importantă a funcțiilor Gemini (inteligența artificială a Google), relatează TechRadar, citând Android Headlines și alte surse. Deocamdată, update-ul pare să vizeze doar modelul 4K, nu și varianta HD. Publicația notează că pe Chromecast 4K apare un ecran nou dedicat Gemini, care permite generarea de imagini și rularea de comenzi vocale, similar cu aplicațiile Gemini de pe web și mobil. Motivul tehnic invocat: dispozitivul rulează, în esență, același sistem de operare ca Google TV Streamer, spre deosebire de Chromecast-urile mai vechi, care nu au software „la bord” și sunt controlate de dispozitivul care face casting-ul. [...]
Huawei deschide precomenzile pentru nova 16 de la 12:08 și mizează pe diferențiere prin design , odată cu dezvăluirea a două variante de culoare („Albastru Cer Senin” și „Sidef Fantomatic”), potrivit IT Home . Mișcarea fixează calendarul comercial înaintea lansării oficiale și sugerează o strategie de vânzări orientată spre canalele offline, unde seria nova este, de regulă, un volum important. Huawei Terminal BG CEO, He Gang , a anunțat că seria nova 16 intră în precomandă astăzi, la ora 12:08 (ora locală menționată de publicație). Tot el a publicat și aspectul celor două finisaje: „晴空蓝” (tradus uzual ca „Albastru Cer Senin”) și „幻彩贝母” (un efect de tip sidef, redat aici ca „Sidef Fantomatic”). Ce urmează: eveniment de lansare pe 1 iunie Publicația amintește că Huawei va organiza pe 1 iunie, la 14:30, un eveniment de prezentare pentru seria nova 16 și pentru produse din ecosistem („all-scenario”), informație relatată anterior de IT Home. În același context, IT Home menționează și o informație apărută pe surse (fără detalii suplimentare în materialul citat) potrivit căreia seria nova 16 ar urma să fie lansată la începutul lunii iunie și ar veni cu îmbunătățiri la cameră, performanță și baterie. Context: lansare împreună cu alte produse Pe lângă telefoanele nova 16, în „pachetul” de noutăți ar urma să intre și alte dispozitive, inclusiv o tabletă MatePad Pro Max și un ceas inteligent, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă, însă, specificații tehnice sau prețuri pentru noile produse. [...]
Huawei susține că poate crește performanța cipurilor fără litografie de ultimă generație , printr-o abordare care ar putea reduce dependența Chinei de echipamentele occidentale blocate de sancțiuni, potrivit HotNews . Compania afirmă că, în următorii cinci ani, cipurile sale de vârf ar urma să atingă o densitate a tranzistorilor echivalentă cu procesele de fabricație de 1,4 nanometri, printr-un principiu tehnologic alternativ „Legii lui Moore”. Ținta este relevantă deoarece 1,4 nm este văzută drept frontiera globală a cipurilor avansate spre finalul acestui deceniu, însă Huawei nu a prezentat date independente care să confirme performanțele. În paralel, analiștii citați de Reuters se arată sceptici că un astfel de nivel poate fi atins prin metode convenționale, în condițiile în care SUA au restricționat accesul Chinei la echipamente avansate de litografie și la alte tehnologii esențiale pentru semiconductori. „Legea de Scalare Tau”, alternativa propusă la miniaturizarea clasică Huawei a prezentat la un simpozion de semiconductori organizat la Shanghai un concept numit „Legea de Scalare Tau”, pe care îl descrie ca alternativă la modelul tradițional de progres bazat pe micșorarea tranzistorilor (asociat cu „Legea lui Moore”). Într-un comunicat publicat pe site-ul companiei, Huawei susține că industria se lovește de „limite fizice severe” și de „randamente economice în scădere” atunci când încearcă să obțină câștiguri doar din scalarea geometrică. În viziunea companiei, noul principiu urmărește în special reducerea timpului necesar pentru circulația semnalelor și a datelor prin cipuri și sisteme de calcul, nu doar creșterea numărului de componente pe circuit integrat, deși ar permite și o creștere graduală a densității. Ce ar însemna pentru piață: ocolirea blocajelor impuse de SUA Dacă abordarea funcționează, ea ar putea oferi Huawei o cale de a îmbunătăți performanța și densitatea cipurilor în pofida restricțiilor americane, notează Reuters. He Hui, director de cercetare în semiconductori la Omdia, descrie schimbarea ca o trecere de la „noduri tehnologice” la eficiență la nivel de sistem: scurtarea interconectărilor, reducerea latenței și îmbunătățirea fluxului de date în interiorul cipului. Huawei mai afirmă că, în ultimii șase ani, a proiectat și produs în masă 381 de cipuri bazate pe „Legea de Scalare Tau”, folosite inclusiv în smartphone-uri și sisteme de calcul pentru inteligență artificială. Următorul pas: Kirin și arhitectura „LogicFolding” Compania spune că viitoarele cipuri „Kirin”, pe care intenționează să le lanseze mai târziu în acest an, vor fi primele care folosesc o arhitectură conexă numită „LogicFolding”, menită să scurteze traseele interne de conexiune și să îmbunătățească performanța. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile SMIC , cel mai mare producător chinez de cipuri pe bază de contract, au crescut cu 7,6% luni, după anunțul Huawei privind „LogicFolding”. Context: miza economică și competiția pe cipuri pentru inteligență artificială HotNews amintește că Huawei a fost inclusă în 2019 pe lista de restricții comerciale a SUA, ceea ce i-a limitat accesul la tehnologii americane, inclusiv cipuri și software, și i-a redus opțiunile de colaborare cu producători globali. În același timp, seria de cipuri „Ascend” a Huawei a devenit tot mai importantă pentru ecosistemul chinez de inteligență artificială, inclusiv pentru cel mai recent model V4 al DeepSeek, lansat luna trecută. Cererea pentru „Ascend” a crescut în China pe fondul căutării de alternative la Nvidia, după restricțiile SUA la export pentru cele mai avansate cipuri de inteligență artificială. Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a spus recent că grupul american a „pierdut în mare măsură” piața chineză a cipurilor pentru inteligență artificială în favoarea Huawei. [...]
Huawei își propune să ajungă la echivalentul procesului de 1,4 nm până în 2031 , mizând pe o schimbare de paradigmă în proiectarea semiconductorilor care ar putea reduce dependența de capacități de fabricație avansate precum cele ale TSMC , potrivit Huawei Central . Anunțul a fost făcut de He Tingbo , un nume rar expus public în eforturile Huawei din zona de cipuri, care a apărut la IEEE International Symposium on Circuits and Systems (ISCAS). Ea a susținut că firma a găsit „o nouă cale” pentru dezvoltarea semiconductorilor, orientată spre o producție sustenabilă, într-un context în care compania a fost lovită de restricții de aprovizionare și a fost nevoită să rupă legăturile cu TSMC. Ce schimbă „time scaling” și arhitectura LogicFolding În locul „geometric scaling” (miniaturizarea clasică a tranzistorilor, baza progresului în industrie timp de decenii), Huawei vorbește despre „time scaling” – o abordare care pune accent pe reducerea întârzierilor de propagare a semnalului în circuite. În această logică, compania introduce principiul numit LogicFolding, o arhitectură care, conform prezentării, ar putea comprima întârzierea semnalului și ar îmbunătăți treptat densitatea tranzistorilor. He Tingbo a mai spus că această „lege” de time scaling a fost testată pe peste 381 de cipuri în ultimii șase ani, acoperind segmente precum smartphone-urile și inteligența artificială, cu țintă de producție de masă. Calendarul indicat: Kirin cu LogicFolding din toamna lui 2026, țintă 1,4 nm în 2031 Pe termen scurt, Huawei ar plănui să lanseze primul chipset Kirin bazat pe arhitectura LogicFolding odată cu un nou model de vârf în toamna lui 2026. Publicația notează că noul Kirin ar urma să aducă îmbunătățiri de performanță față de generația anterioară, fără a detalia nivelul acestora. Pe termen lung, compania ar urma să prezinte un design de cip „high-end” care să ducă densitatea tranzistorilor la niveluri echivalente unui proces de 14A (1,4 nm) până în 2031. De ce contează pentru piață Miza este operațională și strategică: dacă Huawei reușește să obțină creșteri de densitate și performanță prin arhitectură (nu doar prin acces la cele mai avansate noduri de fabricație), compania ar putea atenua o parte din handicapul creat de restricțiile din lanțul de aprovizionare. În același timp, informațiile rămân la nivel de direcție tehnologică și calendar asumat, fără detalii despre cine va fabrica efectiv aceste cipuri și în ce condiții de producție la scară. [...]
Turcia își accelerează ambițiile de autonomie în motoare pentru avioane de luptă , după ce a prezentat la Saha Expo 2026 din Istanbul un nou turbofan, „Güchan”, despre care spune că livrează un nivel de tracțiune mult peste multe motoare actuale, potrivit Focus . Miza practică este capacitatea Turciei de a-și echipa viitorul avion de luptă Kaan cu propulsie dezvoltată intern, reducând dependența de furnizori externi. Ce a prezentat Turcia și de ce contează operațional Motorul „Güchan” este descris ca un turbofan capabil de până la 187 kilonewtoni (kN) tracțiune. Prin comparație, motorul M88 al avionului francez Rafale ar livra 76 kN, conform publicației „Forum Militaire”, citată de Focus. Un motor cu tracțiune mai mare poate permite, în funcție de proiectarea avionului: accelerație mai rapidă; menținerea vitezelor mari pentru mai mult timp; transportul unei încărcături mai mari (armament sau combustibil). Construcția: accent pe viteză, nu pe economie Focus notează că performanța nu este pusă doar pe seama valorii de tracțiune, ci și pe arhitectura internă, motorul fiind proiectat să proceseze volume mari de aer. „Forum Militaire” indică: diametrul ventilatorului frontal: 46,5 inci (aprox. 118 cm); debit de aer: circa 420 livre pe secundă (aprox. 190 kg/s). Un element tehnic relevant este raportul de bypass (raportul dintre aerul care ocolește „miezul” fierbinte al motorului și aerul care trece prin camera de ardere), indicat la 0,68:1. Un astfel de nivel mai redus este asociat, în general, cu motoare orientate către viteză și zbor susținut la regim supersonic, cu un compromis la capitolul consum. Tehnologia-cheie: palete rezistente la temperaturi extreme Un punct critic pentru performanță îl reprezintă paletele turbinei, unde temperaturile ar depăși 1.700°C. În acest context, Focus menționează utilizarea unor palete realizate dintr-un singur cristal metalic (pentru a elimina „puncte slabe” structurale). Potrivit Ministerului Apărării din Turcia, aceste componente ar fi fost dezvoltate și produse în țară. Două motoare „în cursă” pentru avionul Kaan Pentru viitorul avion de luptă turcesc Kaan, sunt avute în vedere două opțiuni de propulsie: Güchan – până la 187 kN; TF35000 (dezvoltat de Tusas Engine Industries/TEI ) – circa 156 kN, proiect gestionat oficial de autoritatea turcă pentru industria de apărare SSB, și considerat inițial propulsorul principal pentru Kaan. Decizia finală nu este încă stabilită: Kaan ar putea zbura cu unul dintre motoare, cu ambele în versiuni diferite sau, cel puțin la început, cu o soluție de tranziție. Criteriul decisiv, potrivit sursei, va fi care proiect se maturizează mai repede și dovedește fiabilitate, îndeplinind cerințele unui avion de luptă modern. [...]
