Știri
Știri din categoria Internet
Eutelsat negociază cu India lansarea sateliților europeni, în încercarea de a reduce dependența de SUA și de companii precum SpaceX, potrivit WinFuture, care citează Reuters.
Miza este găsirea unor alternative la SpaceX și la programul european Ariane pentru a construi o rețea de sateliți „made in Europe”, comparabilă ca obiectiv cu Starlink: furnizarea pe termen lung de servicii de comunicații prin internet din spațiu. În acest moment, Eutelsat se bazează în principal pe lansatoare SpaceX și pe Ariane.
Conform Reuters, Eutelsat discută din mijlocul anului trecut cu agenția spațială indiană Indian Space Research Organisation (ISRO) despre o posibilă cooperare care să permită lansarea sateliților companiei cu sprijin indian. Deocamdată, nu ar fi fost încheiat un acord nici cu ISRO, nici cu alți parteneri din India.
Eutelsat are deja un istoric de lansări cu ISRO: compania operează 72 de sateliți OneWeb, preluați odată cu achiziția startup-ului britanic cu același nume. Acești sateliți, descriși ca având dimensiuni apropiate de cele ale unui frigider, oferă servicii de internet pentru companii și instituții guvernamentale și au fost lansați în trecut de ISRO cu o rachetă LVM3.
Contextul geopolitic a redus opțiunile europenilor. Eutelsat nu mai poate folosi rachetele rusești Soiuz pentru transportul sateliților, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel cu discuțiile din India, compania mizează și pe MaiaSpace, un startup francez care dezvoltă un sistem de rachetă reutilizabilă de dimensiuni mai mici.
Directorul general al Eutelsat, Jean-Francois Fallacher, a indicat că firma se pregătește pentru un val de lansări în următorii ani, cu peste 440 de sateliți planificați.
Eutelsat operează în prezent aproximativ 650 de sateliți și urmărește să depășească „foarte curând” pragul de 1.000, în timp ce comparațiile cu Starlink (circa 10.000 de sateliți) sunt respinse pe motiv că Eutelsat operează la altitudini mai mari și ar avea nevoie de mai puțini sateliți. Din 2025, statul francez este cel mai mare acționar al Eutelsat.
Recomandate
SpaceX a urcat rețeaua Starlink la peste 10.700 de sateliți activi , după ce a lansat încă 24 de unități pe orbită joasă, într-o misiune care susține direct extinderea capacității de internet prin satelit la nivel global, potrivit Space . Racheta Falcon 9 a decolat duminică, 28 iunie, de la complexul Space Launch Complex 4 East din cadrul bazei Vandenberg Space Force Base (California), la ora 12:09 p.m. EDT, adică 19:09 ora României. Încărcătura a fost identificată drept misiunea „Group 17-40 ”. Sateliții au ajuns pe orbită la aproximativ 9 minute după lansare, iar treapta superioară urma să îi desfășoare la circa o oră de la decolare, conform estimărilor din relatare. Reutilizarea treptei întâi și ritmul operațional Treapta întâi a rachetei, Booster 1088, a efectuat al 17-lea zbor și a aterizat pe drona autonomă „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific, în largul Californiei. Reutilizarea repetată a boosterelor rămâne un element-cheie pentru menținerea ritmului de lansări. Misiunea de duminică a fost a 75-a lansare Falcon 9 a SpaceX din 2026, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă pentru serviciile de internet prin satelit Cele 24 de unități ridică numărul total de sateliți activi din rețeaua Starlink la „mai mult de 10.700”, conform trackerului Jonathan McDowell . Space notează că Starlink oferă acces la internet la nivel global și deservește inclusiv segmente precum: conexiuni Wi‑Fi la bordul aeronavelor; furnizori de servicii „cell-to-satellite” (conectivitate între telefonie mobilă și satelit). În lipsa unor date suplimentare în material despre acoperire, viteze sau prețuri, impactul imediat cuantificabil rămâne creșterea bazei de sateliți activi și continuitatea unui ritm ridicat de lansări în 2026. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 13 ani , ca parte a unui model de acces „progresiv și gradual” la platformele online, potrivit Economica , care citează Agerpres. Miza este una de reglementare: dacă recomandările experților se transformă în legislație, platformele ar urma să fie obligate să aplice verificări de vârstă și să reducă funcțiile considerate generatoare de dependență. Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a spus că va prezenta propuneri legislative „după vară”, argumentând că minorii au nevoie de timp „în lumea reală” înainte ca „un algoritm” să le influențeze dezvoltarea. Ce propun experții mandatați de Comisia Europeană Echipa de experți, condusă de epidemiologul francez Maria Melchior și de profesorul german Jorg Fegert (psihiatria copilului), recomandă un set de măsuri diferențiate pe vârste: Interzicerea la nivelul UE a accesului la social media și alte servicii online pentru copiii sub 13 ani , inclusiv la asistenți bazați pe inteligență artificială, cu excepția unor perioade limitate, sub supravegherea unui părinte sau a unui cadru educativ. Acces pentru 13–18 ani doar la platforme care au un sistem eficace de verificare a vârstei și care pot demonstra că sunt „sigure prin concepție”, inclusiv prin eliminarea funcțiilor cu potențial ridicat de dependență . Posibilitatea ca statele membre să introducă interdicții naționale și pentru minorii care au împlinit 13 ani. Unde există deja sprijin și unde apar rezerve În rândul statelor membre, mai multe țări – Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Austria și Suedia – fie sunt pe cale să aplice, fie iau în calcul restricții privind accesul minorilor la social media. Nu există însă unanimitate: Estonia se opune interdicțiilor, iar alte state nu s-au pronunțat, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și de ce contează pentru platforme Protecția online a copiilor este prezentată ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Irlanda (care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE) susține o abordare europeană pentru verificarea vârstei utilizatorilor. În paralel, exemple din afara UE cresc presiunea pentru reguli mai dure: Australia a adoptat o lege care cere platformelor să împiedice crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani (în vigoare din decembrie anul trecut), iar guvernul britanic a anunțat intenția unei interdicții similare, cu măsuri așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027. [...]
Autoritatea germană care coordonează aplicarea Digital Services Act (DSA) în UE investighează eBay pentru posibile încălcări ce pot aduce amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , pe fondul unor acuzații privind raportarea greoaie a conținutului ilegal și lipsa de transparență pentru utilizatori, potrivit WinFuture . În centrul criticilor se află modul în care utilizatorii pot semnala conținut sau produse ilegale ori contrafăcute. Supraveghetorul susține că, în special în versiunea desktop, fluxul de raportare este complicat și greu de parcurs, ceea ce ar îngreuna intervenția împotriva ofertelor ilegale. În plus, ar lipsi explicații ușor de înțeles în cazul suspendărilor de cont, iar informațiile obligatorii și datele de contact ale comercianților ar fi dificil de găsit. Ce reclamă autoritatea și de ce contează operațional Conform materialului, Digital Services Coordinator (DSC) din cadrul Bundesnetzagentur (autoritatea germană de reglementare în domeniul rețelelor) indică trei probleme principale: proceduri deficitare de raportare și remediere pentru conținuturi ilegale; justificări insuficiente pentru măsuri precum suspendarea conturilor; trasabilitate slabă a comercianților (identificarea și urmărirea vânzătorilor). Miza este una practică: dacă raportarea e dificilă și datele vânzătorilor sunt opace, crește riscul de fraudă și scade capacitatea cumpărătorilor de a-și apăra drepturile, inclusiv în situații de garanție sau litigii. Stadiul anchetei și riscul de sancțiuni Bundesnetzagentur arată că investigația este în derulare din ianuarie 2026, pornind de la reclamații ale cumpărătorilor și informații transmise de autoritatea franceză de protecție a consumatorilor. Pentru că eBay are sediul principal european în Germania, competența revine autorității germane, care coordonează și cooperarea între supraveghetorii europeni. O evaluare juridică finală nu a fost încă anunțată. Totuși, în cazul constatării unor încălcări, DSA permite amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale. Articolul notează că, raportat la un venit de circa 10 miliarde de dolari (aprox. 43,5 miliarde lei), plafonul teoretic ar ajunge la 600 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Reacția eBay eBay respinge acuzațiile și susține că a implementat cu atenție cerințele legale, iar criticile ar viza „chestiuni de detaliu” legate de informațiile despre comercianți și căile de raportare. Compania spune că este în dialog cu autoritatea. DSA se aplică tuturor serviciilor online din februarie 2024 și impune reguli unitare în UE pentru combaterea conținutului ilegal și a contrafacerilor; în acest caz, ancheta poate forța ajustări concrete de interfață și proceduri, cu efect direct asupra modului în care utilizatorii raportează probleme și înțeleg deciziile platformei. [...]
Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]
