Știri
Tag: viktor orban

Partidul Tisza propune o limită de opt ani pentru mandatul de premier , o schimbare constituțională care ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orban la conducerea guvernului, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Miza este una de reglementare: modificarea ar rescrie regulile de acces la funcția de prim-ministru și ar fixa o barieră legală pentru liderii cu mandate lungi. Proiectul este un amendament constituțional, iar Tisza ar putea să îl adopte folosindu-se de majoritatea parlamentară de peste două treimi pe care o are, conform aceleiași surse. Inițiativa este prezentată ca un instrument de prevenire a unei noi „alunecări spre un regim autoritar”, promisiune asociată noului prim-ministru Peter Magyar în campania electorală de luna trecută. Cum ar funcționa limita de opt ani Amendamentul propus ar urma să se aplice tuturor mandatelor de prim-ministru începând cu tranziția Ungariei de la comunism, din 1990, inclusiv mandatelor neconsecutive. În acest cadru, Viktor Orban a guvernat în perioada 1998–2002 și apoi în următorii 16 ani, notează Bloomberg, citat de G4Media. Pachet mai larg de măsuri și următorii pași Limitarea mandatelor este inclusă în „primul pachet major” de măsuri prin care Tisza își propune să desființeze regimul lui Orban, potrivit unei declarații atribuite Andreei Bujdoso, liderul deputaților Tisza, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. În același set de inițiative, Tisza vizează și investigarea unei grațieri acordate de fosta conducere într-un caz de abuz asupra copiilor, controversă despre care sursa arată că a contribuit la ascensiunea politică a lui Peter Magyar în urmă cu doi ani. [...]

Noul guvern de la Budapesta vrea să blocheze plăți compensatorii de aproape 1 miliard de forinți către foști demnitari , iar banii ar urma să fie redirecționați către un orfelinat ucrainean, potrivit Digi24 . Miza este una bugetară și de guvernanță: noul premier Péter Magyar atacă direct mecanismul de „severance pay” (plăți compensatorii la plecarea din funcție) introdus prin legislația votată chiar de guvernul Orbán. Magyar a confirmat, după predarea oficială a responsabilităților ministeriale, că fostul cabinet a fost de acord ca aceste plăți să fie donate, conform TP World. Tot atunci, el a anunțat că vor începe anchete privind administrația anterioară, pe fondul unei tranziții despre care a spus că „nu a fost foarte bună” ca atmosferă. Cât ar costa compensațiile și cine intră la plată Conform legislației maghiare, miniștrii și adjuncții lor au dreptul la plăți compensatorii proporționale cu durata mandatului, după plecarea din funcție. Magyar a indicat două repere financiare: pentru miniștri: 350 de milioane de forinți (970.000 de euro, aprox. 4,9 milioane lei); cu tot cu plățile către adjuncți: aproape 1 miliard de forinți (2.700.000 de euro, aprox. 13,7 milioane lei). În acest context, noul premier a cerut explicit foștilor miniștri să renunțe la bani. „Îi îndemn pe miniștrii care ne-au distrus țara și au îndatorat-o să nici nu se gândească să ia acești bani.” „Având în vedere starea în care au lăsat țara, să nu ia zeci de milioane de forinți drept salarii este minimul pe care îl pot face.” Beneficiarul anunțat este un orfelinat ucrainean aflat dincolo de granița de est a Ungariei, într-un sat locuit predominant de minoritatea maghiară din Ucraina. Orbán: circa 100.000 de euro și beneficii pe termen lung Viktor Orbán nu a participat la ceremonia de predare a mandatelor și, potrivit lui Magyar, nu se numără printre foștii oficiali care au acceptat să renunțe la compensații. Noul premier a spus că va refuza să semneze documentația necesară pentru a autoriza plățile către fostul premier. În calitate de fost parlamentar, Orbán ar urma să primească: 6,37 milioane de forinți (17.700 de euro, aprox. 90.000 lei); plus salariul de premier pe șase luni: 32,4 milioane de forinți (90.000 de euro, aprox. 457.000 lei). Pe lângă bani, legislația îi conferă și beneficii logistice: o mașină cu șofer pentru următorii 16 ani și un birou cu doi angajați timp de opt ani. Contextul politic și economic invocat de noul premier Magyar l-a acuzat pe Orbán și partidul Fidesz că au îndatorat țara, în timp ce ar fi alimentat corupția și clientelismul. El a susținut că datoria publică a urcat la aproape 75% din PIB, iar inflația a atins un vârf de 26% în 2023, pe fondul unor câștiguri mari pentru oligarhi din contracte guvernamentale. Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa nu este doar simbolică: ea testează cât de departe poate merge noua putere în a limita costurile post-mandat și în a deschide anchete asupra vechii administrații, fără a intra într-un blocaj instituțional legat de aplicarea legii existente. [...]