Știri
Știri din categoria Externe
Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul, avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3. Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029.
În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată.
Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic.
Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite.
Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban, descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina.
În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior.
Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană.
Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat.
Recomandate
Ungaria ar putea îndeplini criteriile pentru euro în jurul lui 2030 , însă miza imediată este corecția fiscală după derapajele bugetare din ultimul an, potrivit HotNews . Premierul Péter Magyar spune că reducerea datoriei publice va fi cea mai dificilă provocare, într-un context în care deficitul s-a îndepărtat de pragurile cerute pentru intrarea în zona euro. Ungaria „nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare” pentru adoptarea monedei unice, iar calendarul avansat de noul premier indică un orizont de câțiva ani pentru ajustări. Declarația vine după ce măsurile de cheltuieli adoptate de fostul premier Viktor Orbán înaintea alegerilor au împins deficitul bugetar „mult peste nivelul estimat inițial” și au apropiat ratingul de țară de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Reuters. Deficitul, obstacolul imediat pentru criteriile de aderare Péter Magyar a indicat anterior că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 6,8% din PIB , peste ținta inițială de 5% și la mai mult de dublul pragului de 3% asociat criteriilor pentru adoptarea euro. În acest cadru, consolidarea fiscală devine condiția-cheie pentru orice calendar credibil de intrare în uniunea monetară. Agențiile de rating au apreciat, totuși, că eforturile Budapestei de a adera la zona euro ar avea un efect pozitiv asupra ratingului de credit, ceea ce sugerează un potențial beneficiu de finanțare dacă direcția este susținută de măsuri concrete. Bugetul pe 2026, primul test al noii guvernări Ministrul ungar al Finanțelor, Andras Karman, a anunțat că va prezenta guvernului, la ședința de cabinet din acest weekend, concluziile unei analize privind starea finanțelor publice. Această analiză ar urma să stea la baza unui proiect revizuit al bugetului pentru 2026, care, potrivit sursei, trebuie trimis Parlamentului până la sfârșitul lunii august. Pe plan politic, Péter Magyar a preluat puterea în aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, și a acuzat vechiul executiv că ar fi indus în eroare opinia publică privind situația finanțelor statului. Semnal pentru piețe și relația cu UE Schimbarea de direcție pro-UE și reformele anticorupție menite să deblocheze fonduri europene înghețate au contribuit la creșterea încrederii investitorilor și la susținerea piețelor financiare din Ungaria, potrivit materialului. În paralel, președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, aflat vineri la Budapesta, a evitat să comenteze un calendar de aderare, dar a spus că Eurogrupul va sprijini eforturile Ungariei de a intra în zona euro. [...]
Comisia Europeană pregătește „ integrarea graduală ” a candidaților în UE printr-un mecanism care le-ar oferi avantaje economice înainte de aderarea deplină, în încercarea de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Mediafax . Bruxellesul lucrează la un plan în care beneficiile ar urma să fie acordate pe măsură ce țările candidate implementează reformele cerute de UE, chiar dacă procesul de aderare rămâne unul de durată, întins pe ani. Miza este păstrarea angajamentului politic și a ritmului reformelor, în condițiile în care multe capitale europene sunt reticente față de admiterea unor state considerate insuficient pregătite. Ce ar primi statele candidate înainte de aderare Între măsurile analizate se află: acces la unele programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică europeană. Potrivit Politico, pachetul de beneficii ar urma să fie adaptat fiecărei țări, în funcție de progresul în alinierea la legislația europeană și de reformele implementate. Fără drepturi politice înainte de intrarea în UE Spre deosebire de propuneri mai vechi, respinse de statele membre, noul plan ar oferi doar avantaje economice, fără drepturi politice înainte de aderarea propriu-zisă. Asta înseamnă că țările candidate nu ar participa la procesul decizional al UE și nu ar avea reprezentare sau drept de vot în instituțiile europene. Cum ar urma să fie aprobat și aplicat mecanismul Inițiativa ar avea mai multe șanse de a strânge sprijin politic în UE, potrivit oficialilor europeni citați de publicație. Franța și Germania au susținut anterior ideea unei forme de „aderare parțială” pentru statele care au de parcurs un drum lung până la intrarea în Uniune. Comisia Europeană intenționează să obțină acordul statelor membre pentru dezvoltarea cadrului legislativ la unul dintre Consiliile Europene programate în octombrie sau decembrie. Accesul la beneficii nu ar fi automat, ci decis de la caz la caz, în funcție de alinierea la normele europene și de reformele realizate. Ucraina și Republica Moldova, printre principalii vizați Noua abordare urmărește să mențină implicate țări precum Ucraina și Republica Moldova, ale căror negocieri de aderare sunt așteptate să dureze mai mulți ani. În cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană a anunțat după o reuniune cu oficialii moldoveni că va continua atât procesul de aderare, cât și aprofundarea integrării graduale. Chișinăul a primit deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) , la sistemul european de roaming și la programe culturale europene. În prezent, UE are nouă state candidate: Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri, Ucraina și Republica Moldova au deschis oficial discuțiile de aderare, iar procesele Serbiei, Turciei și Georgiei stagnează. Separat, Comisia pregătește și mecanisme prin care statele care devin membre ar putea fi sancționate dacă, după aderare, încalcă principiile statului de drept sau standardele democratice. [...]
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei , cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk , a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Reconstrucția, dincolo de clădiri: infrastructură și „memorie istorică” Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”. „Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.” De ce Gdańsk și ce mesaj transmite Polonia Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina. „Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.” Context european: asistență macrofinanciară anunțată de Comisia Europeană În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
