Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria pune capăt stării de urgență și trece măsurile în legislație permanentă, o schimbare cu impact direct de reglementare după patru ani în care guvernul a funcționat pe baza unor decrete emise în contextul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat pe Facebook că starea de urgență „legată de războiul din Ucraina”, instituită de fostul premier Viktor Orban, se încheie oficial joi. În același mesaj, Magyar a legat decizia de revenirea la un cadru instituțional obișnuit, după o perioadă îndelungată de guvernare prin decrete.
„Odată cu aceasta, ne luăm, de asemenea, rămas bun de la șase ani de guvernare prin decret. Ne întoarcem la normalitate.”
Viktor Orban a declarat pentru prima dată starea de urgență la 24 mai 2022, invocând războiul dintre Rusia și Ucraina. Parlamentul a prelungit-o de mai multe ori, ultima dată până la 13 mai 2026.
După victoria electorală a Partidului Tisza, pe 12 aprilie, Peter Magyar a cerut inițial o ultimă prelungire până la 31 mai, pentru a permite „ajustările legale necesare”. Totuși, Parlamentul a adoptat pe 9 mai o nouă lege care transformă decretele de urgență în legislație permanentă, intrată în vigoare odată cu expirarea stării de urgență.
În ultimii patru ani, în cadrul stării de urgență au fost emise peste 170 de decrete guvernamentale. Noua lege, intrată în vigoare pe 14 mai, „formalizează aceste măsuri”, ceea ce înseamnă că ele nu mai depind de un regim excepțional, ci sunt integrate în cadrul legislativ permanent.
Pentru mediul economic și instituțional, miza este trecerea de la un mecanism de decizie rapid, prin decrete, la unul stabilizat juridic, în care regulile rămân aplicabile fără a mai fi justificate printr-o stare de urgență.
Recomandate
Ungaria își schimbă tonul față de Moscova chiar din prima zi a noului guvern , după ce Budapesta a decis să-l convoace pe ambasadorul Rusiei în urma unui atac cu drone asupra vestului Ucrainei, relatează HotNews . Decizia a fost anunțată de noul prim-ministru Peter Magyar , care a precizat că ambasadorul rus este chemat joi la Ministerul ungar al Afacerilor Externe, pentru o întâlnire cu ministrul de Externe, Anita Orban, după prima ședință a noului cabinet de la Budapesta. Atacul invocat de Budapesta a avut loc miercuri, când Rusia a lansat un atac cu drone „pe timp de zi” asupra Ucrainei, vizând infrastructura critică și provocând moartea a cel puțin trei persoane în vestul țării. Potrivit informațiilor din material, situația a determinat Polonia, stat membru NATO, să ridice de la sol avioane de vânătoare. Ce transmite Budapesta prin convocare Peter Magyar a spus că șefa diplomației ungare va condamna atacul în cadrul întâlnirii și îl va întreba pe ambasador „când intenționează Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, conflict care durează de peste patru ani. Anterior, Anita Orban a afirmat într-o înregistrare video publicată pe Facebook că Ungaria „condamnă profund” atacurile cu drone rusești asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară. Reacția Kievului și contextul politic Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat convocarea ambasadorului rus, numind-o „un mesaj important” al Ungariei. Într-un mesaj pe Telegram, publicat în timp ce participa la reuniunea de securitate din România ( summitul B9 ), Zelenski a susținut că Moscova „reprezintă o amenințare serioasă” nu doar pentru Ucraina, ci și pentru vecini și pentru Europa. Ambasada Rusiei la Budapesta nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters pentru un punct de vedere, potrivit informațiilor citate. Mișcarea marchează un contrast față de perioada fostului premier Viktor Orbán, al cărui guvern a menținut relații strânse cu Moscova și după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. [...]
Apelul Iranului către BRICS riscă să blocheze consensul blocului într-un moment de criză energetică globală , pe fondul războiului care a început la 28 februarie și al tensiunilor interne dintre membri cu interese divergente, potrivit Agerpres . Ministrul de externe iranian Abbas Aragchi a cerut, la reuniunea de două zile a miniștrilor de externe BRICS de la New Delhi, ca statele din grup să condamne ceea ce el a numit încălcări ale dreptului internațional comise de SUA și Israel, inclusiv „agresiunea lor ilegală împotriva Iranului”. În același timp, oficialul iranian a afirmat că Teheranul rămâne deschis diplomației, dar este pregătit să se apere cu toate „mijloacele de care dispune”. „Iranul face, prin urmare, apel către statele membre BRICS și către toți membrii responsabili ai comunității internaționale să condamne în mod explicit încălcările dreptului internațional de către Statele Unite și Israel.” Diviziuni interne: consens dificil într-un bloc extins Intervenția Iranului scoate în evidență dificultatea BRICS de a ajunge la o poziție comună, în condițiile în care formatul funcționează pe bază de consens, iar în grup se află rivali regionali precum Iran și Emiratele Arabe Unite (EAU). Potrivit informațiilor din material, Iranul a lansat numeroase atacuri asupra EAU și a altor țări vecine, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală declarație comună. BRICS a fost format inițial din Brazilia, Rusia, India și China, extins în 2011 cu Africa de Sud, iar ulterior a admis Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Extinderea a crescut greutatea globală a grupului, dar a adâncit divergențele interne pe teme geopolitice. India deține președinția prin rotație a BRICS în 2026. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și șocul pe piața petrolului Conflictul a declanșat, potrivit sursei, o criză energetică globală, după „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz, rută prin care se transportă aproape o cincime din petrolul mondial. Restricționarea traficului petrolierelor a dus la un salt brusc al prețului țițeiului și a alimentat temeri privind reapariția inflației, condiții financiare mai stricte și o posibilă încetinire economică globală, în special pentru economiile importatoare de energie, precum India. Separat, Ministerul de Externe de la New Delhi a anunțat că o navă sub pavilion indian a fost atacată miercuri lângă coasta Omanului, însă echipajul este în siguranță. „Atacul este inacceptabil și deplângem faptul că navele comerciale și marinarii civili sunt în continuare vizați.” India cere stabilitate și avertizează asupra sancțiunilor unilaterale În discursul de deschidere, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a evitat criticile directe, dar a insistat pe importanța stabilității și a traficului maritim neîngrădit pe căile navigabile internaționale, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, ca element esențial pentru bunăstarea economiei globale. Jaishankar a mai spus că utilizarea tot mai frecventă a sancțiunilor unilaterale contravine dreptului internațional și Cartei ONU și afectează disproporționat țările emergente, adăugând că economiile emergente se așteaptă ca BRICS să joace un „rol constructiv și stabilizator” într-un context de fragmentare geopolitică și incertitudine economică. [...]
Demisia premierului Evika Siliņa aruncă Letonia într-o criză politică cu câteva luni înainte de alegeri , după ce guvernul de coaliție a rămas fără majoritate pe fondul tensiunilor generate de incidentele cu drone ucrainene ajunse pe teritoriul leton, potrivit Agerpres . Evika Siliņa, premier de centru-dreapta, a anunțat joi că demisionează, decizie care duce la prăbușirea executivului cu doar câteva luni înaintea alegerilor programate în octombrie. În conferința de presă de la Riga, ea a declarat: „Demisionez, dar nu renunț”. Cum s-a ajuns la pierderea majorității Siliņa, din partidul Noua Unitate , a rămas miercuri fără majoritate în parlament după ce Progresiștii, partid de stânga, au anunțat retragerea sprijinului pentru guvern. Ruptura din coaliție a venit după demiterea, în weekend, a ministrului Apărării Andris Spruds (din partea Progresiștilor), pe fondul criticilor privind modul în care a gestionat incidentele legate de drone ucrainene rătăcite care au zburat în Letonia dinspre Rusia. Ce urmează: consultări pentru desemnarea unui nou premier Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care are atribuția constituțională de a desemna un șef al guvernului, urmează să se întâlnească vineri cu toate partidele parlamentare, în încercarea de a identifica o soluție pentru formarea unui nou executiv. [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]
