Știri
Știri din categoria Externe
Expulzarea discretă a unui ofițer SVR din Budapesta arată cum calculele politice pot bloca luni întregi contrainformațiile, într-un context în care rețelele de influență și recrutare se mută în zona think tank-urilor și a mediului academic, potrivit Digi24, care citează o investigație VSquare.
Artur Sușkov, diplomat rus în vârstă de 36 de ani, cu funcția de secretar de serviciu la Ambasada Rusiei din Budapesta, a fost forțat să părăsească Ungaria pe 4 mai 2026, împreună cu soția sa. Autoritățile maghiare l-au identificat drept ofițer sub acoperire al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform informațiilor obținute de VSquare din mai multe surse guvernamentale.
Miza cazului, dincolo de expulzare, este întârzierea: contrainformațiile ungare ar fi vrut să-l trimită acasă încă din februarie 2026, însă guvernul Viktor Orbán ar fi blocat propunerea din rațiuni politice, pe fondul campaniei electorale și al riscului de a tensiona relațiile cu Moscova, care îl susținea activ pe Orbán pentru realegere.
Potrivit relatării, situația s-ar fi schimbat după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán din 12 aprilie 2026, moment după care agențiile ar fi putut acționa fără constrângeri politice stricte, iar expulzarea a fost pusă în aplicare.
Un fost ofițer de contrainformații maghiar, Péter Buda, a descris cazul ca parte a unui tipar în care expulzările unor spioni ruși cu acoperire diplomatică au fost amânate sau contestate sub guvernul Orbán.
„Pe baza acestui caz particular, este clar că conducerea politică nu a permis serviciilor de informații să își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile.”
Investigația descrie o operațiune de infiltrare în grupuri de experți de dreapta și de politică externă apropiate guvernului Orbán, cu obiective de construire de rețele, coordonare de informatori și identificare de potențiali recruți.
Printre instituțiile menționate ca ținte sau zone de interes apar:
Operațiunea de contrainformații care l-a vizat pe Sușkov ar fi fost condusă de Oficiul pentru Protecția Constituției din Ungaria (AH), în cooperare cu agenția de securitate a unei țări NATO neidentificate.
Potrivit unei surse maghiare citate, Sușkov ar fi inițiat recrutarea a cel puțin trei persoane. Unul dintre cei vizați, cercetător cu legături atât la HIIA, cât și la Institutul John Lukacs, ar fi fost instruit în comunicare clandestină și ar fi participat la întâlniri securizate.
Aceeași relatare susține că Sușkov ar fi folosit cadouri scumpe și ar fi indicat existența unor plăți în schimbul informațiilor. Prin rețeaua de contacte a unui agent, ar fi obținut informații politice de la HIIA, instituție care, conform textului, operează subordonată Cabinetului prim-ministrului, iar o parte din personal ar redacta materiale direct pentru Viktor Orbán, ceea ce i-ar oferi acces la niveluri înalte ale procesului decizional.
VSquare mai notează că Sușkov a fost detașat de două ori în Ungaria: între 2019 și 2022, apoi din 8 februarie 2023, după o pauză de trei luni, revenind cu o promovare (de la atașat la al treilea secretar). Soția sa, Svetlana, ar fi fost angajată oficial la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, reorganizată și fuzionată cu MGIMO până în 2026, potrivit textului.
Cazul este prezentat ca un exemplu de vulnerabilitate instituțională atunci când decizia politică interferează cu aplicarea măsurilor de securitate, mai ales într-un mediu în care accesul la evenimente publice și rețele de experți poate facilita operațiuni de informații fără „recrutare clasică”, așa cum este descris în material.
Recomandate
Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]
Evacuarea pasagerilor de pe MV Hondius are o fereastră de doar 24–36 de ore , iar dacă operațiunea nu se încheie până luni, nava va fi obligată să plece din zonă din cauza înrăutățirii vremii, potrivit HotNews . Miza imediată este una operațională: transferul în siguranță al circa 150 de pasageri către Tenerife și organizarea repatrierii, sub presiunea condițiilor meteo și a protocoalelor sanitare pentru un focar fără precedent pe o navă de croazieră. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , urmează să se deplaseze sâmbătă în Tenerife pentru a coordona evacuarea, alături de miniștrii spanioli ai Sănătății și de Interne, au indicat surse din Ministerul de Interne spaniol, citate de AFP. Scopul este coordonarea între administrații, controlul sanitar și aplicarea protocoalelor de supraveghere și intervenție. Debarcarea, condiționată de vreme: nava nu acostează Un oficial al Guvernului regional din Insulele Canare, Alfonso Cabello, a anunțat că debarcarea trebuie să aibă loc între duminică la prânz și luni, aceasta fiind „singura fereastră” posibilă din cauza condițiilor meteorologice. Dacă operațiunea nu se finalizează până luni, „nava va trebui să își continue cursa”, iar o nouă încercare nu ar mai fi posibilă înainte de sfârșitul lunii mai, când ar reveni condițiile meteo favorabile. Planul logistic prezentat de autorități prevede că MV Hondius nu va fi autorizată să acosteze: va ancora în largul insulei Tenerife, iar pasagerii vor fi transferați la țărm cu o ambarcațiune mai mică. De acolo, ei vor fi duși cu autobuzul la Aeroportul Tenerife Sud, unde repatrierile sunt gestionate de țările de origine. Nava este așteptată să ajungă duminică dimineață, în zori, între orele locale 03:00 și 05:00 (04:00–06:00, ora României), potrivit aceleiași surse, care a subliniat și necesitatea ca avioanele de repatriere să fie deja la sol în noaptea de sâmbătă spre duminică sau duminică dimineață. Repatrieri și izolare: exemplul Marii Britanii și zborul SUA Unele guverne au început să își activeze propriile planuri. Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii cu un zbor supus unor măsuri stricte de control al infecțiilor, iar pasagerilor li se va cere apoi să se izoleze timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi nevoie, potrivit Reuters și Agerpres. Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că pregătesc un zbor de evacuare pentru pasagerii americani de pe navă. Departamentul de Stat a transmis că este în contact direct cu americanii aflați la bord și că va oferi asistență consulară după sosirea în Tenerife. Pe lista pasagerilor figurează 17 americani, potrivit AFP. Ce se știe despre focar și ce urmează Focarul a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări, într-o croazieră operată de Oceanwide Expeditions , începută pe 1 aprilie în Ushuaia (Argentina) și programată să ajungă pe 10 mai în Insulele Canare. Potrivit datelor prezentate în material, focarul a provocat moartea a trei persoane din cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate; OMS a anunțat că, per total, cinci dintre cele opt cazuri suspecte au fost confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager de la bord nu are simptome. OMS a precizat că pasagerii sunt clasificați în „contacte cu risc ridicat” și „contacte cu risc scăzut”, în funcție de interacțiunile cu călătorii bolnavi, iar urmărirea contactelor este importantă și pentru cei care au părăsit deja nava. În paralel, experții OMS lucrează la recomandări detaliate pentru măsurile care ar trebui aplicate după debarcare. Într-o conferință de presă, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a spus că situația nu este comparabilă cu COVID-19, deoarece hantavirusul se transmite prin „contact apropiat și intim”, iar șeful OMS a indicat că organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut, deși, având în vedere o perioadă de incubație de până la șase săptămâni, ar putea fi raportate și alte cazuri. [...]
Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern , printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS. Cine a fost prezent și ce urmează în agenda de la Kremlin După parada din Piața Roșie , a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS. Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei ( Robert Fico ), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska. În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud. Mesajele și momentele-cheie ale paradei Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie. Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie. [...]
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]
Parada de 9 mai de la Moscova a fost redusă drastic din „motive operaționale”, semn al presiunii de securitate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Adevărul . Evenimentul s-a încheiat după 45 de minute, iar discursul lui Vladimir Putin a durat sub 10 minute; defilarea nu a inclus tehnică militară, fiind încheiată cu un spectacol aerian. Formatul restrâns a fost justificat public de Kremlin prin nevoia de siguranță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că parada nu este una aniversară și că reducerea are legătură cu „situația actuală”, accentul fiind pus pe securitatea oamenilor și a orașului. Ce a transmis Putin și ce a lipsit din paradă În discurs, Putin a prezentat războiul din Ucraina drept o cauză „justă” și a lăudat armata rusă, susținând că aceasta se confruntă cu „o forță agresivă” sprijinită de NATO. El a invocat pierderile „uriașe” ale Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial ca argument de mobilizare pentru soldații ruși implicați în conflictul actual, notează The Telegraph, citat de Adevărul. Elementele care au ieșit în evidență prin absență sau prezență, conform relatării: fără tancuri și echipamente militare grele în Piața Roșie; fără convoi de vehicule militare și fără participarea cadeților de la Suvorov și Nahimov (în „știrea inițială”); prezența unor soldați nord-coreeni , descrisă ca semn al cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord; final cu defilare aeriană (avioane Su-30 și MiG-29, urmate de șase aeronave Su-25). După discurs, Putin a fost filmat depunând flori la Mormântul Soldatului Necunoscut , alături de liderii străini invitați, apoi părăsind parada. A venit la ceremonie împreună cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Contextul de securitate: amenințări și armistiții contestate Potrivit Reuters, citat de Adevărul, Rusia a organizat „cea mai restrânsă” paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani pe fondul amenințării unui atac din partea Ucrainei. În același context, Moscova a avertizat că o eventuală perturbare a evenimentului ar duce la un atac masiv cu rachete asupra Kievului și le-a transmis diplomaților străini că ar trebui să-și evacueze personalul din capitala ucraineană în cazul unui astfel de atac. Tot Reuters, citat de publicație, descrie măsuri de securitate stricte la Moscova, cu drumuri blocate în jurul centrului capitalei și soldați înarmați vizibili în dispozitivele de pază. În plan diplomatic, materialul menționează că Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea unor armistiții unilaterale, iar președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de trei zile (sâmbătă–luni), susținut de Kremlin și de Kiev; cele două părți ar fi convenit și un schimb de 1.000 de prizonieri. De ce contează Reducerea paradei – tradițional un instrument de demonstrație militară și de mesaj politic intern și extern – indică faptul că riscul operațional și presiunea de securitate au ajuns să influențeze direct un eveniment simbolic major al Kremlinului . În paralel, discursul lui Putin a păstrat linia de justificare a războiului și de confruntare retorică cu NATO, în timp ce măsurile de protecție din jurul evenimentului sugerează o preocupare crescută pentru vulnerabilități în capitală. [...]
Vladimir Putin a legat din nou războiul din Ucraina de „întregul bloc NATO”, într-un mesaj menit să justifice intern continuarea conflictului și să susțină ideea unei confruntări mai largi cu Occidentul, potrivit The Economist . Declarațiile au fost făcute în Piața Roșie , în timpul paradei de Ziua Victoriei , unde liderul de la Kremlin a spus că armata rusă „continuă să avanseze” în Ucraina, „în ciuda sprijinului acordat inamicului” de către NATO. Putin a prezentat operațiunea din Ucraina – numită în Rusia „operațiune militară specială” – ca o continuare a tradiției militare sovietice din al Doilea Război Mondial și a insistat pe ideea de unitate națională ca „cheie a succesului” pentru Rusia. În același registru, a susținut că „loialitatea față de Patrie este adevărul suprem” și a încheiat cu mesajul că „victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”. Mesajul central: războiul, prezentat ca test de rezistență națională În discurs, Putin a încadrat conflictul actual într-o narațiune de mobilizare, în care „soarta țării” ar fi decisă nu doar pe front, ci și „în spatele frontului”, prin contribuția mai multor categorii sociale – de la muncitori și ingineri la medici, profesori, voluntari, antreprenori și filantropi. Totodată, el a afirmat că, indiferent de schimbările de tehnică și metode de luptă, „esențialul rămâne neschimbat”, iar garanția succesului ar fi „forța morală și etică”, „unitatea” și capacitatea de a rezista „oricărei provocări”. Documentarea discursului: text integral publicat de TASS și Kremlin Agenția de presă rusă TASS a publicat textul integral al discursului, care este disponibil și pe site-ul Kremlinului, la adresa indicată în material: Kremlin . În forma prezentată, mesajul de Ziua Victoriei a combinat referințe istorice la „Marele Război Patriotic” (1941–1945) cu justificarea războiului din Ucraina și cu acuzația că Rusia s-ar confrunta cu o forță „susținută de întreg blocul NATO”. [...]
