Știri
Știri din categoria Politică
Preluarea funcției de premier de către Peter Magyar deschide o etapă de „curățare” a banilor publici și de resetare a relației Ungariei cu UE, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri și a poziționării Budapestei în dosarele europene, potrivit Euronews.
Magyar a depus jurământul de învestire, iar așteptările sunt ridicate atât în Ungaria, cât și la nivelul Uniunii Europene. Momentul marchează finalul oficial al celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, după victoria partidului Tisza la alegerile din 12 aprilie, care i-a asigurat o majoritate absolută de peste două treimi în noul Parlament.
Noul premier a promis eliminarea corupției, despre care susține că i-a privat pe maghiari de oportunități economice. În acest sens, intenționează să înființeze un Oficiu Național de Recuperare și Protecție a Activelor, o autoritate care ar urma să investigheze și să recupereze fonduri publice folosite abuziv în perioada Orbán.
În plan intern, Magyar a anunțat că „nu este timp de pierdut” și că va începe rapid reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției și reconstruirea încrederii în instituții.
Magyar a indicat și o schimbare de direcție în politica externă, cu obiectivul de a restabili relațiile Ungariei cu partenerii europeni. În paralel, relațiile dintre Budapesta și Kiev „au început să se dezghețe”, în contextul în care Ungaria și-a retras veto-ul privind acordarea împrumutului UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și a restituit milioane de euro în numerar și aur confiscate dintr-un convoi al băncii de stat ucrainene.
După învestirea lui Magyar, miniștrii urmează să fie audiați în comisiile parlamentare în zilele următoare. Conform informațiilor din articol, există așteptarea ca, „în cel mai bun caz”, guvernul de 16 membri (inclusiv patru femei) să poată fi format oficial chiar de marți.
În plan simbolic, drapelul Uniunii Europene ar urma să fie readus pe fațada Parlamentului, după ce fusese îndepărtat la decizia fostului președinte al Adunării, László Kövér, unul dintre fondatorii Fidesz. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au renunțat la mandatele de parlamentari.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că se conturează un guvern până la finalul sesiunii parlamentare , într-un context în care partidele mai au „câteva zile” să ajungă la un acord, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine pe fondul tensiunilor politice și al presiunii publice pentru formarea rapidă a unei majorități funcționale. Într-o declarație de presă la Cluj, șeful statului a indicat că, din anunțurile publice făcute de partide, „se întrevede șansa unui guvern”, exprimând speranța ca înțelegerea să fie închisă până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Nicușor Dan a plasat explicit responsabilitatea negocierii la nivelul formațiunilor politice: „E mingea la ei acum”. Tot la Cluj, președintele a spus că revine vineri la București și că este disponibil pentru discuții dacă va fi nevoie. Declarațiile au fost făcute după o discuție privată cu organizatorii conferinței Techsylvania . Mesaj către criticii din societatea civilă: „Pasul 1” poate afecta „pasul 2” În același context, Nicușor Dan a reacționat la observația unei jurnaliste potrivit căreia o parte din societatea civilă din care a făcut parte „se întoarce” acum împotriva sa. Președintele a susținut că deciziile sale sunt luate „pentru binele României” și a insistat asupra ideii de prudență în succesiunea măsurilor. „Uneori e mai greu să distingi între pasul 1, pasul 2, pasul 3. Uneori e foarte tentant să faci un gest în pasul 1 care are consecinţe negative în pasul 2.” El a adăugat că înțelege „foarte bine responsabilitatea mandatului” și a invocat „o istorie de 20 de ani” pentru a-și susține credibilitatea în luarea deciziilor. Materialul Știrile Pro TV are ca sursă Agerpres. [...]
Oprirea neanunțată a lui Nicușor Dan la Cluj, în drum spre Polonia, a fost folosită pentru a pune pe agendă tema apărării anti-dronă și a întăririi capabilităților la Marea Neagră , într-un context regional dominat de riscurile de securitate dinspre Rusia, potrivit Adevărul . Președintele a publicat joi, 25 iunie, fotografii cu tinerii care l-au întâmpinat la Cluj-Napoca, înainte de plecarea spre Gdańsk (Polonia), unde urmează să participe la Summitul Flancului Estic . În mesajul postat pe X, Nicușor Dan a descris oprirea ca fiind una scurtă și a menționat „entuziasmul tinerilor” din oraș. Ce a spus președintele despre miza summitului În discuția cu jurnaliștii prezenți la Cluj, șeful statului a legat deplasarea de subiecte de apărare și de poziționarea României în cadrul formatului regional: „E important pentru România, pentru că e vorba de protecția față de drone și față de amenințări în general din partea Rusiei și e important pentru noi să subliniem că trebuie să aducem capabilități și în sud și în special la Marea Neagră.” Nicușor Dan a precizat că se află „în drum spre Polonia” pentru întâlnirea Summitului Flancului Estic, iar oprirea la Cluj a fost făcută și pentru o cină cu organizatorii Techsylvania . O vizită în afara agendei oficiale, cu componentă de tehnologie și business Conform aceleiași surse, președintele a ajuns la Cluj-Napoca miercuri seară, în jurul orei 21:00, cu o aeronavă militară C-27J Spartan, după participarea la recepția organizată de Ambasada Statelor Unite. Vizita nu a fost inclusă în agenda oficială. La Cluj, Nicușor Dan a petrecut aproape o oră făcând fotografii cu susținătorii, majoritatea tineri, și a avut o întâlnire informală (inclusiv o cină) cu organizatorii Techsylvania, despre „inovație, antreprenoriat” și oportunități pentru România „în economia viitorului”. Ce urmează Nicușor Dan urmează să participe joi, 26 iunie, la a doua reuniune a Summitului Flancului Estic (Formatul Helsinki), organizată la Gdańsk, Polonia, mai notează publicația. Pentru context suplimentar despre discuțiile cu presa, Adevărul a relatat separat aici , iar despre reuniunea de la Gdańsk aici . [...]
Sorin Grindeanu spune că a încasat integral cei 450.000 de euro (aprox. 2,3 milioane lei) pentru vila din Giroc, după o plată eșalonată pe peste 40 de luni , într-un caz care ridică din nou întrebări despre transparența fluxurilor de bani în declarațiile de avere ale demnitarilor, în condițiile în care sumele încasate în tranșe nu apar la secțiunea „conturi”, potrivit HotNews . Grindeanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, la scurt timp după ce conducerea PSD l-a propus în unanimitate pentru funcția de premier, că „casa a fost vândută” și că „contractul este încheiat”, fără să detalieze momentul încasării ultimei tranșe. Vânzare începută în 2022, finalizată abia în 2026 În declarațiile de avere din anii trecuți, liderul PSD menționa o casă în comuna Giroc (județul Timiș), de 205 mp, construită în 2007. Actele pentru vânzare au fost semnate în septembrie 2022. În documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în iunie 2023, Grindeanu arăta că exista o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare până la 31 decembrie 2023, pentru 450.000 de euro, cu plata în două tranșe. Plata integrală nu a fost făcută la termen, iar Grindeanu a rămas în locuință și după 31 decembrie 2023, deoarece cumpărătorul nu achitase întreaga sumă. Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ultima rată ar fi fost plătită în „primăvara lui 2026”. Intervalul dintre semnarea actelor (septembrie 2022) și ultima plată depășește 40 de luni, perioadă în care familia Grindeanu a locuit în casă, dar a beneficiat și de banii din tranșele deja plătite. Cumpărătorul este Petru Stanoia, om de afaceri din Caraș-Severin, cu afaceri în Austria. Contactat de HotNews pe 3 aprilie 2026, acesta a spus: „Am cumpărat casa, nu trebuie să vă dau dumneavoastră raportul”. Banii și declarațiile de avere: ce se vede și ce nu se mai vede public HotNews notează că tranșele încasate între 2023 și 2026 nu se regăsesc în declarațiile de avere la secțiunea conturi. În plus, în declarația depusă la 17 ianuarie 2025, casa din Giroc apărea încă în patrimoniu, la fel și în declarația din iunie 2025, ceea ce indica faptul că imobilul nu fusese încă înstrăinat la acele momente. Publicația amintește că declarația de avere din iunie 2026 a fost depusă la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai este publică, în urma deciziei Curții Constituționale din mai 2025. În declarația de avere din iunie 2025, Grindeanu a menționat și o donație către tatăl său, Nicolae Grindeanu, în valoare de 300.000 de lei. Tot din declarațiile de avere citate de HotNews: în iunie 2024 apare un împrumut acordat unei persoane fizice, de 545.000 de lei, care nu mai figurează în declarația din iunie 2025 (posibil să fi fost restituit, potrivit interpretării din articol); în iunie 2024 apare și vânzarea unui autoturism cu 60.000 de euro (aprox. 306.000 lei), sumă care nu se regăsește ulterior în conturile declarate. O nouă casă, de 700 mp, în Dumbrăvița În paralel, Grindeanu își construiește o altă locuință, de 700 mp, în comuna Dumbrăvița (Timiș). Potrivit G4Media, imobilul ar fi fost proiectat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și ar avea acționari comuni cu Nordis Grup. Grindeanu a declarat pentru G4Media că „nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, precizând că are „doi antreprenori generali” care se ocupă de construcție și că este posibil ca aceștia să fi contractat servicii de la firma menționată. Terenul pentru casa din Dumbrăvița apare ca fiind cumpărat de soția sa, Mihaela Grindeanu, în 2022, și are 1.420 mp. HotNews mai notează că aceasta a moștenit în 2023 două terenuri (în total puțin peste 3.000 mp) și o casă de 147 mp în județul Timiș. [...]
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
