Știri
Știri din categoria Politică
Preluarea funcției de premier de către Peter Magyar deschide o etapă de „curățare” a banilor publici și de resetare a relației Ungariei cu UE, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri și a poziționării Budapestei în dosarele europene, potrivit Euronews.
Magyar a depus jurământul de învestire, iar așteptările sunt ridicate atât în Ungaria, cât și la nivelul Uniunii Europene. Momentul marchează finalul oficial al celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, după victoria partidului Tisza la alegerile din 12 aprilie, care i-a asigurat o majoritate absolută de peste două treimi în noul Parlament.
Noul premier a promis eliminarea corupției, despre care susține că i-a privat pe maghiari de oportunități economice. În acest sens, intenționează să înființeze un Oficiu Național de Recuperare și Protecție a Activelor, o autoritate care ar urma să investigheze și să recupereze fonduri publice folosite abuziv în perioada Orbán.
În plan intern, Magyar a anunțat că „nu este timp de pierdut” și că va începe rapid reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției și reconstruirea încrederii în instituții.
Magyar a indicat și o schimbare de direcție în politica externă, cu obiectivul de a restabili relațiile Ungariei cu partenerii europeni. În paralel, relațiile dintre Budapesta și Kiev „au început să se dezghețe”, în contextul în care Ungaria și-a retras veto-ul privind acordarea împrumutului UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și a restituit milioane de euro în numerar și aur confiscate dintr-un convoi al băncii de stat ucrainene.
După învestirea lui Magyar, miniștrii urmează să fie audiați în comisiile parlamentare în zilele următoare. Conform informațiilor din articol, există așteptarea ca, „în cel mai bun caz”, guvernul de 16 membri (inclusiv patru femei) să poată fi format oficial chiar de marți.
În plan simbolic, drapelul Uniunii Europene ar urma să fie readus pe fațada Parlamentului, după ce fusese îndepărtat la decizia fostului președinte al Adunării, László Kövér, unul dintre fondatorii Fidesz. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au renunțat la mandatele de parlamentari.
Recomandate
Magdalena Andersson vrea să schimbe regulile de vot în politica externă a UE, eliminând veto-ul național , pentru ca Uniunea să poată decide mai rapid în dosare precum sancțiunile și sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui interviu acordat Politico . Lidera social-democrată, câștigătoare a alegerilor din Suedia, se află în negocieri de coaliție și se pregătește să revină la conducerea guvernului. Miza este una de reglementare și guvernanță europeană: Andersson susține trecerea la „ majoritate calificată ” în politica externă (adică decizii fără unanimitate, pe baza unei formule de vot între state), argumentând că „problema numărul unu” pentru o UE puternică este dacă cei 27 de lideri „pot, de fapt, să se pună de acord” la masa Consiliului European. Ea invocă experiența discuțiilor dificile din 2022 privind sancțiunile, când acordurile ce necesitau unanimitate au fost blocate sau întârziate. „Luați-le, folosiți-le”: presiune pentru utilizarea activelor rusești Un test imediat pentru capacitatea UE de a acționa unitar, în viziunea ei, este dosarul activelor rusești imobilizate în Europa. Andersson spune că acestea ar trebui folosite pentru a finanța costurile de apărare ale Ucrainei: „Luați-le, folosiți-le.” În interviu, ea califică această opțiune drept „o cale mai bună” pentru o Suedie „chibzuită” fiscal decât majorarea bugetului multianual al UE, pe care afirmă că vrea să îl limiteze. În privința obiecțiilor juridice ridicate anterior (inclusiv de Belgia, pe fondul jurisdicției asupra depozitului din Bruxelles), poziția ei este tranșantă: întâi se rezolvă problemele legale, apoi se acționează. Comerțul și tehnologia, parte din securitate: linie mai dură față de Trump Andersson leagă explicit politica comercială de securitate, în contextul în care președintele american Donald Trump „folosește tarifele ca armă”, și spune că Europa trebuie să „țină piept” atunci când e cazul. Ea indică drept model abordarea premierului canadian Mark Carney și susține întărirea cooperării UE cu parteneri din afara blocului, precum Canada, Japonia, Australia și Regatul Unit. În același timp, Andersson subliniază importanța relației economice cu SUA pentru o țară cu „mari companii exportatoare” și notează că firmele suedeze creează „multe locuri de muncă” în Statele Unite, dar avertizează că Europa „nu ar trebui să fie naivă”. Ce urmează Planurile depind de confirmarea ei ca prim-ministru, în urma negocierilor de coaliție. Dacă va prelua guvernarea, Andersson ar urma să fie una dintre puținele voci de stânga între liderii UE, iar agenda ei — renunțarea la veto în politica externă și o linie mai fermă privind activele rusești — ar putea reaprinde o dezbatere sensibilă despre cum își schimbă Uniunea regulile înainte de o posibilă extindere către Ucraina și alte state candidate. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Președintele Nicușor Dan a folosit tribuna ONU pentru a promova România ca destinație de investiții , mizând pe mesajul „România este deschisă afacerilor și inovației” și pe argumente legate de resurse energetice, poziție logistică și capital uman, potrivit HotNews . Discursul a fost susținut miercuri, la New York, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU . În intervenția națională, Nicușor Dan a prezentat transformarea economică a României din „trei decenii și jumătate de democrație” ca fundament pentru atractivitatea investițională. El a spus că această evoluție a făcut din România „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare” și a menționat alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în România. Argumentul-cheie: capitalul uman și industriile viitorului Șeful statului a indicat drept „cel mai important avantaj strategic” al României oamenii — „oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie” — și a legat acest atu de domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile de apărare, producția avansată și robotica. Energie și poziționare: gaze din Marea Neagră și rol de „hub” Nicușor Dan a susținut că România „consolidează reziliența Europei” prin dezvoltarea unor „rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice”, cu rol în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de „surse de energie impredictibile”. În același context, președintele a afirmat că „anul viitor” ar urma să înceapă exploatarea a „100 de miliarde metri cubi de gaze naturale” în Marea Neagră. Pe componenta logistică, el a descris România ca „poartă de legătură pentru Europa și restul lumii”, la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, susținând că țara „servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”. Mesajul către parteneri și investitori Discursul a fost construit în jurul ideii de parteneriat, Nicușor Dan afirmând că dezvoltarea economică este mai puternică atunci când se bazează pe colaborare și că România este „un partener credibil și de încredere”, „gata să contribuie la o prosperitate comună. [...]
