Știri
Știri din categoria Externe
Reinstalarea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei reintroduce un semnal politic de apartenență europeană, într-un moment în care noua conducere de la Budapesta încearcă să repoziționeze țara în relația cu instituțiile comunitare, potrivit Digi24.
Decizia a fost luată sâmbătă de Ágnes Forsthoffer, la prima sa hotărâre ca nouă președintă a Parlamentului ungar: steagul Uniunii Europene va fi reinstalat pe clădirea legislativului după o absență de 12 ani, relatează publicația ungară Telex.
Forsthoffer a prezentat revenirea drapelului european drept un „gest simbolic” prin care Ungaria ar urma să redevină „un membru respectat al Uniunii Europene”. Ea a mai spus că arborarea drapelului marchează și opțiunea exprimată de cetățenii ungari în urmă cu 22 de ani, când au susținut aderarea la UE.
„Revenirea drapelului semnalează pasul simbolic prin care vom redeveni membri respectaţi ai Uniunii Europene”, a spus preşedinta Parlamentului.
Potrivit informațiilor citate, decizia nu a fost aplaudată de Fidesz (partidul condus de Viktor Orbán, aflat 16 ani la putere), de KDNP și de Mi Hazánk.
Drapelul UE fusese scos din Parlament în 2014, la ordinul lui Kövér László. Digi24 notează că acesta nu a dispus arborarea drapelului nici în 2024, când Ungaria a preluat, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, invocând atunci că arborarea nu este obligatorie și că își menține principiul anterior.
Reinstalarea drapelului UE nu este, potrivit articolului, singurul gest simbolic proeuropean al noii puteri de la Budapesta. La evenimentul de formare a guvernului a fost introdusă și „Oda Bucuriei”, imnul Uniunii Europene, alături de imnul Ungariei, imnul secuiesc și imnul romilor.
La sfârșitul lunii aprilie, noul prim-ministru al Ungariei, Magyar Péter, anunțase că drapelul UE va fi readus pe fațada Parlamentului, alături de drapelul Ungariei și de drapelul secuiesc.
Recomandate
Alegerea lui Peter Magyar ca premier poate debloca relația Ungariei cu Bruxelles-ul , după ce președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj public de susținere, într-un semnal politic urmărit îndeaproape la nivelul UE, potrivit Știrile Pro TV . Ursula von der Leyen a salutat sâmbătă alegerea noului premier ungar, vorbind despre „speranța și promisiunea unui «nou elan»” în Ungaria, pe care le-a numit „un semnal puternic în aceste vremuri dificile”, conform relatării care citează AFP. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul Zilei Europei. Peter Magyar a devenit oficial premier după ce a primit votul parlamentului rezultat din alegerile legislative din 12 aprilie, în care a obținut „o victorie zdrobitoare” împotriva lui Viktor Orban. Conservatorul pro-european a fost ales cu 140 de voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, într-un legislativ în care partidul său, Tisza, are 141 din cele 199 de locuri. Procedura de vot a avut loc în absența lui Viktor Orban, care a renunțat la mandatul de deputat. Orban a fost la putere la Budapesta în ultimii 16 ani. De ce contează pentru UE Mesajul șefei Comisiei Europene indică așteptarea unei schimbări de ton între Budapesta și instituțiile europene, după o perioadă lungă în care Ungaria a fost asociată cu tensiuni politice la nivelul UE. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pași concreți sau un calendar al viitoarelor discuții dintre noul guvern ungar și Bruxelles. [...]
Vladimir Putin mută justificarea războiului spre relația Ucrainei cu UE , sugerând că apropierea Kievului de Uniunea Europeană ar fi declanșat „evenimentele” care au dus la conflict, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea de accent contează pentru că introduce explicit o dimensiune economică și de reglementare (acces pe piețe, standarde, comerț) în narațiunea Kremlinului, nu doar una de securitate. Putin a făcut declarațiile sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei , afirmând că originea conflictului ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”. Ca exemplu, liderul rus a invocat diferențele dintre normele fitosanitare (reguli privind siguranța și controlul produselor agricole) din UE și cele din Rusia, susținând că standardele ruse ar fi „mult mai stricte”, iar o apropiere a Ucrainei de UE ar fi creat riscul ca produse europene să ajungă pe piața rusă „prin teritoriul ucrainean”. În această logică, Putin a spus că Rusia ar fi fost „nevoită” să reacționeze prin închiderea accesului, nu doar pentru produse agricole, ci și pentru „o serie întreagă de produse industriale”, amintind că, la acel moment, granițele dintre țări erau deschise și exista o zonă de liber schimb cu Ucraina. „Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă.” De la argumentul NATO la argumentul UE Materialul amintește că, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, motivul invocat constant de Moscova a fost apropierea NATO de granițele ruse. În acest context, este menționat și faptul că, înaintea invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut în negocierile cu administrația americană retragerea NATO la „ aliniamentul din 1997 ” — o formulă care, potrivit articolului, ar fi însemnat absența trupelor, echipamentelor și armamentului NATO din statele intrate în alianță după 1997, cu efect direct asupra flancului estic, inclusiv România. Totodată, după ce administrația Trump a încercat să medieze încheierea războiului, între propunerile înaintate de partea rusă ar fi figurat condiția ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, în timp ce Moscova nu ar fi avut obiecții față de aderarea la UE. De ce contează: miza economică și de reglementare Prin mutarea accentului pe UE, Putin leagă explicit conflictul de teme care țin de reguli de piață și bariere comerciale — standarde fitosanitare, accesul produselor pe piața rusă și potențiale restricții la import, inclusiv pentru bunuri industriale. În plan practic, această narațiune poate fi folosită pentru a justifica măsuri economice și comerciale mai dure, prezentate ca „defensive”, în paralel cu argumentele de securitate. În același discurs, Putin a legat decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a amâna apropierea de UE de riscul unor „pierderi” pentru economia Ucrainei și a susținut că evoluțiile ulterioare — de la protestele din Maidan până la Crimeea și acțiuni militare — ar fi decurs din această dispută. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Debarcarea pasagerilor de pe MV Hondius este organizată ca o operațiune „fără contact” cu populația locală , după ce toți cei aflați la bord au fost considerați, preventiv, „contacte cu risc ridicat”, relatează HotNews . Miza imediată este una operațională: repatrierea și izolarea pasagerilor în condiții controlate, pentru a limita orice risc de transmitere. Nava de croazieră a ajuns duminică dimineață în apropiere de insula spaniolă Tenerife, potrivit imaginilor live transmise de presa spaniolă. Cum se face evacuarea și ce reguli se aplică Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a recomandat ca pasagerii fără simptome să fie repatriați pentru autoizolare prin mijloace de transport special organizate de țările lor, nu prin zboruri comerciale regulate. Operațiunea de debarcare era preconizată să înceapă între 06:30 și 07:00 GMT (09:30–10:00 în România), iar autoritățile spaniole au anunțat că procesul este construit astfel încât să nu existe „niciun contact” cu populația locală pe tot parcursul evacuării. Triaj medical, debarcare eșalonată și supraveghere 42 de zile Planul prezentat de autorități prevede un examen medical la bord, urmat de debarcare „eșalonată și ordonată”, fără bagaje. Cei 14 cetățeni spanioli ar urma să coboare primii, iar toți pasagerii vor purta măști FFP2. Pasagerii cu simptome trebuie prioritizați pentru evaluare medicală și testare la sosire, potrivit ECDC. În funcție de starea lor, aceștia pot fi izolați în Tenerife sau evacuați medical în țările de origine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a indicat că pasagerii vor fi supuși unei supravegheri timp de 42 de zile. Cazurile raportate și evaluarea riscului OMS a transmis vineri că opt persoane s-au îmbolnăvit, dintre care trei au decedat (un cuplu olandez și un cetățean german). Șase dintre cele opt cazuri au fost confirmate, iar alte două sunt suspecte, potrivit organizației. De regulă, hantavirusul se răspândește prin rozătoare, însă în cazuri rare poate fi transmis de la persoană la persoană. Autoritățile sanitare au declarat că riscul de răspândire este scăzut. În paralel, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a ajuns sâmbătă seara în portul industrial Granadilla de Abona pentru a supraveghea operațiunile, potrivit unui material anterior al HotNews . [...]
