Știri
Știri din categoria Externe
Reinstalarea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei reintroduce un semnal politic de apartenență europeană, într-un moment în care noua conducere de la Budapesta încearcă să repoziționeze țara în relația cu instituțiile comunitare, potrivit Digi24.
Decizia a fost luată sâmbătă de Ágnes Forsthoffer, la prima sa hotărâre ca nouă președintă a Parlamentului ungar: steagul Uniunii Europene va fi reinstalat pe clădirea legislativului după o absență de 12 ani, relatează publicația ungară Telex.
Forsthoffer a prezentat revenirea drapelului european drept un „gest simbolic” prin care Ungaria ar urma să redevină „un membru respectat al Uniunii Europene”. Ea a mai spus că arborarea drapelului marchează și opțiunea exprimată de cetățenii ungari în urmă cu 22 de ani, când au susținut aderarea la UE.
„Revenirea drapelului semnalează pasul simbolic prin care vom redeveni membri respectaţi ai Uniunii Europene”, a spus preşedinta Parlamentului.
Potrivit informațiilor citate, decizia nu a fost aplaudată de Fidesz (partidul condus de Viktor Orbán, aflat 16 ani la putere), de KDNP și de Mi Hazánk.
Drapelul UE fusese scos din Parlament în 2014, la ordinul lui Kövér László. Digi24 notează că acesta nu a dispus arborarea drapelului nici în 2024, când Ungaria a preluat, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, invocând atunci că arborarea nu este obligatorie și că își menține principiul anterior.
Reinstalarea drapelului UE nu este, potrivit articolului, singurul gest simbolic proeuropean al noii puteri de la Budapesta. La evenimentul de formare a guvernului a fost introdusă și „Oda Bucuriei”, imnul Uniunii Europene, alături de imnul Ungariei, imnul secuiesc și imnul romilor.
La sfârșitul lunii aprilie, noul prim-ministru al Ungariei, Magyar Péter, anunțase că drapelul UE va fi readus pe fațada Parlamentului, alături de drapelul Ungariei și de drapelul secuiesc.
Recomandate
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Desfășurarea unei fregate ruse cu rachete hipersonice în Marea Baltică ridică riscul de tensiuni pe o rută-cheie pentru transportul maritim european , după ce Vladimir Putin a amenințat cu represalii împotriva navelor occidentale implicate în confiscarea „flotei fantomă” ruse, potrivit HotNews , care citează The Telegraph. Nava „ Amiral Kasatonov ”, o fregată echipată cu rachete hipersonice „Zircon” cu capacitate nucleară, a fost observată săptămâna trecută în largul insulei germane Fehmarn, o destinație turistică populară. Apariția vine pe fondul amenințărilor Kremlinului privind posibile acțiuni împotriva navelor britanice și ale Uniunii Europene. Construită în 2020, „Admiral Kasatonov” este prezentată drept una dintre cele mai avansate nave ale marinei ruse, cu capabilități de lovituri la distanță mare și operațiuni antisubmarin. Marea Baltică, zonă sensibilă pentru comerț și securitate Prezența navei în Marea Baltică, descrisă ca zonă vitală pentru transportul maritim, este interpretată ca o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. În același context, mai multe servicii secrete europene au avertizat că Rusia ar putea încerca să „testeze” hotărârea alianței, inclusiv printr-un atac limitat asupra Poloniei sau a unui stat baltic, potrivit relatării citate. „Amiral Kasatonov” este a doua navă de război rusă observată în Marea Baltică în ultimele săptămâni, după desfășurarea distrugătorului „Amiral Levcenko” la finalul lunii iulie. Legătura cu „flota fantomă” și confiscările din UE Apariția fregatei este plasată temporal după declarațiile lui Putin privind confiscarea navelor occidentale, ca răspuns la reținerile de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” – nave comerciale folosite pentru a transporta petrol și alte mărfuri în numele Rusiei, ocolind sancțiunile. În iulie, Uniunea Europeană a adoptat un mecanism care permite statelor membre să confiște și să vândă petrol rusesc transportat de navele din „flota fantomă” care încearcă să eludeze sancțiunile, măsură inclusă în al 21-lea pachet de sancțiuni și aplicabilă și încărcăturilor de cereale. Potrivit informațiilor din articol, de la începutul anului țările UE și Marea Britanie au reținut cinci petroliere care transportau petrol rusesc, încălcând sancțiunile europene. Amenințările Kremlinului: de la „ripostă” la atacuri asupra navelor comerciale În timpul unei inspecții a unei nave de război, Putin a spus că Rusia este pregătită să riposteze împotriva navelor britanice și ale UE care ar încerca să confiște nave din „flota fantomă”. „Nu este altceva decât piraterie și jaf. Dacă se va proceda astfel, vom fi nevoiți să răspundem cu aceeași monedă, în orice zonă în care considerăm că este necesar și adecvat”, a spus Putin. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, a mers mai departe, afirmând că Rusia ar avea dreptul să atace „orice navă comercială” a unui „stat inamic” inclusiv în ape neutre, dacă există suspiciuni că transportă marfă „în interesul inamicului”. Elemente operaționale: navigație cu localizarea oprită Datele de navigație consultate de The Telegraph indică faptul că „Amiral Kasatonov” ar fi navigat cu sistemul de localizare oprit. Publicația notează că nu era clar dacă nava se mai afla în apropierea insulei Fehmarn luni după-amiază. [...]
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Escaladarea disputei ruso-japoneze pe Kurile riscă să blocheze dialogul diplomatic , după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat ambasadorul Japoniei la Moscova că a ignorat o convocare la MAE rus, pe fondul reacțiilor de la Tokyo la vizita lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, potrivit Agerpres . Lavrov a spus, într-o conferință de presă, că ambasada japoneză a invocat lipsa de timp a ambasadorului pentru a se prezenta „nici vineri și nici luni”, insistând că acesta „trebuie să vină” la Ministerul de Externe al Rusiei. Tema convocării este conflictul diplomatic declanșat de prima vizită a lui Putin în Kurile, teritoriu revendicat de Japonia. Miza imediată: reguli pentru activitatea diplomatică și contacte economice Pe lângă disputa teritorială, Lavrov a indicat o nemulțumire legată de modul de lucru al misiunii diplomatice japoneze la Moscova. El a afirmat că Rusia vrea să discute cu ambasadorul nipon despre organizarea activității „prin respectarea legilor și procedurilor în vigoare pentru diplomații străini”, menționând că ambasada japoneză ar fi invitat recent o delegație de oameni de afaceri japonezi fără să informeze partea rusă. Context: vizita lui Putin pe Iturup și reacția Tokyo Lavrov a criticat reacția autorităților japoneze la vizita lui Putin de joia trecută pe insula Iturup , cea mai mare dintre cele patru insule din lanțul Kurilelor de Sud, pe care Tokyo le numește „Teritoriul de Nord”. În declarațiile sale, ministrul rus a respins ideea că președintele Rusiei nu ar putea vizita „o oarecare parte a teritoriului Federației Ruse”. Potrivit Kremlinului, Putin s-a întâlnit pe 13 august cu locuitorii insulei Iturup (cu o populație de aproximativ 7.000 de locuitori) și a făcut apel să nu fie uitați cei căzuți în operațiunea din septembrie 1945. Japonia a protestat față de vizită, l-a convocat pe ambasadorul rus la Tokyo, Nikolai Nozdriev, iar ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi i-a transmis un „protest energic”. Șefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, a calificat vizita drept „absolut inacceptabilă”, spunând că „rănește sentimentele poporului japonez”. De ce contează Episodul indică o deteriorare suplimentară a relațiilor ruso-japoneze, deja tensionate de disputa privind cele patru insule ocupate de armata sovietică în 1945. Refuzul (sau amânarea) unei convocări la MAE, în acest context, sugerează un canal diplomatic mai greu de folosit pe termen scurt, în timp ce Moscova ridică și subiecte de procedură privind activitatea ambasadei și contacte cu mediul de afaceri. [...]
Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]
Rusia vizează o schimbare de populație în teritoriile ocupate , printr-un plan de relocare pe termen lung care ar urma să mute aproape 114.000 de cetățeni în zone ucrainene aflate sub control rusesc, cu efecte directe asupra proprietății, pieței muncii și funcționării economiei locale, potrivit Digi24 . Investigația citată de publicație — realizată de cooperativa jurnalistică independentă „Bereg” și tradusă de Meduza — descrie cum această politică se vede deja în orașe precum Melitopol : localnici care vorbesc despre frică, confiscări și presiuni administrative, în paralel cu sosirea unor oameni atrași de salarii mai mari sau beneficii. Presiuni administrative și risc asupra proprietăților Mărturiile adunate de jurnaliști indică o presiune constantă asupra populației rămase, inclusiv pentru obținerea pașapoartelor rusești. Un activist al mișcării ucrainene de rezistență nonviolentă Zla Mavka afirmă că ocupația înseamnă, pentru mulți, teama de percheziții, rețineri și denunțuri, iar accesul la medicamente, servicii bancare și comunicații ar fi devenit mai dificil, în timp ce prețurile ar fi crescut. Un punct cu impact economic imediat este legat de proprietăți: potrivit activistului, locuințele celor plecați riscă să fie declarate „fără proprietar” dacă nu sunt reînregistrate conform legislației ruse, putând fi apoi trecute în administrarea autorităților de ocupație sau atribuite altor persoane. În același timp, revenirea pentru formalități ar presupune controale și proceduri de „filtrare”, cu riscuri pentru cei vizați. „Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”, afirmă activistul. Cum se schimbă economia locală: chirii mari, numerar și servicii slabe Relocarea și mobilitatea forței de muncă sunt descrise și prin perspectiva celor veniți din Rusia sau din alte state. O femeie din Ijevsk, mutată în Melitopol la începutul lui 2025, spune că familia a fost atrasă de condiții financiare mai bune, inclusiv prin modul de calcul al vechimii pentru pensie în teritoriile ocupate și venituri potențial mai mari. Ea relatează însă costuri ridicate și infrastructură slabă: chirii considerate mari pentru condițiile oferite (menționează avansuri de circa 60.000 de ruble și chirii de 30.000 de ruble pe lună pentru un apartament nerenovat); prețuri mai mari la alimente și ofertă limitată; acces redus la servicii bancare, cu plăți frecvente doar în numerar; întreruperi de electricitate și probleme conexe (magazine închise fără generatoare, alimentare cu apă afectată); deficit de medici și timpi mari de așteptare la consultații. Separat, un topograf din Rostov-pe-Don, venit pentru lucrări la o stație de distribuție a gazelor, descrie o piață a chiriilor între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună și dificultăți în obținerea documentelor necesare pentru decontare, deoarece nu toți proprietarii ar accepta să emită acte. Ce urmează și de ce contează Planul este prezentat ca întins pe 20 de ani, iar miza, dincolo de dimensiunea umană, este una de control administrativ și economic: cine deține proprietăți, cine ocupă locurile de muncă și cum funcționează serviciile de bază într-un teritoriu aflat sub ocupație. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismele exacte de implementare, rămâne de urmărit cum va fi aplicată politica de relocare și ce efecte va avea asupra structurii demografice și a economiei locale din orașele vizate. [...]
