Știri
Știri din categoria Politică
Noul guvern de la Budapesta își leagă legitimitatea de o „curățenie” a banilor publici și de demontarea privilegiilor asociate regimului Orban, potrivit Adevărul, care relatează despre primele gesturi și obiective anunțate de premierul Peter Magyar după preluarea mandatului.
Înaintea învestirii noului guvern, Magyar a publicat pe Facebook materiale video filmate în sediul lui Viktor Orban și în două ministere, prezentate ca spații „asemănătoare unor palate”, cu încăperi mari și dotări de lux. În același timp, el a vorbit, în prezența mai multor miniștri, despre „o senzație Ceaușescu” și a pus în contrast aceste imagini cu vizite anterioare în „spitale și școli dărăpănate”. Una dintre filmări a strâns opt milioane de vizualizări într-o zi, într-o țară cu aproximativ zece milioane de locuitori.
Un detaliu menționat este că Orban, care se prezenta drept „băiat de la țară”, și-ar fi dotat sediul cu aproape 100 de tablouri prețioase provenite din Muzeul Național de Artă al Ungariei. Textul notează că, deși din exterior demersul poate părea „populism ieftin”, în interior imaginile au produs „mânie” și „satisfacția” demascării elitei, pe fondul percepției de abuzuri și aroganță ale sistemului Orban.
Dincolo de simbolistica expunerii luxului, noul executiv își fixează ca prioritate o resetare instituțională cu efect direct asupra modului în care sunt controlați banii publici. Magyar și ministrul Balint Ruff au anunțat „una din cele mai detaliate verificări” ale cheltuirii finanțelor publice din istoria Ungariei, alături de înființarea:
Tot în toamnă ar urma să fie publicată lista nominală a agenților serviciului secret din perioada 1945–1989, un proiect amânat în repetate rânduri în ultimele trei decenii.
Articolul descrie și o serie de gesturi cu încărcătură politică, prezentate drept începutul unei „schimbări de sistem”: jurnaliștii ar fi putut relata din nou liber din Parlament, iar noua președintă a legislativului, Agnes Forsthoffer, a decis arborarea steagului Europei pe fațada clădirii, la 12 ani după ce fusese coborât.
În aceeași logică, sunt menționate momente simbolice legate de minoritatea romă, inclusiv intonarea în Parlament a imnului neoficial al romilor din Ungaria de către un ansamblu de copii romi și neromi.
Tranziția după 16 ani de regim Orban este descrisă ca fiind rapidă, iar noul guvern este prezentat ca format din „experți” cu puțină sau deloc experiență politică: o diplomată și expertă în energie la Externe (Anita Orban), un fost manager din industria petrolieră la Economie, un chirurg ortoped la Sănătate, alături de juriști și specialiști în finanțe, educație și IT.
În plan personal, Magyar și-ar fi propus „micșorarea drastică” a salariului, pe fondul afirmației că, raportat la venitul mediu, Orban ar fi avut „cel mai mare salariu dintre toți premierii europeni”. Prima ședință a guvernului a avut loc pe 13 mai, la inițiativa premierului, în satul Opusztaszer, unde a fost discutată și o secetă pronunțată care afectează regiunea.
Recomandate
Guvernul Peter Magyar accelerează schimbările pentru a debloca 16 mld. euro din UE , dar ritmul și pachetul de amendamente constituționale deschid un nou front de dispută internă, cu acuzații că ar repeta metodele de concentrare a puterii pe care le impută regimului Viktor Orban, potrivit HotNews . La două luni de la depunerea jurământului (9 mai), premierul conservator pro-UE a impus parlamentului un ritm „frenetic” de lucru, în cadrul „Operațiunii Focul Purificator”, prezentată ca o „schimbare de regim” după victoria zdrobitoare a partidului său, Tisza, care are o majoritate de peste două treimi. Miza: fondurile europene înghețate și relansarea economiei Un obiectiv central al noii puteri este dezghețarea fondurilor UE de aproximativ 16 miliarde de euro, blocate pe fondul disputelor dintre guvernele Orban și Comisia Europeană privind independența justiției, presa și drepturile comunității LGBT. În material se arată că Ungaria are nevoie de acești bani pentru a-și relansa economia, descrisă ca stagnând. În acest context, executivul a promovat: un proiect de lege anticorupție; un proiect pentru desființarea Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), organism creat de Orban pentru investigarea presupuselor ingerințe și a finanțărilor externe ale ONG-urilor, a cărui închidere a fost cerută de Comisia Europeană. Presiune pe mass-media publică și efecte în piața media Peter Magyar a lansat și un atac direct asupra mass-mediei publice, acuzată de partizanat în favoarea Fidesz. Marți, principalul canal de televiziune și radioul și-au retras emisiunile de știri, până la constituirea unor noi structuri editoriale. Zsuzsanna Vegh, analistă la German Marshall Fund, apreciază că: „Este în mod clar sfârșitul politicii lui Orban, bazată pe intimidare și propagandă”. În paralel, articolul notează declinul „imperiului media pro-Orban”: mai multe instituții private de presă deținute de oameni de afaceri apropiați Fidesz și-au încetat activitatea ori au făcut concedieri, pe fondul pierderii veniturilor din publicitatea de stat. Gabor Polyak (Mertek Media Monitor) leagă fenomenul de slăbirea lui Orban și de reticența „oligarhilor” de a reinvesti câștigurile obținute din contracte publice. Controversa: revizuirea Constituției și acuzații de „regim autocratic” „Operațiunea Focul Purificator” include revizuirea Constituției, justificată de Magyar prin nevoia de a preveni o nouă concentrare a puterii. Înaintea revizuirii, care ar urma să fie precedată de o consultare publică, parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, ce include și demiterea președintelui Tamas Sulyok, ales de legislativul anterior dominat de Fidesz. Fidesz acuză o tentativă de construire a unui „regim autocratic”. În același timp, experți juridici și ONG-uri, inclusiv Amnesty International, critică procedura folosită, considerând-o „inacceptabilă”. Politologul Gabor Torok avertizează că amendamentele constituționale repetate creează un precedent periculos, în timp ce Marta Pardavi (Comitetul Helsinki Ungaria) susține că unele schimbări sunt urgente, dar contestă graba pentru altele, precum limitarea mandatului de parlamentar la maximum 12 ani sau trei mandate, măsură care ar bloca o parte dintre deputații Fidesz să mai candideze în 2030. Continuități față de Orban: migrație și legislația anti-LGBT Deși agenda este prezentată ca o ruptură de epoca Orban, materialul indică și zone de continuitate: Magyar se opune politicii UE privind migrația și nu s-a grăbit să restituie comunității LGBT drepturile retrase anterior. Pride a avut loc în iunie la Budapesta, după interdicția de anul trecut, iar premierul a afirmat că „fiecare este liber să iubească pe cine vrea și să trăiască cu cine vrea”, însă nu a abrogat legile anti-LGBT adoptate în perioada Orban, inclusiv legea din 2021 privind restricționarea accesului la conținuturi LGBT în mass-media și librării, criticată de Curtea de Justiție a UE. În ansamblu, articolul notează că alegătorii par să aprobe direcția noului guvern, partidul Tisza rămânând în fruntea sondajelor, pe fondul slăbirii fostei puteri și al reconfigurării rapide a instituțiilor. [...]
Alexandru Rogobete cere partidelor să intre în negocieri cu o agendă de soluții, nu de conflict , avertizând că lipsa de încredere în politică a ajuns la un nivel care pune în joc stabilitatea. Într-un mesaj publicat înaintea unei întâlniri politice „extrem de importante pentru echilibrul acestei țări”, fostul ministru al Sănătății spune, potrivit Mediafax , că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru această situație. Rogobete susține că politicienii nu mai pot oferi „conflicte, frică, neîncredere și dezbinare” și, în loc să caute vinovați, ar trebui să se concentreze pe „soluții reale”. Mesajul este formulat în contextul negocierilor politice anunțate pentru ziua următoare, pe care le consideră decisive pentru stabilitatea țării. „Nu salvatori”, ci echipe și compromis Fostul ministru respinge ideea unui „salvator” care ar putea rezolva singur problemele României și cere ca partidele să lase orgoliile deoparte, punând „interesul național” înaintea intereselor personale sau de partid. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid.” Metafora „terapiei intensive” și miza întâlnirii politice Rogobete folosește o comparație din domeniul medical pentru a descrie momentul: România ar fi „în comă, la terapie intensivă”, iar într-o astfel de situație cooperarea ar trebui să prevaleze în fața disputelor. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă.” În același mesaj, el insistă că întâlnirea politică programată „mâine” este „extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări” și cere renunțarea la „iluzia” că o singură persoană poate „salva România”. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
