Tag: sua
Știri despre „sua”
Dispozitivele Xtra seamănă suspect de mult cu cele DJI – apar suspiciuni privind ocolirea sancțiunilor SUA
DJI este suspectată că folosește mărci alternative pentru a-și păstra produsele pe piața americană, în ciuda restricțiilor comerciale în contextul unei intensificări a tensiunilor comerciale dintre China și SUA. Conform South China Morning Post , pe piață au apărut mai multe dispozitive sub branduri noi, dar cu specificații aproape identice cu cele ale produselor DJI, ceea ce a dus la suspiciuni că gigantul chinez ar încerca să ocolească sancțiunile comerciale americane. Un exemplu recent este Xtra ATTO , o cameră de acțiune portabilă, care urmează să fie lansată în SUA în prima jumătate a anului 2026. Aceasta are un design similar cu modelul DJI Osmo Nano și specificații care se suprapun, potrivit informațiilor obținute de thenewcamera.com. În plus, dispozitive anterioare precum Xtra Sphra Muse și Xtra Edge au fost deja semnalate de publicația americană The Verge ca fiind extrem de asemănătoare cu DJI Osmo Pocket și DJI Osmo Action. Mai mult, teardowns (demontări tehnice) ale acestor dispozitive au arătat că ele folosesc componente interne și cipuri identice cu cele ale DJI . Analiza aplicațiilor asociate cu produsele Xtra a relevat chiar coduri software similare cu cele ale DJI, dar cu denumirea „DJI” eliminată, sugerând o posibilă legătură directă între cele două entități. Interesant este că brandul Xtra susține pe site-ul său oficial că este o start-up independentă, înregistrată în statul american Delaware, fondată de specialiști cu experiență în tehnologia imaginii și electronice de consum. Totuși, similitudinea produselor ridică întrebări legitime cu privire la autenticitatea acestei independențe și la posibilitatea ca DJI să folosească Xtra ca vehicul alternativ pentru a rămâne activă pe piața americană, unde se confruntă cu tarife comerciale sporite și o supraveghere tot mai strictă. Această strategie, dacă va fi confirmată, ar putea reprezenta o metodă de backdoor entry într-o piață din ce în ce mai restrictivă, profitând de faptul că autoritățile de reglementare nu pot urmări ușor toate ramificațiile comerciale și tehnologice ale companiilor internaționale. [...]
Trump vorbește despre „forțarea” aliaților prin Articolul 5 - semnal de presiune asupra angajamentelor NATO
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații , potrivit Digi24 , care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO. „Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb. Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001. În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză. Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Tăcerea Kremlinului în cazul Maduro irită China - semnal de tensiuni în axa Moscova-Beijing, scrie The Times
Lipsa de reacție a Kremlinului la capturarea lui Nicolas Maduro a iritat Beijingul , potrivit Digi24 , care citează The Times. Publicația britanică scrie, pe baza unei surse chineze „bine informate”, că refuzul Moscovei de a-l susține pe președintele Venezuelei, cu care Vladimir Putin semnase un acord de cooperare strategică, a declanșat discuții la Beijing despre perspectivele parteneriatului cu Rusia. Conform relatării, autoritățile ruse nu ar fi împărtășit cu partea chineză propria evaluare a situației din Venezuela și nici decizia de a-și retrage diplomații și familiile acestora din Caracas la sfârșitul lunii decembrie. În acest context, China ar fi fost luată prin surprindere de operațiunea forțelor speciale americane în urma căreia Maduro a fost capturat și dus în SUA, unde riscă închisoare pe viață sub acuzația de organizare a traficului de droguri. Textul mai notează că, cu doar câteva ore înainte de arestare, Maduro s-a întâlnit la Caracas cu Qiu Xiaoci, trimisul special al SUA pentru America Latină, iar anterior ministrul de externe al Chinei a discutat telefonic cu omologul său venezuelean, promițând „sprijin ferm” pentru „suveranitatea” și „stabilitatea” țării. Potrivit The Times, iritarea de la Beijing a alimentat inclusiv speculații în unele cercuri că „tăcerea” sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela în timpul raidului american ar putea indica o cooperare între Moscova și Washington. Într-un articol pentru The Times, profesorul Peter Frankopan (Universitatea Oxford) susține că operațiunea SUA a evidențiat limitele capacității reale a Beijingului de a influența situația, în pofida declarațiilor diplomatice. În China, arată el, se aud tot mai puternic voci care consideră că apropierea de Rusia aduce costuri, inclusiv prin deteriorarea relațiilor cu Europa, în condițiile în care Beijingul încearcă să-și mențină imaginea de actor „stabilizator” și susținător al normelor internaționale. Dimensiunea economică este prezentată ca un risc direct pentru China: Venezuela a primit credite de miliarde de dolari, rambursate parțial în petrol, însă după capturarea lui Maduro pe 3 ianuarie nu ar mai fi plecat petroliere către China, relatează The Wall Street Journal, citând date Kpler. Potrivit acelorași date, în a doua jumătate a lui 2025 China importa aproximativ 440.000 de barili pe zi din Venezuela (circa 4% din importuri) și investise aproximativ 9 miliarde de dolari într-un complex petrochimic din Jieyang, adaptat pentru petrolul greu venezuelean. În paralel, Frankopan notează că la Beijing cresc suspiciunile privind o posibilă înțelegere „pe la spate” între Moscova și Washington, iar The Times reamintește declarații din 2019 ale Fionei Hill, fost responsabil pentru Rusia la Casa Albă, despre sugestii repetate ale oficialilor ruși privind un „schimb” între sprijinul pentru Maduro și libertatea de acțiune a Rusiei în Ucraina. [...]
Zhejiang lansează un plan ambițios pentru dezvoltarea cipurilor de 3-7 nm – răspuns la restricțiile impuse de SUA
Provincia chineză Zhejiang vizează progrese rapide în dezvoltarea cipurilor de 3 până la 7 nanometri , într-un efort de a contracara restricțiile impuse de Statele Unite asupra sectorului tehnologic chinez, informează South China Morning Post . Parte a planului cincinal pentru perioada 2026–2030, proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și asigura independența tehnologică. Zhejiang, o regiune estică importantă din China , cunoscută pentru centrele sale tehnologice din Hangzhou și pentru găzduirea unor companii precum Alibaba și start-up-ul de robotică Unitree, și-a asumat un rol cheie în această cursă tehnologică. Provincia urmărește să accelereze cercetarea și producția de cipuri de înaltă performanță, inclusiv dezvoltarea de echipamente avansate pentru fabricarea acestora. Obiectivele majore ale planului includ: Dezvoltarea nodurilor de procesare de 3 nm, 5 nm și 7 nm; Producerea de cipuri eficiente energetic, atât pentru uz general, cât și pentru aplicații de inteligență artificială; Introducerea și implementarea arhitecturii RISC-V de generația a cincea; Consolidarea capacităților locale de proiectare și fabricare a cipurilor. Importanța acestor ținte este evidențiată și de datele recente ale Taiwan Semiconductor Manufacturing Company ( TSMC ), care arată că cipurile de 3, 5 și 7 nm au reprezentat 77% din veniturile totale din vânzările de waferi în ultimul trimestru din 2025. Acest lucru confirmă că avansul în miniaturizare și eficiență energetică este esențial pentru competitivitatea globală. Pentru comparație, un cip de 7 nm conține aproximativ 90-100 de milioane de tranzistori per milimetru pătrat, în timp ce un cip de 3 nm poate integra până la 224 de milioane de tranzistori, oferind o putere de procesare semnificativ mai mare. În contextul tensiunilor crescânde dintre SUA și China în privința accesului la tehnologiile avansate, planul Zhejiang nu este unul izolat. Orașe precum Shanghai și Shenzhen au adoptat strategii similare, urmărind dezvoltarea autonomă a unor tehnologii-cheie, în special în domeniul semiconductorilor. Rămâne însă de văzut dacă aceste inițiative vor putea reduce dependența de furnizorii străini, în condițiile în care China se confruntă cu blocaje semnificative în accesul la echipamentele litografice avansate, esențiale pentru fabricarea cipurilor sub 7 nm. [...]
Trump susține că Iranul a oprit execuțiile – regimul de la Teheran rămâne sub observație
Președintele Donald Trump a declarat că „execuțiile s-au oprit” în Iran, invocând surse „foarte importante” din interiorul regimului , într-un moment în care Statele Unite „analizează opțiunile” privind un răspuns față de Teheran, informează CNN . Declarațiile președintelui au fost făcute miercuri în Biroul Oval, în contextul în care există temeri legate de posibila execuție a protestatarului Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, reținut recent. Afirmațiile liderului american vin în contradicție cu datele prezentate de Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație cu sediul în SUA, care susține că cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în urma represiunii declanșate în Iran în decembrie 2025. Atmosfera din capitala iraniană rămâne tensionată, iar internetul este în continuare blocat. Trump a susținut că „a fost informat pe surse sigure” că „nu mai există planuri de execuții” , dar nu a precizat cine i-a oferit aceste informații. „Ne-au spus că omorurile s-au oprit. Sper că este adevărat”, a declarat el. În același timp, a transmis că SUA nu exclud opțiunea unei intervenții militare, dar „vor aștepta să vadă cum evoluează situația”. Pe fondul acestor tensiuni, Marea Britanie și-a închis temporar ambasada de la Teheran și a retras tot personalul, avertizând cetățenii britanici, inclusiv pe cei cu dublă cetățenie, că riscurile de arestare sunt semnificative. În paralel, mai mulți angajați americani au fost retrași dintr-o bază militară din Qatar , ca măsură de precauție. Trump a declarat și că ar fi „foarte supărat” dacă regimul iranian va continua cu execuțiile. În lipsa unor confirmări din partea autorităților de la Teheran, situația rămâne incertă, iar eventualele acțiuni ale SUA depind, potrivit președintelui, de evoluția din teren. Deocamdată, el afirmă că a fost informat că „execuțiile nu vor avea loc” și că „ajutorul este pe drum” pentru protestatarii iranieni. [...]
Baza Al Udeid din Qatar, vizată de evacuări - SUA reacționează preventiv la amenințările Iranului
Statele Unite au început retragerea parțială a trupelor din baze militare-cheie din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauție în fața escaladării tensiunilor regionale confirmă un oficial american pentru Reuters , sub protecția anonimatului. Potrivit sursei citate, decizia survine în contextul unor avertismente explicite din partea Iranului, care a transmis statelor vecine că va lovi bazele americane aflate pe teritoriul lor în cazul unui atac american asupra sa. În mod concret, astăzi, 14 ianuarie 2026 , personalul aflat la baza aeriană Al Udeid din Qatar a fost informat să părăsească locația până la finalul zilei. Al Udeid este cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari. Conform The Times of Israel , măsura nu este fără precedent: înaintea atacurilor aeriene lansate de SUA asupra Iranului în iunie 2025, o parte din personalul din regiune fusese deja relocat. Contextul regional este din ce în ce mai volatil , pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Teheran. Declarația oficialului iranian, făcută tot pentru Reuters, a fost tranșantă: orice stat care permite desfășurarea de trupe americane pe teritoriul său poate deveni țintă în eventualitatea unor acțiuni militare din partea SUA. Care este miza bazei Al Udeid? Localizare strategică : în Qatar, în apropierea unor puncte cheie din regiune; Număr mare de trupe : circa 10.000 de militari americani; Rol central : coordonare pentru operațiunile aeriene în Orientul Mijlociu și nu numai. Măsura actuală de retragere parțială nu înseamnă abandonarea completă a pozițiilor din zonă, ci se dorește a fi un pas temporar de protecție în fața unui posibil conflict. Totuși, avertismentele din partea Iranului și reacția SUA indică o tensiune militară crescută , cu implicații potențial grave pentru stabilitatea regională. Este de așteptat ca Washingtonul să monitorizeze îndeaproape evoluția situației, iar deciziile ulterioare să depindă de reacțiile Teheranului și ale aliaților săi din regiune. [...]
China sfidează tarifele impuse de SUA; comerțul exterior crește și generează un nou record
În ciuda taxelor vamale impuse de SUA și a tensiunilor comerciale internaționale, China a atins în 2025 un excedent comercial istoric de 1.200 miliarde de dolari , cel mai mare înregistrat vreodată de această țară, potrivit Economica.net , care citează agențiile DPA și Reuters. Datele oficiale arată o creștere de 5,5% a exporturilor, la aproximativ 3.800 miliarde de dolari, în timp ce importurile au stagnat la 2.600 miliarde de dolari. Această performanță vine pe fundalul unei contracții severe a schimburilor comerciale dintre China și SUA. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20% în 2025, iar importurile din SUA au înregistrat un declin de 14,6%, pe fondul menținerii barierelor tarifare și al disputelor comerciale prelungite între cele două economii. În acest context, China și-a diversificat piețele de desfacere, orientându-se spre Asia de Sud-Est, Africa, America Latină și Europa. De exemplu, exporturile către Germania au crescut cu 10,5%, în timp ce importurile din această țară au scăzut cu 2,1%. Datele din luna decembrie au depășit așteptările analiștilor, cu exporturi în creștere de 6,6% și importuri majorate cu 5,7%, semnalând o revigorare a activității comerciale în ultimele săptămâni ale anului. Analiștii estimau o creștere modestă, de doar 0,9% a importurilor, ceea ce face ca aceste cifre să fie considerate un indicator pozitiv pentru începutul anului 2026. Fred Neumann , economist-șef la HSBC , a explicat acest avans remarcabil prin competitivitatea ridicată a economiei chineze : „Datele privind excedentul reflectă progresele în productivitate și tehnologie, în ciuda cererii interne slabe și a supracapacității de producție”. Totuși, el avertizează că această dinamică ar putea accentua tensiunile cu partenerii comerciali, mai ales cu cei care depind masiv de exporturi. China reușește astfel să transforme o situație de presiune externă într-un avantaj economic, folosindu-se de infrastructura sa de producție avansată și de capacitatea de a redirecționa fluxurile comerciale. Însă riscurile nu dispar: dezechilibrele comerciale majore ar putea alimenta noi măsuri protecționiste în relațiile cu partenerii occidentali. [...]
Peste 2.000 de morți în Iran; Trump și Zelenski susțin protestele și atacă regimul de la Teheran
Donald Trump cheamă iranienii la revoltă și promite sprijin: „Ajutorul e pe drum” – a fost mesajul transmis de fostul președinte american într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, în contextul celor mai violente proteste din Iran din ultimii ani. Într-un apel direct, Trump le cere iranienilor să preia controlul instituțiilor și să nu renunțe, spunând că agresorii vor plăti. Aflat într-o poziție tot mai clară de susținător al mișcărilor anti-regim, Trump afirmă că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până la încetarea represiunii asupra civililor. Postarea sa vine pe fondul escaladării violențelor, în contextul în care autoritățile de la Teheran au recunoscut oficial moartea a circa 2.000 de persoane – protestatari și membri ai forțelor de securitate – în ultimele două săptămâni, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian. Escaladarea crizei: bilanț uman și poziții internaționale Potrivit Digi24 , revoltele din Iran au început ca reacție la dificultățile economice, inflația accelerată și deprecierea monedei naționale . Inițiate de comercianți din Marele Bazar din Teheran, manifestațiile au evoluat rapid în proteste politice extinse în toată țara. Autoritățile au răspuns cu represiune, blocarea internetului și măsuri de securitate severe. În paralel, guvernul a acuzat Israelul și Statele Unite că ar fi instigat revolta, iar indivizii necunoscuți, catalogați drept „teroriști”, ar fi deturnat manifestațiile. Situația de criză este confirmată și de avertismentele emise de mai multe state. SUA, prin intermediul așa-numitei „ambasade virtuale”, le-au transmis cetățenilor americani să părăsească imediat Iranul, avertizând asupra riscurilor crescute de arestări și rețineri. Avertismente similare au fost emise și de Franța, care și-a îndemnat cetățenii să evite deplasările și să fie extrem de vigilenți, mai ales pe timp de noapte. În plus, potrivit Mediafax , Trump nu a oferit detalii despre natura ajutorului promis, însă tonul său ferm și refuzul de a mai purta discuții cu Teheranul semnalează o înăsprire clară a poziției față de regimul iranian. Zelenski intervine: „Este timpul ca Iranul să se elibereze” Un alt mesaj notabil vine din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat în limba persană pe platforma X un îndemn adresat comunității internaționale. Potrivit Digi24 , liderul ucrainean a subliniat că protestele din Iran reprezintă nu doar o revoltă internă, ci și o oportunitate pentru o schimbare globală, în special în contextul alianței militare dintre Iran și Rusia . El a denunțat regimul de la Teheran ca fiind responsabil nu doar pentru opresiunea propriului popor, ci și pentru sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de drone și tehnologie militară. Zelenski a cerut liderilor internaționali să nu rateze ocazia de a sprijini o posibilă tranziție în Iran, exprimându-și speranța că poporul iranian va putea, în cele din urmă, să se elibereze de un regim represiv care „a adus atâta rău în lume”. Principalele mesaje transmise de Trump: „Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul instituțiilor!” „Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare.” „Ajutorul e pe drum.” Tensiunile din Iran capătă astfel o dimensiune geopolitică, în care lideri internaționali reacționează direct și public, încurajând o schimbare internă. În lipsa unei dezescaladări, situația ar putea duce la o izolare și mai severă a Teheranului, cu potențialul de a reconfigura raporturile regionale și globale. [...]
Confruntarea SUA-Iran, o amenințare majoră; Qatarul avertizează privind consecințele catastrofale
Qatarul avertizează că o confruntare între SUA și Iran ar fi catastrofală pentru regiune , informează AGERPRES . Această declarație vine în contextul în care președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran, țară afectată de o mișcare amplă de proteste. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari , a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Doha că escaladarea tensiunilor ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra regiunii, ci și dincolo de ea. El a menționat că Qatarul dorește să evite o astfel de situație cât mai mult posibil. Donald Trump a continuat să sugereze posibilitatea unei intervenții militare, în urma protestelor din Iran, care au dus la moartea a peste 600 de persoane, conform unui ONG. Iranul, la rândul său, a amenințat cu represalii împotriva obiectivelor militare și a transportului maritim al SUA. Qatarul, care găzduiește cea mai mare bază americană din regiune, a fost anterior ținta unui atac cu rachete din partea Iranului, ca răspuns la un atac american asupra siturilor nucleare iraniene. În acest context, tensiunile dintre cele două state sunt în creștere. Pe lângă amenințările militare, Trump a anunțat sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului. Totuși, Casa Albă a subliniat că, deși opțiunea loviturilor aeriene rămâne pe masă, diplomația este considerată prima opțiune. Majed al-Ansari a mai declarat că Qatarul este în discuții cu toate părțile implicate, inclusiv cu vecinii și partenerii din regiune, pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală. Această abordare subliniază eforturile de a preveni o escaladare a conflictului care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. [...]