Știri
Știri din categoria Apărare
Întârzierile la livrările de armament din SUA împing Europa să accelereze producția de apărare, pe fondul redirecționării unor stocuri americane către alte teatre de conflict, potrivit Agerpres. Mesajul a fost transmis marți de președinții Finlandei și Estoniei, care au discutat inclusiv despre întârzieri ce afectează echipamente destinate Europei.
Cei doi lideri au admis că unele livrări de echipamente din SUA către Europa sunt întârziate din cauza războiului din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Agerpres agenției Reuters. Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte zone din cauza războiului din Iran, dar a precizat că nu consideră situația îngrijorătoare pentru Finlanda.
Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că țara sa a fost informată despre întârzieri legate de sistemele de rachete HIMARS, iar concluzia sa a fost că Europa trebuie să-și accelereze semnificativ dezvoltarea industriei de apărare.
„Este un semnal că atât în Estonia, cât și în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede.”
În același context, Reuters a relatat anterior, la 16 aprilie, citând surse familiarizate cu subiectul, că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni – inclusiv din țările baltice și Scandinavia – că unele livrări de arme contractate anterior ar urma să fie amânate, pe fondul epuizării stocurilor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
În paralel, Stubb a susținut că Europa ar trebui să-și reevalueze perspectiva asupra Ucrainei în materie de securitate, afirmând că „Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers” din punct de vedere militar și că ar trebui puse întrebări „serioase” despre aderarea Ucrainei la UE și NATO.
El a mai spus că, în ultimele patru luni, Ucraina „s-a descurcat mult mai bine decât Rusia” și a avansat estimări privind pierderile rusești și raportul pierderilor, precum și capacitatea Ucrainei de a lansa rachete și drone asupra Rusiei. Aceste afirmații nu sunt însoțite în material de detalii metodologice sau confirmări independente.
Întârzierile la livrările americane, chiar și punctuale, amplifică presiunea asupra statelor europene să reducă dependența de stocurile și ritmul de livrare ale SUA, prin:
În lipsa unor termene și volume precizate în material pentru livrările amânate, amploarea efectului operațional rămâne neclară, însă mesajul politic al celor doi președinți este că fereastra de timp pentru consolidarea industriei europene de apărare se îngustează.
Recomandate
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
România pregătește localizarea producției de armament ușor la Cugir și Sadu, cu potențial de comenzi din mai multe instituții , într-un proiect discutat în contextul programului european SAFE, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că este vizată producția unei „arme de asalt” care ar urma să intre în dotarea MApN, dar și a MAI, SRI și SPP, ceea ce ar putea consolida încărcarea pe termen mediu a capacităților industriale din țară. Proiectul este descris ca fiind „sub autoritatea MAI”, iar ministrul a indicat două puncte de producție: arma ar fi „în discuție” să fie realizată la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu, „pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”. „Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile speciafice.” Ce înseamnă operațional: un „pachet” de înzestrare, cu mai mulți beneficiari Miruță a spus că nu este vorba doar despre o singură armă, ci despre un pachet mai larg, care include și pistol, „de diverse calibre”. Din perspectiva cererii, ministrul a indicat o împărțire a comenzii între instituții, cu MApN ca beneficiar pentru o parte din achiziție și restul pentru structuri din zona de ordine publică și securitate națională. „O va folosi MApN, bucată din comandă. Restul bucății va fi folosită de MAI, SPP, SRI.” Legătura cu SAFE: condiții de „localizare” pentru proiecte Declarațiile au fost făcute după raportul favorabil din comisiile de apărare pentru programul SAFE. Ministrul a susținut că unul dintre efectele urmărite este introducerea unei „limite minime obligatorii” de localizare pentru proiecte, explicând că „localizare” înseamnă „construire de fabrici în România”, nu compensarea prin donații de produse realizate în alte țări. În materialul Antena 3 nu sunt prezentate valori ale contractului, termene de implementare sau specificații tehnice ale armamentului, iar formulările ministrului („în discuție”, „ar urma”) indică faptul că proiectul este încă în fază de conturare și validare instituțională. [...]
Beretta cere reluarea pe baze competitive a achizițiilor finanțate din SAFE, avertizând că lipsa unei proceduri transparente poate pune sub semnul întrebării folosirea împrumuturilor europene de 16,7 miliarde euro (aprox. 83,1 miliarde lei) alocate României , potrivit Stirile Pro TV . Compania italiană spune că Ministerul Apărării ar trebui să deruleze un proces de selecție „transparent, competitiv și riguros din punct de vedere tehnic” înainte de orice decizie de achiziție sau angajare a fondurilor SAFE. Într-un comunicat, Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A. susține că, deși cadrul SAFE este în vigoare și România a adoptat OUG nr. 62/2025 pentru implementare, „nicio procedură competitivă formală nu a fost inițiată”, iar compania nu ar mai fi primit comunicări după intrarea în vigoare a ordonanței. Miza: eligibilitatea și condițiile de utilizare a banilor SAFE Beretta argumentează că alocarea de fonduri UE către un program care „replică dependențele tehnologice externe” ar contrazice scopul SAFE și ar menține vulnerabilități precum dependențe de autorizări de export, riscuri în lanțul de aprovizionare și control din partea unor terțe țări asupra unor platforme critice. În același timp, compania invocă obligații prevăzute de OUG 62/2025 și de Regulamentul UE SAFE (UE) 2025/1106 privind derularea achizițiilor prin proceduri transparente, competitive și fundamentate tehnic. În lipsa specificațiilor finale, Beretta afirmă că propunerea sa nu poate fi considerată completă, iar evaluarea ei „în forma actuală” sau continuarea către o decizie fără posibilitatea depunerii unei oferte complete ar fi incompatibilă cu principiile de transparență, proporționalitate și tratament egal. Ce solicită Beretta autorităților române Compania cere, formal, ca autoritățile: să furnizeze „specificațiile complete” stabilite prin OUG 62/2025; să permită tuturor producătorilor europeni interesați să depună propuneri tehnice și industriale complete înainte de orice evaluare. Beretta mai susține că sistemele pe care le-ar oferi sunt eligibile conform SAFE și omologate NATO (STANAG – standarde de interoperabilitate), iar producția și lanțul de aprovizionare ar fi stabilite integral în UE. În comunicat este menționată și cerința din regulament potrivit căreia cel mult 35% din costurile componentelor pot proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Ce include propunerea: producție locală și transfer de tehnologie În document, Beretta descrie o ofertă axată pe „capacitate suverană” pe termen lung, care ar include: producție locală imediată în România pentru configurațiile solicitate, inclusiv puști de asalt de 5,56 mm, lansatoare de grenade de 40 mm și pistoale de 9 mm; localizare progresivă pentru mitraliere ușoare de 5,56 mm, mitraliere de uz general de 7,62 mm și sisteme de lunetă de 7,62 mm; transfer integral de tehnologie, documentație și programe de formare, pentru a evita dependența de licențe străine sau regimuri de autorizare a exportului; parteneriate industriale cu producători români și programe de perfecționare a forței de muncă. Context: competiția cu SIG Sauer și disputa privind „autonomia” urmărită de SAFE Beretta face trimitere la candidatura anunțată la mijlocul lunii aprilie 2026 de SIG Sauer, companie „cu sediul și controlul în Statele Unite”, care ar fi prezentat o propunere cu o filială și producție locală parțială. Italienii spun că nu contestă capacitățile tehnice ale SIG Sauer, dar cer ca autoritățile române și Comisia Europeană să evalueze dacă o astfel de propunere îndeplinește obiectivele strategice și juridice ale SAFE. România a obținut, potrivit comunicatului citat, o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE (aprox. 83,1 miliarde lei). Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, iar OUG 62/2025 a fost adoptată la 20 noiembrie 2025 pentru a stabili cadrul național de implementare. [...]
Hyundai Rotem își mută o parte din producția de tancuri în Polonia , într-un aranjament care poate transforma țara într-un hub regional pentru programul K2 și pentru viitoare comenzi europene, potrivit Economica . Compania sud-coreeană a semnat un contract cu Bumar-Łabędy, filială a grupului de apărare polonez Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), pentru a produce o versiune locală a tancului K2, denumită K2PL, împreună cu vehicule blindate de recuperare (ARV – vehicule pentru evacuarea și repararea tehnicii avariate), conform informațiilor din material. Modelul de lucru prevede ca „componentele cheie” să fie expediate din Coreea de Sud și asamblate la fabrica Bumar-Łabędy din Polonia, potrivit Agerpres. De ce contează: Polonia, poziționată ca centru de producție pentru K2 în Europa Un oficial al companiei a indicat că obiectivul este ca Polonia să devină „un centru regional de producţie pentru tancurile K2”, care să susțină o posibilă extindere pe alte piețe europene. În practică, acest tip de localizare a asamblării poate reduce timpii de livrare și poate crește capacitatea de a răspunde cererii din regiune, fără ca sursa să ofere însă detalii despre volumele de producție locală sau calendar. Context: contractul de 1.000 de tancuri K2 și stadiul livrărilor Hyundai Rotem a semnat în 2022 un contract separat cu agenția poloneză de achiziții de armament pentru furnizarea a 1.000 de tancuri K2. Dintre acestea, 360 de unități au fost livrate până în prezent, conform datelor citate. [...]
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews . Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%. SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026. Cum se împarte pachetul de 8,33 miliarde euro Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România. Pachetul Rheinmetall: 7 programe, 5,69 miliarde euro Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș . Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente. În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia. Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include: 7 sisteme Skynex: 476 milioane euro (aprox. 2,4 miliarde lei); 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35: 470 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei); 2 tunuri Millennium CIWS: 36 milioane euro (aprox. 179 milioane lei); 401.760 muniții de 35 mm: 450 milioane euro (aprox. 2,2 miliarde lei). Al doilea pol: pachetul Airbus/Thales și „pariului” pe Brașov după 2030 Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța. MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare. Tot în acest pachet: 12 radare Ground Master 200 de la Thales: 258 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei), destinate detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv la altitudini mici; două sisteme centru de comandă și control antirachetă (achiziție comună cu Germania) de la Airbus: 160 milioane euro (aprox. 796 milioane lei). Alte programe: Piranha, IRIS-T, rachete anti-navă, drone Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri: 139 transportoare 8×8 Piranha 5, produse în România de General Dynamics: 831 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei); 1.115 camioane produse local de IVECO: 344,4 milioane euro (aprox. 1,7 miliarde lei); 7 sisteme de rachete anti-navă Naval Strike Missile, contract de 207 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) cu Kongsberg; 3 sisteme antiaeriene IRIS-T (achiziție comună cu Germania): 547 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei); 34 sisteme de drone clasa I de la Quantum Systems: 31,4 milioane euro (aprox. 156 milioane lei), cu asamblare 100% în România; 70 de sisteme de muniții „loitering” (drone kamikaze), achiziție comună cu Polonia de la WB Electronics: 147 milioane euro (aprox. 731 milioane lei). Ce urmează: aprobarea și fereastra de contractare până la final de mai 2026 Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate. Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews . [...]
