Știri
Știri din categoria Apărare
România vrea să scurteze achizițiile militare pentru drone și antidrone prin intrarea într-o platformă comună de producție și distribuție „în timp real” agreată cu SUA și Marea Britanie, astfel încât să fie evitate procedurile clasice de achiziție, potrivit News.
Președintele Nicușor Dan a spus, într-o declarație făcută în Croația, că această abordare răspunde unei nevoi generate de ritmul foarte rapid de evoluție a tehnologiei din zona dronelor și a sistemelor antidrone. În acest context, șeful statului a indicat că România și partenerii săi urmăresc să „lucreze în timp real” și că se fac progrese.
În același cadru, președintele a afirmat că România are capacitatea de a se proteja în cazul incidentelor cu drone care ajung accidental pe teritoriul național, pe fondul atacurilor asupra orașelor ucrainene de la graniță. El a menționat că astfel de intrări au fost „neobișnuite” în zona Galațiului, România fiind „obișnuită” cu situații similare în zona Deltei Dunării.
Nicușor Dan a mai declarat că actuala capacitate de protecție a fost îmbunătățită față de anii anteriori și că, în prezent, autoritățile „optimizează”. Potrivit președintelui, „pe termen de un an, din momentul acesta, vom fi complet apărați”.
Șeful statului a mai spus că, săptămâna trecută, secretarul Forțelor Terestre americane a semnat un protocol cu ministrul apărării, document pe care l-a legat de necesitatea accelerării cooperării într-un domeniu tehnologic care se schimbă rapid.
Recomandate
România își accelerează optimizarea apărării antidrone, cu un orizont de circa un an , pe fondul incidentelor recente în care drone au ajuns accidental pe teritoriul național, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că actualele capabilități, deja îmbunătățite față de anii trecuți, permit protecția pe o anumită zonă, iar „din momentul acesta” România va fi „complet apărată” în urma optimizărilor în curs. Declarațiile au fost făcute la Dubrovnik , într-o conferință de presă organizată în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări , în contextul întrebărilor despre necesitatea schimbării reacției României după seria de incidente. De ce contează: trecerea de la reacție la capabilități „în timp real” Mesajul central al președintelui este că incidentul nu ar fi fost rezultatul unei intenții directe împotriva României, ci efectul colateral al atacurilor asupra unor orașe ucrainene de la graniță, în urma cărora dronele ar fi intrat „accidental” pe teritoriul românesc, inclusiv într-o zonă „neobișnuită” față de episoadele anterioare (menționând diferența dintre zona Deltei Dunării și zona Galațiului). În același timp, șeful statului leagă răspunsul operațional de o componentă tehnologică și de cooperare cu partenerii occidentali, pe care o descrie ca fiind necesară într-un domeniu care „se dezvoltă extrem de rapid”. Ce spune Nicușor Dan despre calendar și măsurile în curs Președintele afirmă că România are deja capacitatea de a se proteja în fața acestor incidente și că sistemele de apărare au fost îmbunătățite în ultimii ani, urmând noi optimizări pe termen de aproximativ un an. „Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, un an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.” Cooperare cu SUA și Marea Britanie: platformă pentru drone și antidrone În declarațiile citate, Nicușor Dan menționează un protocol semnat recent între secretarul forțelor terestre americane și ministrul Apărării, pe care îl prezintă drept răspuns la nevoia de a lucra „în timp real”. Potrivit președintelui, România a agreat împreună cu Statele Unite și Marea Britanie să fie parte a unei platforme de producție și distribuție pentru sisteme de drone și antidrone „în timp real”, cu scopul de a evita procedurile de achiziție. Contextul incidentelor Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, mai multe drone au ajuns pe teritoriul României, pe fondul atacurilor rusești asupra unor orașe ucrainene aflate în apropierea graniței, mai notează Digi24. [...]
România își accelerează planurile de apărare anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, un incident pe care președintele Nicușor Dan îl descrie drept „neobișnuit” prin extinderea zonei de risc dincolo de Delta Dunării, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute miercuri, după Summitul Inițiativei celor Trei Mări din Croația. Șeful statului a spus că România își consolidează capacitatea de apărare și lucrează la îmbunătățirea sistemelor de protecție, în contextul în care astfel de drone au intrat „în mod neobișnuit” pe teritoriul României, fiind anterior asociate mai ales cu zona Deltei. „Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, 1 an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.” Cooperare cu SUA și Marea Britanie pentru sisteme de drone și anti-dronă Nicușor Dan a mai afirmat că România colaborează cu parteneri precum Statele Unite și Marea Britanie pentru dezvoltarea unor sisteme moderne de drone și anti-dronă, adaptate la evoluțiile rapide din domeniu. În acest cadru, președintele a indicat că România a agreat să fie parte a unei „platforme de producție și distribuție” pentru astfel de sisteme, cu obiectivul de a lucra „în timp real” și de a evita procedurile de achiziție. „Este o zonă tehnologică care se dezvoltă extrem de rapid și România a agreat, împreună cu Statele Unite și Marea Britanie, să fie parte a unei platforme de producție și distribuție a sistemelor de drone și anti drone în timp real, care să evite toate aceste proceduri de achiziție.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce efecte a avut incidentul Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat sâmbătă dimineață că resturi de dronă au căzut în Galați, iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe fondul unor noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România; radarele MApN au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc. În același context, două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol, autoritățile au făcut verificări la fața locului, iar în județul Tulcea a fost emis un mesaj Ro-Alert . Pe plan operațional, incidentul a avut și un impact asupra utilităților: aproximativ 550 de consumatori casnici și non-casnici din municipiul Galați au rămas fără gaze naturale sâmbătă dimineață, după ce alimentarea a fost oprită de operatorul Distrigaz Sud Rețele la cererea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), potrivit informațiilor din articol. [...]
Conflictul din Iran scoate în evidență o problemă de cost care poate schimba prioritățile de înzestrare ale Occidentului , pentru că armele ieftine, produse în masă, pot forța adversarul să consume interceptoare mult mai scumpe și să-și epuizeze stocurile, potrivit unei analize prezentate de Adevărul . Miza economică devine, astfel, parte din miza militară: apărarea ajunge să coste disproporționat față de atac. Un exemplu sunt dronele Shahed folosite de Iran, care ar costa între 20.000 și 50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei), dar pot obliga adversarii să răspundă cu interceptoare mult mai scumpe: rachete PAC-3 de circa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) sau sisteme THAAD care pot ajunge la 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) per unitate. Chiar și cu rate de interceptare ridicate, dezechilibrul rămâne, iar analiștii descriu fenomenul drept „asimetrie economică”: este mai scump să te aperi decât să ataci. Volumul devine armă: „ieftin și mult” poate copleși „scump și precis” Specialiștii citați în analiză arată că strategia bazată pe volum — lansarea unui număr mare de sisteme ieftine — poate suprasolicita chiar și apărări avansate. În această logică, pierderile mari nu mai sunt neapărat un eșec, ci o componentă acceptată a planului operațional, în contrast cu doctrina occidentală axată pe precizie și tehnologie de vârf. Stocuri și producție: întârzieri, epuizare și vulnerabilități pe termen scurt Presiunea nu este doar financiară, ci și industrială. Analiza notează dificultăți în lanțurile de aprovizionare și limite de producție, cu întârzieri la livrările de interceptoare THAAD, următoarele unități fiind programate abia pentru 2027. În paralel, războiul ar fi accelerat consumul de muniție al SUA: estimările indică faptul că aproape jumătate din anumite tipuri de rachete au fost deja folosite. Refacerea stocurilor ar putea dura între unu și patru ani, ceea ce ar crea vulnerabilități pe termen scurt, mai ales în scenariul unui conflict cu o putere majoră, precum China, unde consumul ar fi și mai ridicat. Dependența de China în reînarmare, risc strategic Un alt punct sensibil este dependența industriei americane de apărare de lanțuri de aprovizionare care includ furnizori din China. Componente considerate esențiale pentru sisteme precum rachetele Tomahawk sau munițiile ghidate ar fi legate, direct sau indirect, de astfel de surse, ceea ce este descris ca risc strategic, în special pe fondul tensiunilor geopolitice și al unui posibil conflict în zona Taiwanului. În context, Adevărul mai amintește și despre demisia secretarului Marinei SUA , pe fondul tensiunilor din Pentagon, într-un material separat: Adevărul . Ce urmează: combinația dintre platforme clasice și sisteme ieftine Concluzia analizei este că platformele tradiționale (avioane de luptă, bombardiere, nave) rămân centrale, dar vor fi completate de sisteme mai simple și mai accesibile, folosite pentru misiuni riscante sau pentru a conserva resursele scumpe. În această „nouă logică”, avantajul nu ar mai veni doar din sofisticare, ci din capacitatea de a echilibra costul, volumul și eficiența în utilizarea armelor. [...]
Întârzierile la livrările de armament din SUA împing Europa să accelereze producția de apărare , pe fondul redirecționării unor stocuri americane către alte teatre de conflict, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis marți de președinții Finlandei și Estoniei, care au discutat inclusiv despre întârzieri ce afectează echipamente destinate Europei. Livrări întârziate și presiune pe capacitatea industrială europeană Cei doi lideri au admis că unele livrări de echipamente din SUA către Europa sunt întârziate din cauza războiului din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Agerpres agenției Reuters. Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte zone din cauza războiului din Iran, dar a precizat că nu consideră situația îngrijorătoare pentru Finlanda. Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că țara sa a fost informată despre întârzieri legate de sistemele de rachete HIMARS, iar concluzia sa a fost că Europa trebuie să-și accelereze semnificativ dezvoltarea industriei de apărare. „Este un semnal că atât în Estonia, cât și în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede.” În același context, Reuters a relatat anterior, la 16 aprilie, citând surse familiarizate cu subiectul, că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni – inclusiv din țările baltice și Scandinavia – că unele livrări de arme contractate anterior ar urma să fie amânate, pe fondul epuizării stocurilor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Context: rolul Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei În paralel, Stubb a susținut că Europa ar trebui să-și reevalueze perspectiva asupra Ucrainei în materie de securitate, afirmând că „Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers” din punct de vedere militar și că ar trebui puse întrebări „serioase” despre aderarea Ucrainei la UE și NATO. El a mai spus că, în ultimele patru luni, Ucraina „s-a descurcat mult mai bine decât Rusia” și a avansat estimări privind pierderile rusești și raportul pierderilor, precum și capacitatea Ucrainei de a lansa rachete și drone asupra Rusiei. Aceste afirmații nu sunt însoțite în material de detalii metodologice sau confirmări independente. De ce contează Întârzierile la livrările americane, chiar și punctuale, amplifică presiunea asupra statelor europene să reducă dependența de stocurile și ritmul de livrare ale SUA, prin: creșterea capacităților de producție în Europa; accelerarea programelor de achiziții și a lanțurilor de aprovizionare; prioritizarea investițiilor în sisteme critice (precum apărarea antiaeriană și muniția), acolo unde apar blocaje. În lipsa unor termene și volume precizate în material pentru livrările amânate, amploarea efectului operațional rămâne neclară, însă mesajul politic al celor doi președinți este că fereastra de timp pentru consolidarea industriei europene de apărare se îngustează. [...]
Beretta cere reluarea pe baze competitive a achizițiilor finanțate din SAFE, avertizând că lipsa unei proceduri transparente poate pune sub semnul întrebării folosirea împrumuturilor europene de 16,7 miliarde euro (aprox. 83,1 miliarde lei) alocate României , potrivit Stirile Pro TV . Compania italiană spune că Ministerul Apărării ar trebui să deruleze un proces de selecție „transparent, competitiv și riguros din punct de vedere tehnic” înainte de orice decizie de achiziție sau angajare a fondurilor SAFE. Într-un comunicat, Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A. susține că, deși cadrul SAFE este în vigoare și România a adoptat OUG nr. 62/2025 pentru implementare, „nicio procedură competitivă formală nu a fost inițiată”, iar compania nu ar mai fi primit comunicări după intrarea în vigoare a ordonanței. Miza: eligibilitatea și condițiile de utilizare a banilor SAFE Beretta argumentează că alocarea de fonduri UE către un program care „replică dependențele tehnologice externe” ar contrazice scopul SAFE și ar menține vulnerabilități precum dependențe de autorizări de export, riscuri în lanțul de aprovizionare și control din partea unor terțe țări asupra unor platforme critice. În același timp, compania invocă obligații prevăzute de OUG 62/2025 și de Regulamentul UE SAFE (UE) 2025/1106 privind derularea achizițiilor prin proceduri transparente, competitive și fundamentate tehnic. În lipsa specificațiilor finale, Beretta afirmă că propunerea sa nu poate fi considerată completă, iar evaluarea ei „în forma actuală” sau continuarea către o decizie fără posibilitatea depunerii unei oferte complete ar fi incompatibilă cu principiile de transparență, proporționalitate și tratament egal. Ce solicită Beretta autorităților române Compania cere, formal, ca autoritățile: să furnizeze „specificațiile complete” stabilite prin OUG 62/2025; să permită tuturor producătorilor europeni interesați să depună propuneri tehnice și industriale complete înainte de orice evaluare. Beretta mai susține că sistemele pe care le-ar oferi sunt eligibile conform SAFE și omologate NATO (STANAG – standarde de interoperabilitate), iar producția și lanțul de aprovizionare ar fi stabilite integral în UE. În comunicat este menționată și cerința din regulament potrivit căreia cel mult 35% din costurile componentelor pot proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Ce include propunerea: producție locală și transfer de tehnologie În document, Beretta descrie o ofertă axată pe „capacitate suverană” pe termen lung, care ar include: producție locală imediată în România pentru configurațiile solicitate, inclusiv puști de asalt de 5,56 mm, lansatoare de grenade de 40 mm și pistoale de 9 mm; localizare progresivă pentru mitraliere ușoare de 5,56 mm, mitraliere de uz general de 7,62 mm și sisteme de lunetă de 7,62 mm; transfer integral de tehnologie, documentație și programe de formare, pentru a evita dependența de licențe străine sau regimuri de autorizare a exportului; parteneriate industriale cu producători români și programe de perfecționare a forței de muncă. Context: competiția cu SIG Sauer și disputa privind „autonomia” urmărită de SAFE Beretta face trimitere la candidatura anunțată la mijlocul lunii aprilie 2026 de SIG Sauer, companie „cu sediul și controlul în Statele Unite”, care ar fi prezentat o propunere cu o filială și producție locală parțială. Italienii spun că nu contestă capacitățile tehnice ale SIG Sauer, dar cer ca autoritățile române și Comisia Europeană să evalueze dacă o astfel de propunere îndeplinește obiectivele strategice și juridice ale SAFE. România a obținut, potrivit comunicatului citat, o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE (aprox. 83,1 miliarde lei). Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, iar OUG 62/2025 a fost adoptată la 20 noiembrie 2025 pentru a stabili cadrul național de implementare. [...]
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
