Tag: sua
Știri despre „sua”
Proiectul Revolution Wind din SUA repornit prin decizie judecătorească; Orsted își revine pe bursă
Potrivit MarketWatch , decizia instanței din Districtul Columbia de a anula suspendarea proiectului eolian Revolution Wind marchează o victorie juridică importantă pentru Orsted, compania daneză afectată sever de politicile anti-eoliene ale fostei administrații Trump. Revolution Wind , un proiect comun între Orsted și Sky Renewables , fusese oprit în decembrie 2025, la doar 90% din stadiul de finalizare, sub pretextul unor „îngrijorări privind securitatea națională” . Turbinele ar fi putut, potrivit autorităților, interfera cu sistemele radar militare. Oprirea acestuia a fost parte dintr-o campanie mai largă dusă de Donald Trump împotriva energiei eoliene, pe care a descris-o în mod repetat ca fiind ineficientă și periculoasă pentru fauna marină. Suspendarea a avut consecințe financiare majore pentru Orsted , care pierdea aproximativ 1 milion de dolari în fiecare zi de inactivitate. Într-un context deja tensionat — compania lansase în 2025 o majorare de capital de 9,5 miliarde de dolari după eșecul atragerii de fonduri pentru proiectul Sunrise Wind — oprirea forțată a lucrărilor a pus și mai multă presiune pe stabilitatea sa financiară. Reacția pieței a fost imediată și pozitivă : acțiunile Orsted au crescut cu aproape 7% pe bursa din Copenhaga în ziua anunțului. Deși compania pierduse 18% din valoarea de piață în ultimele 12 luni, investitorii salută această victorie juridică ca pe un semn că incertitudinile ar putea fi pe cale să se diminueze. Analiștii de la Bank of America au estimat un potențial de redresare de până la 10%, iar cei de la Handelsbanken prevăd o revenire mai modestă, de aproximativ 4%. Totuși, pe termen lung, rămân multe necunoscute . Instabilitatea politică și lipsa unei politici coerente în SUA privind energia regenerabilă afectează capacitatea companiilor de a atrage investiții. Analistul Deepa Venkateswaran de la Bernstein a remarcat că incertitudinea juridică obligă investitorii să ia în calcul un cost al capitalului mai mare, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea proiectelor viitoare. Orsted a transmis printr-un comunicat oficial că va „ căuta modalități de colaborare cu administrația americană pentru a obține o soluție durabilă și rapidă ”. Este o declarație ce pare să semnaleze o intenție de reconciliere, dar în același timp reflectă nevoia acută de stabilitate juridică pentru desfășurarea eficientă a proiectelor. Această decizie judecătorească reprezintă un precedent important și ar putea influența în viitor și alte cazuri, inclusiv reluarea proiectului Sunrise Wind. Până atunci însă, reluarea lucrărilor la Revolution Wind este o gură de aer pentru Or [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
SUA cere G7 acțiuni urgente pentru reducerea dependenței de China în sectorul mineralelor rare; Bessent avertizează asupra unei amenințări strategice
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Declarație unitară a partidelor din Groenlanda; nu dorim să fim sub controlul american
Partidele politice din Groenlanda au respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind insula semiautonomă. Potrivit Știrile PRO TV , cele cinci partide din parlamentul Groenlandei și-au exprimat unitatea într-o declarație comună, subliniind că nu doresc să devină americani sau danezi, ci să rămână groenlandezi. În același document, partidele au cerut Washingtonului să înceteze să desconsidere Groenlanda și au subliniat că viitorul insulei trebuie decis de poporul groenlandez. Declarația vine ca reacție la afirmațiile recente ale președintelui Trump, care a sugerat că SUA ar putea face ceva în privința Groenlandei, pentru a preveni o posibilă influență rusă sau chineză în regiune. Președintele Trump a reiterat dorința de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, invocând importanța strategică a insulei și prezența crescândă a navelor ruse și chineze. Aceste pretenții au fost respinse de guvernul danez, premierul Mette Frederiksen avertizând că un astfel de atac ar putea duce la sfârșitul NATO. Groenlanda, parte a Danemarcei de peste 600 de ani, este un teritoriu semiautonom cu o economie bazată pe pescuit și finanțată în mare parte de guvernul danez. Insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, dar depinde de subvențiile daneze pentru a-și susține bugetul. [...]
Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]
Jeep și Chrysler renunță complet la modelele plug-in hybrid din SUA; Stellantis schimbă direcția spre hibride convenționale și electrice cu autonomie extinsă
Toate modelele plug-in hybrid (PHEV) comercializate de Jeep și Chrysler în Statele Unite au fost oficial scoase din producție la finalul anului de model 2025 , informează The Drive , citând un comunicat transmis de Stellantis. Modelele afectate sunt Jeep Wrangler 4xe, Jeep Grand Cherokee 4xe și Chrysler Pacifica PHEV, considerate anterior piloni ai strategiei de electrificare a grupului. Această decizie semnalează o schimbare profundă de strategie pentru Stellantis pe piața nord-americană. Dacă în urmă cu doar câțiva ani Wrangler 4xe era promovat ca fiind cel mai bine vândut PHEV din SUA, acum întregul segment este abandonat, fără perspective de revenire. Un purtător de cuvânt al Stellantis a explicat că grupul își reevaluează continuu strategia de produs, în funcție de cererea clienților și de cerințele de reglementare în schimbare. „Stellantis va elimina treptat programele plug-in hybrid din America de Nord începând cu anul de model 2026, concentrându-se pe soluții electrificate mai competitive, cum ar fi hibridele convenționale și vehiculele electrice cu autonomie extinsă”, a transmis compania. Potrivit The Drive , indiciile privind această retragere au apărut deja la începutul săptămânii, când modelele Wrangler 4xe și Grand Cherokee 4xe au fost eliminate din configuratorul oficial de pe site-ul Jeep. În acel moment, compania menționa o oprire temporară a vânzărilor, justificată prin campanii de rechemare în service, dar evita să confirme în mod clar dispariția modelelor. Ulterior, Stellantis a confirmat întreruperea definitivă a producției. Ce urmează pentru Stellantis în SUA? Grupul își va direcționa eforturile de electrificare către: Vehicule electrice cu autonomie extinsă , precum viitorul RAM EV. Hibride convenționale (full hybrid sau mild hybrid) , considerate mai potrivite pentru cerințele pieței americane actuale. Această decizie vine într-un context în care industria auto reevaluează fezabilitatea tranziției rapide către propulsia complet electrică, în funcție de infrastructura disponibilă, costuri și preferințele consumatorilor. Stellantis pare să mizeze pe soluții de tranziție mai flexibile, care combină eficiența electrică cu autonomia motoarelor tradiționale. The Drive consideră că această mișcare reflectă nu doar adaptarea la realitățile pieței, ci și o poziționare strategică pentru a concura mai eficient în segmentele în care cererea este încă puternic orientată spre versatilitate și autonomie extinsă, mai ales în rândul clienților care folosesc SUV-uri și monovolume pentru transport mixt urban-rural. Pentru moment, eliminarea completă a PHEV-urilor din portofoliul Jeep și Chrysler marchează sfârșitul unei etape ambițioase începute cu entuziasm în anii precedenți, dar care, în lipsa unei cereri suficiente și pe fondul unor probleme tehnice și logistice, nu și-a dovedit viabilitatea pe termen lung. [...]
Trump revine cu ideea anexării Groenlandei: „Dacă nu o luăm noi, o vor lua China sau Rusia” președintele SUA consideră că teritoriul danez ar trebui să devină parte din America pentru motive strategice
Potrivit BBC News , președintele american Donald Trump și-a reafirmat intenția ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda , reiterând ideea într-o serie de declarații recente și sugerând că, dacă SUA nu acționează, „China sau Rusia” ar putea să o facă. Deși declarația nu este parte a unei politici oficiale anunțate, ea a fost făcută în mod public și repetat, inclusiv în contextul unei conferințe de presă axate inițial pe Venezuela. Întrebat de jurnaliști de ce este atât de important ca SUA să dețină acest teritoriu, Trump a răspuns: „Nu aperi ceva ce închiriezi, aperi ceea ce deții” , adăugând că nu dorește ca adversari geopolitici să ajungă vecini ai Americii în Groenlanda. Comentariul său a fost făcut la doar câteva ore după o discuție despre implicarea companiilor petroliere americane în redresarea industriei petroliere din Venezuela, ceea ce a făcut ca afirmația despre Groenlanda să pară și mai surprinzătoare. Reacțiile din Groenlanda BBC a trimis o echipă în capitala Nuuk pentru a discuta cu locuitorii, iar mesajul localnicilor a fost clar: „Vrem doar să fim lăsați în pace” . Populația locală consideră aceste idei ca fiind nefondate și invazive , mai ales în contextul în care Groenlanda este o regiune autonomă a Danemarcei și nu a solicitat niciodată o schimbare a statutului său. Context geopolitic și economic Groenlanda are o importanță strategică majoră, datorită resurselor naturale, poziției arctice și potențialului militar . SUA dețin deja o bază militară pe insulă ( Thule Air Base ), însă Trump susține că prezența militară nu este suficientă fără suveranitate . Declarațiile sale vin într-un moment de competiție tot mai intensă în zona arctică, unde Rusia, China și SUA își consolidează interesele prin infrastructură, exploatări și prezență militară. Impactul politic Deși oficialii danezi nu au răspuns încă public la declarațiile recente, în 2019, când Trump a făcut pentru prima dată propunerea de a „cumpăra” Groenlanda, reacția Copenhagăi a fost fermă și negativă. Danemarca a respins ideea ca fiind „absurdă”, iar guvernul Groenlandei a declarat că insula nu este de vânzare . Revigorarea acestui subiect într-un context electoral tensionat în SUA, dar și în Europa, ridică întrebări legate de intențiile reale ale administrației Trump și de rolul SUA în Arctica . Chiar dacă ideea pare mai mult simbolică sau populistă, ea deschide o discuție sensibilă privind suveranitatea, dreptul internațional și echilibrul geopolitic într-o zonă esențială pentru viitorul energetic și militar al planetei. [...]