Știri
Știri din categoria Externe
Agențiile de informații din SUA evaluează scenarii de retragere și dezescaladare cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, care ține sus costurile energiei la nivel global, potrivit Reuters. Miza analizei este cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război vechi de două luni, devenit o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă.
Comunitatea de informații lucrează la această evaluare la cererea unor oficiali de rang înalt din administrație, pentru a înțelege implicațiile unei eventuale reduceri a implicării militare americane. Surse citate de Reuters spun că unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi importante pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate mai târziu în acest an.
La 20 de zile după ce Trump a declarat o încetare a focului, eforturile diplomatice nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, rută „vitală economic”, pe care Iranul a închis-o prin atacarea navelor și amplasarea de mine, potrivit aceleiași surse. Blocarea transporturilor care duc aproximativ 20% din țițeiul mondial a împins în sus costurile energiei la nivel global și prețurile la pompă în SUA.
Reuters notează că această capacitate de a perturba comerțul oferă Iranului o pârghie puternică în raport cu SUA și aliații săi. În acest context, o eventuală decizie de reducere a prezenței militare americane, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, „ar duce în cele din urmă” la scăderea prețurilor la benzină — însă, până acum, cele două părți par departe de un acord.
Potrivit unei evaluări realizate de agențiile americane în zilele de după campania inițială de bombardamente din februarie, dacă Trump ar declara victoria iar SUA și-ar reduce forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul ca pe o victorie a sa, a spus una dintre surse.
În schimb, dacă Trump ar declara că SUA au câștigat, dar ar menține o prezență militară consistentă, Teheranul ar vedea acest lucru mai degrabă ca pe o tactică de negociere, fără ca asta să însemne neapărat finalul războiului, potrivit aceleiași surse. Reuters precizează că nu este clar când va fi finalizată analiza actuală.
Războiul este „covârșitor” nepopular în rândul americanilor: doar 26% dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că operațiunea militară a meritat costurile, iar 25% au declarat că a făcut SUA mai sigure.
În același timp, deși nu a fost luată o decizie, Trump ar putea relua ușor operațiunile militare, iar o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică asupra președintelui, dar ar putea lăsa în urmă un Iran „încurajat”, care ar putea reconstrui în timp programele nucleare și de rachete și ar putea amenința aliații SUA din regiune, potrivit surselor Reuters.
CIA a transmis, prin directoarea biroului de comunicare Liz Lyons, că agenția „nu este familiarizată” cu evaluarea relatată, după publicarea materialului, și a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre activitatea curentă privind Iranul. Biroul Directorului Informațiilor Naționale a refuzat să comenteze, iar Casa Albă a spus că SUA continuă discuțiile cu iranienii și că nu vor fi „grăbite” să încheie un acord prost.
„Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a fost clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
Separat, Reuters relatează că Trump a anulat în weekend o deplasare a emisarului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, motivând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce trebuie să facă este să sune”.
Recomandate
Blocajul Strâmtorii Ormuz , care duce circa 20% din țițeiul mondial, menține presiunea pe prețurile energiei , în timp ce Casa Albă caută o ieșire din conflictul cu Iranul care să reducă costurile politice interne, potrivit G4Media , care preia Reuters. În paralel, agențiile de informații americane analizează cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război care durează de două luni. Miza imediată este una economică: eforturile diplomatice de după încetarea focului nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o prin atacuri asupra navelor și amplasarea de mine. Reuters notează că blocarea transportului maritim a dus la creșterea costurilor energetice la nivel mondial și a prețului la pompă în SUA, iar capacitatea Iranului de a perturba comerțul îi oferă o pârghie importantă în negocieri. Ce analizează serviciile de informații și de ce contează Potrivit a doi oficiali americani și unei persoane familiarizate cu situația, comunitatea de informații a fost solicitată de înalți oficiali ai administrației să evalueze implicațiile unei posibile retrageri a lui Trump din conflict. Sursele au vorbit sub condiția anonimatului, invocând caracterul sensibil al informațiilor. Nu este clar când va fi finalizată analiza, însă Reuters arată că agențiile au evaluat și anterior reacția probabilă a liderilor iranieni la o eventuală declarație de „victorie” a SUA. În scenariul în care Trump ar declara victoria și SUA și-ar retrage forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul drept o victorie proprie, potrivit uneia dintre surse. Dacă, în schimb, SUA ar păstra o prezență militară puternică, Teheranul ar putea vedea declarația ca pe o tactică de negociere, fără ca aceasta să însemne neapărat finalul războiului. CIA și Biroul Directorului Serviciilor de Informații Naționale au refuzat să comenteze. Ieșirea din conflict, legată de prețurile la benzină și de calendarul electoral O reducere a prezenței militare americane în regiune, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, ar duce în cele din urmă la scăderea prețurilor la benzină, potrivit Reuters. Până acum, însă, cele două părți par departe de un acord. Pe plan intern, războiul este descris drept o povară politică pentru Casa Albă. Un sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută arată că doar 26% dintre respondenți consideră că această campanie militară a meritat costurile, iar 25% spun că a făcut SUA mai sigure. În acest context, unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi semnificative pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie 2026. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus că SUA continuă negocierile cu iranienii și că „nu se vor grăbi să încheie un acord nefavorabil”. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a afirmat clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară.” Opțiuni militare încă disponibile, dar cu costuri mai mari Deși nu a fost luată o decizie, iar Trump „ar putea relua cu ușurință” operațiunile militare, Reuters scrie că diverse opțiuni rămân oficial pe masă, inclusiv noi atacuri aeriene asupra liderilor militari și politici iranieni. Totuși, cele mai ambițioase variante, precum o invazie terestră, par mai puțin probabile decât în urmă cu câteva săptămâni, potrivit unei persoane familiarizate cu dinamica administrației. În plus, una dintre surse afirmă că Iranul ar fi profitat de încetarea focului pentru a recupera echipamente îngropate în urma bombardamentelor americane și israeliene din primele săptămâni ale conflictului. Ca urmare, „costurile tactice” ale reluării războiului pe scară largă ar fi probabil mai mari acum decât la începutul armistițiului, care a început pe 8 aprilie. În weekendul trecut, Trump a anulat o călătorie a trimisului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, spunând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce ar trebui să facă ar fi să sune”, potrivit Reuters. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]
