Externe09 oct. 2026
Administraţia Trump impune sancţiuni Curţii Penale Internaţionale - măsura poate bloca colaborarea companiilor americane cu instanţa de la Haga
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
