Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN, pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran.
În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil, directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House, despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii).
Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune.
Recomandate
Semnarea unui acord SUA–Iran care ar debloca Strâmtoarea Ormuz poate reduce presiunea pe piețele energetice , într-un moment în care blocada iraniană a afectat un coridor prin care trecea înainte de conflict circa 20% din petrolul mondial, potrivit Agerpres , care citează Axios . Reprezentanți ai Statelor Unite și ai Iranului ar urma să aibă duminică o întâlnire virtuală, alături de mediatori pakistanezi și qatarezi, pentru a semna electronic un acord menit să pună capăt războiului și să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz. Surse americane și din țările mediatoare, citate de Axios, au confirmat că semnarea se va face online din motive logistice. Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru energie Documentul este descris ca un memorandum de înțelegere care ar extinde încetarea focului în vigoare din aprilie cu încă 60 de zile și ar facilita deschiderea negocierilor privind programul nuclear iranian. Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: acordul ar putea contribui la stabilizarea piețelor energetice, afectate de blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru exporturile de țiței. Contextul negocierilor și actorii implicați Semnarea ar fi rezultatul a aproape trei luni de negocieri între administrația Trump și regimul de la Teheran, cu medierea Pakistanului, Qatarului, Egiptului și Turciei. Acordul ar pune capăt războiului început de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Președintele Donald Trump urmează să călătorească luni în Franța pentru summitul G7, unde speră să se întâlnească și cu liderii din Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite, pentru discuții despre situația din Iran. Potrivit surselor americane citate, prințul moștenitor saudit Mohamed bin Salman a fost invitat, dar nu poate participa din motive de agendă, iar prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu „nu este de așteptat”, conform aceleiași relatări. [...]
Proiectul de acord SUA–Iran ar putea debloca exporturile de petrol și 25 mld. dolari pentru Teheran , în schimbul unor angajamente privind programul nuclear și al redeschiderii Strâmtorii Hormuz, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian de rang înalt. Oficialul a spus că, în baza unui proiect final de „memorandum de înțelegere” (document-cadru, neobligatoriu ca tratat, folosit pentru a fixa principiile unei înțelegeri), Teheranul acceptă că „nu va produce și nici nu va dobândi arme nucleare”. Informația apare înaintea semnării unui acord, în contextul unei medieri la care participă Qatarul. Concesii economice și logistice: sancțiuni la petrol, active înghețate, porturi și Hormuz Conform proiectului descris de sursă, SUA ar urma să renunțe, pentru o perioadă specificată, la toate sancțiunile asupra exporturilor de petrol ale Iranului și să ridice blocada asupra porturilor iraniene. În plus, Washingtonul ar urma să elibereze 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei) din activele înghețate ale Iranului, inclusiv prin transferuri directe în numerar. Documentul mai prevede ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, cu potențial impact asupra fluxurilor comerciale și a percepției de risc în regiune. Condiții pe nuclear și calendar: 60 de zile pentru mecanisme și planuri În schimb, SUA ar fi de acord ca Iranul să își dilueze stocul de uraniu puternic îmbogățit pe teritoriul iranian, iar mecanismul concret ar urma să fie discutat în următoarele 60 de zile, potrivit oficialului citat. Tot în acest interval, SUA ar urma să lucreze cu aliați regionali la un plan de reconstrucție și dezvoltare pentru Iran, care să fie negociat și agreat cu Teheranul în același orizont de 60 de zile. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear, inclusiv să nu îmbogățească uraniu și să nu își extindă facilitățile nucleare, mai notează sursa. Context politic și mediere regională Informațiile vin la scurt timp după ce mediatori din Qatar au zburat la Teheran pentru a facilita înțelegerea. În anunțul inițial al președintelui american Donald Trump, publicat pe Truth Social joi, erau enumerate mai multe țări din regiune ca fiind de acord cu înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite; Pakistan și Qatar au fost menționate ca actori implicați operațional în mediere. Separat, proiectul de acord descris intră în contradicție cu o afirmație recentă a lui Trump, care susținea că înțelegerea ar cere ca „niciun ban să nu schimbe mâinile”, în timp ce documentul ar include eliberarea de fonduri și transferuri în numerar, conform detaliilor citate de publicație. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
SUA condiționează orice relaxare financiară pentru Iran de dezmembrarea verificată a programului nuclear , potrivit declarațiilor secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , citate de The Jerusalem Post . Hegseth a spus la CBS News că „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – niciodată, punct”, insistând că viitorul aranjament este „bazat pe performanță”. În această logică, „nu vor fi eliberați bani către Iran până când nu își îndeplinește obligațiile”, a afirmat oficialul american, adăugând că „nu există încredere” și că partea americană va „verifica totul”. În același context, Hegseth a susținut că materialul nuclear „va fi distrus și îndepărtat”, iar programul nuclear „va fi dezmembrat”. El a mai spus că unele detalii apărute public despre acord ar fi „complet greșite”, fără a preciza care sunt acestea. Ce se știe despre proiectul de acord și ce rămâne în discuție Publicația notează că, anterior, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, într-un proiect final de memorandum de înțelegere cu Statele Unite, Teheranul ar accepta să nu producă sau să dobândească arme nucleare. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear actual, inclusiv să se abțină de la îmbogățirea uraniului și de la extinderea facilităților nucleare, potrivit articolului. Context regional: cine ar fi „aprobat” acordul, potrivit lui Trump În anunțul inițial despre acord, postat pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, a enumerat mai multe țări din regiune care ar fi aprobat înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pakistan și Qatar, implicate în medierea negocierilor dintre SUA și Iran, au fost de asemenea menționate. Miza imediată a formulei „performanță înainte de bani” este că orice beneficiu economic pentru Iran ar depinde de pași concreți și verificabili privind programul nuclear, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, mecanismele de verificare sau forma exactă a eventualelor fonduri care ar urma să fie „eliberate”. [...]
Convorbirea Zelenski–Trump mută din nou discuția despre pace în zona G7 , după ce negocierile sub egida SUA nu au produs un acord între Kiev și Moscova în ultimele luni, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit telefonic cu președintele american Donald Trump, pe care l-a felicitat cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a spus că discuția despre pace a fost „destul de detaliată” și că i-a urat lui Trump „mult succes”, în special „în eforturile sale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei și a menționat explicit etape ale acestui ajutor, „de la rachetele Javelin la sistemele Patriot ”. Ce urmează: discuții aprofundate la summitul G7 Liderul ucrainean a mai spus că cei doi au discutat despre „măsurile care ar putea contribui la instaurarea păcii” și că l-a informat pe președintele american despre „ultimele evoluții pe câmpul de luptă” și despre „consolidarea pozițiilor” Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, cei doi au convenit să continue discuțiile în cadrul unei întâlniri la summitul G7. Context: negocieri blocate și atenția Washingtonului spre Iran În același timp, materialul notează că mai multe cicluri de negocieri pentru găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, desfășurate sub egida SUA, nu au reușit să apropie Kievul și Moscova de un acord, pe fondul mutării atenției Washingtonului spre Iran. Anterior, consilierul președinției ucrainene Dmitro Litvin a descris convorbirea drept „fructuoasă” și a spus că a durat între 30 și 35 de minute. Digi24 mai arată că Zelenski urmează să participe marți la o reuniune de lucru cu liderii G7, la Evian, în Franța, în prezența președintelui american. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
