Știri
Știri din categoria Externe

Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN, pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran.
În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil, directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House, despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii).
Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune.
Recomandate

Iranul ridică miza negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz , susținând că SUA nu mai pot „dicta” politica altor state, în timp ce Washingtonul analizează o nouă propunere a Teheranului pentru deblocarea rutei maritime, potrivit Agerpres . Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, ceea ce a slăbit piețele energetice mondiale și a transformat strâmtoarea într-un punct central al negocierilor pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate, în pofida armistițiului Tentativele de relansare a discuțiilor privind o încetare de durată a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inițiate în Pakistan în urmă cu peste două săptămâni, au eșuat până acum, deși un armistițiu este în vigoare de peste trei săptămâni. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că o nouă propunere iraniană este „în curs de examinare”, după informații apărute în presă despre o ofertă a Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Mesajul Teheranului: presiune politică și ofertă de cooperare militară Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării iranian, Reza Talaei-Nik, a afirmat, citat de televiziunea de stat, că SUA „nu mai sunt în poziția de a-și dicta politica unor națiuni independente” și că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele sale ilegale și iraționale”. Tot el a spus că Iranul este pregătit să își împărtășească „capacitățile de apărare militară” cu „țări independente”, în special cu statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării ai organizației în Kârgâzstan. OCS reunește, pe lângă Iran, zece țări, inclusiv China, India și Rusia, și își propune să fie o contrapondere la SUA. Teheranul a mai susținut, prin același oficial, că este gata să împărtășească membrilor OCS „experiența” sa privind „înfrângerea Statelor Unite”. [...]

Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]

Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]

Blocajul din Strâmtoarea Hormuz ține sus prețurile la energie și blochează negocierile de pace : eforturile SUA de a încheia războiul cu Iranul au intrat în impas, pe fondul disputei simultane privind controlul asupra rutei maritime prin care trece circa 20% din petrolul mondial și viitorul programului nuclear iranian , potrivit NPR . Secretarul de stat american Marco Rubio a indicat că discuțiile sunt „blocate”, pe măsură ce crește reacția internațională la blocada din Strâmtoarea Hormuz, care a întrerupt aprovizionarea globală cu combustibili și a împins în sus costurile de trai. Rubio a spus că ultima propunere a Iranului, relatată inițial de Axios, este „mai bună decât ne așteptam”, dar a invocat și o conducere „profund fragmentată” la Teheran, care complică negocierea unui acord. Miza economică: o rută energetică strategică, aproape paralizată Rubio a respins ideea ca Iranul să „normalizeze” un sistem în care decide cine folosește o cale navigabilă internațională și „cât trebuie să plătească” pentru a o utiliza. În același timp, traficul prin strâmtoare a ajuns „în mare parte” în standstill după ce Iranul a încercat să-și impună controlul ca represalii la loviturile SUA și Israelului. Pe de altă parte, SUA au impus și o blocadă navală asupra porturilor iraniene, măsură descrisă ca instrument de presiune economică pentru a forța acceptarea termenilor Washingtonului privind încetarea războiului. NPR notează și un incident separat: un distrugător cu rachete ghidate a împiedicat un petrolier iranian să navigheze către un port din Iran, potrivit Comandamentului Central al SUA, care a comunicat pe rețelele sociale. Negocierile, blocate de dosarul nuclear Rubio a afirmat că nu s-a înregistrat progres în cererea SUA ca Iranul să renunțe la ambițiile nucleare, pe care le-a descris drept „problema fundamentală” și „miezul” discuțiilor. „Acea problemă fundamentală trebuie încă înfruntată. Asta rămâne problema centrală aici.” Tot el a insistat că orice acord trebuie să prevină „definitiv” posibilitatea ca Iranul să accelereze („sprint”) către o armă nucleară. Reacții internaționale și presiune diplomatică Pe fondul scumpirii combustibililor, lideri internaționali au criticat prelungirea crizei. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a acuzat administrația SUA că „nu are o strategie” și a avertizat că, în astfel de conflicte, „nu e suficient să intri — trebuie și să ieși”. Bahrain a convocat o reuniune la nivel înalt la ONU pentru a cere redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Potrivit NPR, majoritatea statelor au susținut apelul Bahrainului, în timp ce reprezentanții Rusiei și Chinei au pus blocada pe seama loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului; declarația sponsorizată de Bahrain nu a menționat blocada impusă de SUA asupra trecerii. Australia a anunțat, la rândul ei, o rundă de discuții în Japonia, China și Coreea de Sud pe tema „securității energetice comune”, pe fondul temerilor legate de posibile controale la export în Asia; ministrul de externe Penny Wong a spus că statele din regiune, care își asigură 80% din petrol prin strâmtoare, sunt „afectate disproporționat”. Context regional: tensiuni în Liban și mișcări în Irak În Liban, armistițiul dintre Israel și Hezbollah pare fragil: Israelul a lovit sudul țării, iar Hezbollah a lansat mai multe drone către trupele israeliene. NPR arată că discuțiile SUA-Iran, care au stagnat, sunt conectate de acest armistițiu, iar Iranul a cerut anterior oprirea atacurilor Israelului în Liban ca o condiție pentru continuarea negocierilor. Separat, liderii politici irakieni au convenit asupra unui nou premier desemnat, Ali al-Zaidi, bancher și nou-venit în politică. El este văzut ca o soluție de compromis după ce președintele Donald Trump a respins un fost premier susținut de Iran, Nouri al-Maliki. Parlamentul irakian are la dispoziție o lună pentru a aproba cabinetul și programul de guvernare. [...]

Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]

Echipa de securitate națională a lui Trump analizează un plan iranian de pace care ar viza oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de energie, potrivit Al Jazeera . În paralel, discuțiile privind programul nuclear al Iranului sunt amânate, ceea ce mută presiunea diplomatică pe măsuri imediate legate de securitatea transportului maritim. Miza economică este legată direct de Hormuz: orice blocaj sau restricție în zonă poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și poate afecta lanțurile de aprovizionare, cu efecte în cascadă asupra costurilor de transport și a prețurilor la nivel global. Ce se știe despre demersul SUA Conform informațiilor publicate, echipa de securitate națională a președintelui SUA „revizuiește” un plan de pace propus de Iran, care ar avea ca obiective: oprirea războiului; redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, SUA ar fi decis să amâne discuțiile privind programul nuclear al Iranului, fără ca materialul citat să ofere un calendar sau condiții pentru reluarea lor. Mișcările Teheranului și rolul Rusiei În același context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , la Sankt Petersburg. Araghchi a declarat că Teheranul „ia în considerare” o solicitare a SUA de a reporni negocierile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile nu reiese dacă planul iranian are deja acceptul de principiu al Washingtonului sau ce concesii ar presupune. Următorul indicator relevant va fi dacă SUA și Iranul anunță un format de discuții și pași concreți pentru securizarea/redeschiderea Hormuzului, înaintea reluării dosarului nuclear. [...]