Știri
Știri din categoria Apărare
Conflictul din Iran scoate în evidență o problemă de cost care poate schimba prioritățile de înzestrare ale Occidentului, pentru că armele ieftine, produse în masă, pot forța adversarul să consume interceptoare mult mai scumpe și să-și epuizeze stocurile, potrivit unei analize prezentate de Adevărul. Miza economică devine, astfel, parte din miza militară: apărarea ajunge să coste disproporționat față de atac.
Un exemplu sunt dronele Shahed folosite de Iran, care ar costa între 20.000 și 50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei), dar pot obliga adversarii să răspundă cu interceptoare mult mai scumpe: rachete PAC-3 de circa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) sau sisteme THAAD care pot ajunge la 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) per unitate. Chiar și cu rate de interceptare ridicate, dezechilibrul rămâne, iar analiștii descriu fenomenul drept „asimetrie economică”: este mai scump să te aperi decât să ataci.
Specialiștii citați în analiză arată că strategia bazată pe volum — lansarea unui număr mare de sisteme ieftine — poate suprasolicita chiar și apărări avansate. În această logică, pierderile mari nu mai sunt neapărat un eșec, ci o componentă acceptată a planului operațional, în contrast cu doctrina occidentală axată pe precizie și tehnologie de vârf.
Presiunea nu este doar financiară, ci și industrială. Analiza notează dificultăți în lanțurile de aprovizionare și limite de producție, cu întârzieri la livrările de interceptoare THAAD, următoarele unități fiind programate abia pentru 2027.
În paralel, războiul ar fi accelerat consumul de muniție al SUA: estimările indică faptul că aproape jumătate din anumite tipuri de rachete au fost deja folosite. Refacerea stocurilor ar putea dura între unu și patru ani, ceea ce ar crea vulnerabilități pe termen scurt, mai ales în scenariul unui conflict cu o putere majoră, precum China, unde consumul ar fi și mai ridicat.
Un alt punct sensibil este dependența industriei americane de apărare de lanțuri de aprovizionare care includ furnizori din China. Componente considerate esențiale pentru sisteme precum rachetele Tomahawk sau munițiile ghidate ar fi legate, direct sau indirect, de astfel de surse, ceea ce este descris ca risc strategic, în special pe fondul tensiunilor geopolitice și al unui posibil conflict în zona Taiwanului.
În context, Adevărul mai amintește și despre demisia secretarului Marinei SUA, pe fondul tensiunilor din Pentagon, într-un material separat: Adevărul.
Concluzia analizei este că platformele tradiționale (avioane de luptă, bombardiere, nave) rămân centrale, dar vor fi completate de sisteme mai simple și mai accesibile, folosite pentru misiuni riscante sau pentru a conserva resursele scumpe. În această „nouă logică”, avantajul nu ar mai veni doar din sofisticare, ci din capacitatea de a echilibra costul, volumul și eficiența în utilizarea armelor.
Recomandate
Distrugerea celei mai mari rețele de tuneluri Hezbollah din sudul Libanului ridică miza operațională la granița Israel–Liban , prin eliminarea unei infrastructuri subterane descrise de armata israeliană ca fiind pregătită să susțină pe termen lung mii de luptători și să servească drept bază pentru atacuri, potrivit HotNews . Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat marți că au distrus „cea mai vastă” rețea de tuneluri a Hezbollah din sudul Libanului, despre care susțin că a fost construită cu sprijin semnificativ din partea Iranului, informație relatată de The Jerusalem Post. Ce a găsit IDF în teren și cum arăta rețeaua Armata israeliană afirmă că sistemul era format, în esență, din două tuneluri majore construite de-a lungul unui deceniu, care ajungeau la adâncimi de aproximativ 25 de metri și aveau o lungime totală de 2 kilometri. Deși erau amplasate unul lângă altul, cele două tuneluri nu erau conectate, potrivit Times of Israel. În interior, trupele israeliene spun că au găsit arme și echipamente care ar fi permis membrilor Hezbollah să rămână în subteran perioade îndelungate. Unul dintre tuneluri ar fi avut aproximativ 10 camere, fiecare cu mai multe paturi suprapuse. De ce contează: infrastructură pentru „mii de luptători” și scenarii de atac Potrivit IDF, rețeaua putea găzdui arme, sisteme de comunicații și alte infrastructuri operaționale pentru mii de luptători ai forțelor speciale Radwan din cadrul Hezbollah, miliție libaneză șiită aliată Iranului. IDF susține că tunelurile au fost „finanțate de regimul terorist iranian” și că făceau parte din planul Hezbollah de a „cuceri Galileea”. Armata israeliană mai afirmă că aceste sisteme subterane erau gândite ca punct de sprijin pentru pregătirea unor eventuale atacuri asupra orașelor israeliene, însă planurile de invazie „nu s-au materializat niciodată”. Context: cea mai mare rețea descoperită până acum în sudul Libanului Militarii israelieni mai depistaseră alte trei rețele similare în timpul invaziei în Liban din 2024, însă cea anunțată acum, în apropiere de orașul Kantara, este descrisă drept cel mai mare sistem de tuneluri subterane descoperit până în prezent în sudul Libanului. Kantara este situat în sudul Libanului, la 11 kilometri de frontiera cu Israelul. [...]
Întârzierile la livrările de armament din SUA împing Europa să accelereze producția de apărare , pe fondul redirecționării unor stocuri americane către alte teatre de conflict, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis marți de președinții Finlandei și Estoniei, care au discutat inclusiv despre întârzieri ce afectează echipamente destinate Europei. Livrări întârziate și presiune pe capacitatea industrială europeană Cei doi lideri au admis că unele livrări de echipamente din SUA către Europa sunt întârziate din cauza războiului din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Agerpres agenției Reuters. Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte zone din cauza războiului din Iran, dar a precizat că nu consideră situația îngrijorătoare pentru Finlanda. Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că țara sa a fost informată despre întârzieri legate de sistemele de rachete HIMARS, iar concluzia sa a fost că Europa trebuie să-și accelereze semnificativ dezvoltarea industriei de apărare. „Este un semnal că atât în Estonia, cât și în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede.” În același context, Reuters a relatat anterior, la 16 aprilie, citând surse familiarizate cu subiectul, că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni – inclusiv din țările baltice și Scandinavia – că unele livrări de arme contractate anterior ar urma să fie amânate, pe fondul epuizării stocurilor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Context: rolul Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei În paralel, Stubb a susținut că Europa ar trebui să-și reevalueze perspectiva asupra Ucrainei în materie de securitate, afirmând că „Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers” din punct de vedere militar și că ar trebui puse întrebări „serioase” despre aderarea Ucrainei la UE și NATO. El a mai spus că, în ultimele patru luni, Ucraina „s-a descurcat mult mai bine decât Rusia” și a avansat estimări privind pierderile rusești și raportul pierderilor, precum și capacitatea Ucrainei de a lansa rachete și drone asupra Rusiei. Aceste afirmații nu sunt însoțite în material de detalii metodologice sau confirmări independente. De ce contează Întârzierile la livrările americane, chiar și punctuale, amplifică presiunea asupra statelor europene să reducă dependența de stocurile și ritmul de livrare ale SUA, prin: creșterea capacităților de producție în Europa; accelerarea programelor de achiziții și a lanțurilor de aprovizionare; prioritizarea investițiilor în sisteme critice (precum apărarea antiaeriană și muniția), acolo unde apar blocaje. În lipsa unor termene și volume precizate în material pentru livrările amânate, amploarea efectului operațional rămâne neclară, însă mesajul politic al celor doi președinți este că fereastra de timp pentru consolidarea industriei europene de apărare se îngustează. [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
România își accelerează optimizarea apărării antidrone, cu un orizont de circa un an , pe fondul incidentelor recente în care drone au ajuns accidental pe teritoriul național, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că actualele capabilități, deja îmbunătățite față de anii trecuți, permit protecția pe o anumită zonă, iar „din momentul acesta” România va fi „complet apărată” în urma optimizărilor în curs. Declarațiile au fost făcute la Dubrovnik , într-o conferință de presă organizată în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări , în contextul întrebărilor despre necesitatea schimbării reacției României după seria de incidente. De ce contează: trecerea de la reacție la capabilități „în timp real” Mesajul central al președintelui este că incidentul nu ar fi fost rezultatul unei intenții directe împotriva României, ci efectul colateral al atacurilor asupra unor orașe ucrainene de la graniță, în urma cărora dronele ar fi intrat „accidental” pe teritoriul românesc, inclusiv într-o zonă „neobișnuită” față de episoadele anterioare (menționând diferența dintre zona Deltei Dunării și zona Galațiului). În același timp, șeful statului leagă răspunsul operațional de o componentă tehnologică și de cooperare cu partenerii occidentali, pe care o descrie ca fiind necesară într-un domeniu care „se dezvoltă extrem de rapid”. Ce spune Nicușor Dan despre calendar și măsurile în curs Președintele afirmă că România are deja capacitatea de a se proteja în fața acestor incidente și că sistemele de apărare au fost îmbunătățite în ultimii ani, urmând noi optimizări pe termen de aproximativ un an. „Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, un an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.” Cooperare cu SUA și Marea Britanie: platformă pentru drone și antidrone În declarațiile citate, Nicușor Dan menționează un protocol semnat recent între secretarul forțelor terestre americane și ministrul Apărării, pe care îl prezintă drept răspuns la nevoia de a lucra „în timp real”. Potrivit președintelui, România a agreat împreună cu Statele Unite și Marea Britanie să fie parte a unei platforme de producție și distribuție pentru sisteme de drone și antidrone „în timp real”, cu scopul de a evita procedurile de achiziție. Contextul incidentelor Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, mai multe drone au ajuns pe teritoriul României, pe fondul atacurilor rusești asupra unor orașe ucrainene aflate în apropierea graniței, mai notează Digi24. [...]
Războiul din Iran a scos în evidență vulnerabilități care pot deveni costuri directe pentru apărarea europeană , de la penuria de muniții la flote subdimensionate și tensiuni politice interne, într-un moment în care oficiali militari europeni avertizează că Rusia ar putea fi în poziția de a ataca un stat membru NATO până în 2029, potrivit Adevărul . Conflictul dintre SUA-Israel și Iran nu a implicat NATO, dar a funcționat ca un „test de stres” pentru capacitatea Alianței de a susține un efort militar de durată. Generalul Dominique Tardif, adjunctul șefului Forțelor Aeriene franceze, a spus că lecțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu trebuie privite împreună atunci când sunt proiectate „războaiele de mâine” și dezvoltarea capabilităților. Cinci deficiențe cu impact operațional și bugetar Lista de vulnerabilități discutată de POLITICO cu diplomați, oficiali NATO și experți în apărare indică probleme care, dacă sunt confirmate în planificarea militară, ar împinge statele europene spre investiții accelerate în muniții, apărare aeriană, capabilități de lovire la distanță și flote. Principalele puncte: Penurie de muniție și interceptori : SUA ar fi consumat aproape jumătate din stocul total de rachete critice Patriot, iar oficiali francezi au avertizat că rezervele de rachete Aster și Mica s-au epuizat în primele două săptămâni de război. Un diplomat NATO a spus că, dacă SUA își mută atenția spre Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa. Justin Bronk ( Royal United Services Institute ) a avertizat că, în ritmul actual, aliații ar putea rămâne fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în „câteva săptămâni”, pe fondul producției ruse de „6.000 până la 7.000” de drone de atac pe lună, și a pledat pentru interceptori mai accesibili și pentru măsuri de protecție pasivă (de exemplu, adăposturi fortificate pentru avioane). Lipsa muniției ar urma să fie un subiect important la summitul NATO din iulie , potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Limite ale superiorității aeriene : capacitatea Iranului de a continua atacuri cu rachete și drone, în pofida campaniei aeriene americane, arată limitele ideii că o țară poate fi „trimisă în genunchi” doar prin bombardamente convenționale, potrivit lui Pieter Wezeman (SIPRI). În acest context, Bronk a indicat nevoia de investiții accelerate în arme de precizie cu rază lungă, inclusiv pentru a lovi producția de drone și ținte militare în adâncime. Flote subdimensionate și disponibilitate scăzută : desfășurarea limitată a Europei pentru a sprijini aliații din Golf a evidențiat investiții insuficiente în forțele navale. Exemplul dat este Marea Britanie, care a avut nevoie de trei săptămâni pentru a trimite distrugătorul HMS Dragon spre Mediterană, iar nava s-a întors în port din cauza unei defecțiuni tehnice. Șeful marinei britanice, Gwyn Jenkins, a recunoscut că Royal Navy nu este pregătită de război, iar premierul canadian Mark Carney a spus anterior că mai puțin de jumătate din flota Canadei este operațională. Experți citați arată că, într-un conflict cu Rusia, flotele ar fi esențiale pentru misiuni anti-submarin și pentru contracararea navelor cu rachete de croazieră Kalibr. Dezbinare politică persistentă : războiul ar fi adâncit prăpastia în interiorul NATO, în condițiile în care Europa a refuzat cererile președintelui american Donald Trump de sprijin militar, iar Washingtonul ar fi elaborat opțiuni de represalii. În paralel, Trump a continuat să atace NATO, numind-o în mod repetat „tigru de hârtie”. Riscul, potrivit lui Ed Arnold (fost oficial NATO), este ca SUA să decidă „de data aceasta nu ne implicăm” sau să se limiteze la o desfășurare redusă în cazul unei invazii ruse. Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a susținut că europenii ar trebui să adopte o abordare „tranzacțională”, legând sprijinul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz de angajamentul Washingtonului față de NATO. Ucraina ca furnizor de capabilități : Ucraina a trimis experți în drone pentru a ajuta țări din Orientul Mijlociu și a semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu națiuni din Golf. NATO și-a extins legăturile instituționale cu Ucraina, inclusiv printr-un centru comun de instruire și cercetare în Polonia și printr-un program industrial pentru achiziția de tehnologie din Ucraina (UNITE-Brave NATO). Un diplomat NATO a spus că „Ucraina acționează ca un furnizor de securitate”. Ce urmează: presiune pe planificare și pe stocuri În lectura prezentată, miza imediată pentru NATO este trecerea de la constatări la decizii de planificare și achiziții, în special pe zona de muniții și apărare aeriană, unde consumul rapid poate deveni un punct de vulnerabilitate într-un conflict de durată. În paralel, problemele de disponibilitate ale flotelor și tensiunile politice transatlantice rămân factori care pot întârzia sau limita răspunsul Alianței într-un scenariu de criză. Pentru context suplimentar din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul . [...]
Ucraina pregătește exportul de armament produs intern, mizând pe venituri care să finanțeze apărarea , după ce capacitățile de producție au ajuns să depășească nevoile imediate ale armatei, potrivit Adevărul . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, în anumite segmente, există „un surplus de capacitate de până la 50%”. Decizia are o miză economică directă: exporturile ar urma să aducă bani într-o perioadă în care Ucraina își susține efortul de război și, în același timp, își extinde industria de apărare. Zelenski a afirmat că armata ucraineană va avea prioritate la aprovizionare, iar „ceea ce depășește această valoare va fi exportat”. Ce ar urma să exporte și cu cine discută Kievul Zelenski a indicat că Ucraina lucrează deja cu țări din Orientul Mijlociu, Europa și Caucaz într-un format de cooperare numit „ acorduri pentru drone ”. În plus, a spus că există „o propunere” și pentru partenerii americani. Acordul vizat ar urma să includă: drone; sisteme de apărare; „alte tipuri de arme”. Condițiile anunțate: control și direcționarea veniturilor către apărare Președintele Ucrainei a insistat că termenii trebuie să fie în avantajul țării, cu „o supraveghere clară”, iar veniturile obținute din exporturi să fie folosite pentru consolidarea apărării. „Încă o dată, termenii trebuie să fie în avantajul Ucrainei, trebuie să existe o supraveghere clară, iar veniturile din exporturi trebuie să consolideze apărarea Ucrainei. Așa va fi.” În context, Zelenski a amintit că Ucraina și-a sporit producția de armament de la declanșarea invaziei ruse, în urmă cu peste patru ani. Materialul nu precizează un calendar pentru începerea exporturilor și nici volumele sau țările către care ar urma să fie livrate armele. [...]
