Știri
Tag: republica moldova

Republica Moldova va lansa în 2027 sistemul de avertizare publică „MD-ALERT”. Potrivit Mediafax , Guvernul de la Chișinău a aprobat conceptul unui mecanism de informare rapidă a populației în situații de pericol, similar cu RO-ALERT din România. „În prezent, țara noastră nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică, capabil să transmită în timp real mesaje către populație în situații de risc precum inundații, valuri de căldură extreme sau precipitații abundente. În acest context, instituirea unui sistem modern de alertare devine o necesitate pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Conform informațiilor transmise, MD-ALERT va funcționa prin rețelele de comunicații mobile și va folosi tehnologii care permit trimiterea mesajelor direct către persoanele aflate în zonele vizate. Autoritățile susțin că nu va fi nevoie de instalarea unor aplicații suplimentare, iar sistemul ar urma să sprijine intervenții mai rapide în caz de urgență. Costul estimat al implementării este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii cinci ani. Finanțarea este acoperită integral dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar după această perioadă costurile de întreținere, estimate la circa 340.000 de euro pe an, vor fi suportate din bugetul de stat. [...]

Ambasadorul Rusiei la București susține că România nu și-ar permite costul reunificării , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile lui Vladimir Lipaev dintr-un interviu acordat agenției ruse TASS. Diplomatul afirmă că Republica Moldova este „una dintre cele mai sărace țări din Europa” și că un eventual proces de reunificare ar pune presiune pe bugetul României , prin costuri pe care autoritățile de la București nu le-ar putea acoperi. În aceeași intervenție, Lipaev leagă situația economică a Republicii Moldova de politicile echipei președintei Maia Sandu și spune că, în aceste condiții, ar exista „îngrijorări” la București privind sustenabilitatea financiară a unirii. Ambasadorul adaugă că, în opinia sa, discuția publică ar fi orientată mai degrabă spre integrarea Republicii Moldova prin aderarea la Uniunea Europeană, pe motiv că acest parcurs ar permite României să transfere „o parte semnificativă a costurilor” către partenerii europeni. Pe componenta politică și socială, Lipaev susține că ideea unirii nu ar avea sprijin majoritar în Republica Moldova. În argumentația sa, el invocă interpretări istorice despre relația dintre România și teritoriul Basarabiei în secolul al XX-lea, prezentate ca motive pentru care populația ar respinge proiectul. Diplomatul afirmă, totodată, că „amintirea acelor evenimente” ar funcționa, în formularea sa, ca un „vaccin” împotriva unirii și că „majoritatea populației” nu ar susține o astfel de inițiativă. În plus, ambasadorul lansează acuzații privind o influență puternică a României asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. El vorbește despre „românizarea” societății și despre rolul elitelor politice pe care le descrie ca fiind loiale Bucureștiului. În același registru, Lipaev afirmă că în școli s-ar preda limba română și „istoria românilor”, iar o parte a liderilor politici de la Chișinău ar deține pașapoarte românești, inclusiv președinta Maia Sandu. Ambasadorul mai susține că foști și actuali oficiali români ar fi numiți în funcții cheie în guvernul Republicii Moldova și că România ar fi plasat sub control direct sectoare precum securitatea, energia și sistemul bancar. Pe de altă parte, Mediafax amintește poziții exprimate recent de lideri politici din Republica Moldova și România. La începutul lunii ianuarie, Maia Sandu a declarat că ar vota pentru reunificare dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. În România, președintele Nicușor Dan a avut un răspuns similar, însă a spus că „momentan nu există o majoritate”, iar premierul Ilie Bolojan a afirmat că ar vota „afirmativ” la un referendum privind unirea, mai notează sursa. Declarațiile ambasadorului rus vin într-un context în care tema unirii rămâne una sensibilă politic și cu implicații economice, iar discuțiile publice sunt influențate atât de poziționări interne, cât și de mesaje venite din exterior. [...]