Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile din Republica Moldova împing pregătirea pentru urgențe nucleare în zona de „instrucțiuni pentru populație”, după ce președinta Maia Sandu a cerut cetățenilor să urmărească un ghid video publicat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pe fondul riscurilor asociate războiului de la graniță, potrivit Antena 3. Mesajul vine după o vizită la Cernobîl, iar Sandu insistă că „nu există un risc iminent acum”, dar că populația trebuie să știe „cum să se protejeze”.
Recomandarea vizează inclusiv vizionarea materialului împreună cu copiii, pe pagina IGSU, la secțiunea „informații utile”, unde ar exista mai multe ghiduri pentru situații de urgență, inclusiv unul dedicat accidentelor nucleare.
Maia Sandu își justifică apelul prin faptul că, odată cu războiul din apropiere, „inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse”, ceea ce ar impune o conștientizare mai mare a riscurilor și un minim set de măsuri de autoprotecție. Declarațiile au fost făcute după vizita la Cernobîl, iar în articol este menționat că informația a fost relatată de publicația NewsMaker.md.
Într-un podcast al instituției prezidențiale („Jurnal Politic”), publicat pe 2 mai, Sandu a vorbit despre vizita în Ucraina, inclusiv la Cernobîl, spunând că a fost acolo la invitația președintelui Volodimir Zelenski și invocând faptul că „mulți moldoveni au avut de suferit” în urma accidentului nuclear din 1986.
Sandu a susținut că, până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar pentru construirea unui arc deasupra sarcofagului de la Cernobîl, proiect realizat în timp de 30 de ani, la care ar fi participat financiar și Rusia. Ea a afirmat că, în 2024, Rusia ar fi atacat acest obiectiv și ar fi produs daune care, dacă nu sunt atenuate în următorii ani, „până în 2030”, ar putea readuce problema emisiilor radioactive, cu potențial periculos inclusiv pentru Republica Moldova.
„Nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar (…) trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm.”
Președinta Republicii Moldova a mai spus că, „momentan”, lipsește un ghid cu informații despre „ce să facem când vedem o dronă”, dar că le-a cerut responsabililor să realizeze unul.
În context, articolul reamintește că pe 26 aprilie s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl și citează o cercetare Greenpeace potrivit căreia numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații „se apropie de 100.000”. Materialul menționează și faptul că efectele accidentului au fost resimțite inclusiv în România, iar autoritățile au luat măsuri pentru limitarea impactului și au monitorizat urmele contaminării ani la rând.
Recomandate
Acuzațiile Rusiei privind portul Giurgiulești ridică un risc de securitate și reputație pentru un activ logistic-cheie al României în regiune , în condițiile în care Moscova susține că infrastructura ar fi folosită pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru nevoile armatei ucrainene, potrivit Biziday . Declarațiile îi aparțin lui Iuri Pilipson , directorul celui de-al Doilea Departament European din Ministerul rus de Externe, care a afirmat pentru TASS că România ar fi „deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev”. În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că portul moldovean Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România, ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”. Pilipson a invocat și importanța economică a portului, arătând că prin acesta ar trece peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale maritimă. El a mai spus că achiziția operatorului portului a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică” și că ar fi fost menționată utilizarea nodului de transport în „reconstrucția Ucrainei”. Reacția MAE: „propagandă stalinistă” și respingerea narativelor Moscovei Ministerul Afacerilor Externe a reacționat după acuzațiile diplomatului rus. Un purtător de cuvânt al instituției a transmis că: „Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova?” MAE a mai arătat că „identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei” și a legat „războiul și propaganda rusă” de „dorința de control a Moscovei”. Context: acuzații legate și de tema unirii România–Republica Moldova În aceeași declarație, oficialul rus a susținut că majoritatea moldovenilor nu doresc unirea cu România și a contestat sondajele de opinie din România care ar indica o creștere a susținerii pentru unificare. El a invocat date potrivit cărora 76,7% dintre cetățenii moldoveni s-ar fi identificat drept moldoveni, iar 8% drept români, și a descris promovarea subiectului unirii în mass-media drept parte a unei campanii de influențare a opiniei publice din Republica Moldova. Portul este prezentat de operator ca Giurgiulești International Free Port . [...]
Vizita lui Jared Kushner în Israel și Egipt urmărește să deblocheze implementarea planului american pentru Gaza , după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins un punct-cheie privind dezarmarea treptată a Hamas și retragerea concomitentă a trupelor israeliene, potrivit Al Jazeera . Miza este una operațională: planul susținut de SUA, promovat de așa-numitul Board of Peace (Consiliul pentru Pace) , are ca obiectiv un „sfârșit permanent” al războiului din Gaza, dar rămâne blocat în etapa de implementare, în condițiile în care detaliile aplicării sunt încă neclare, iar încetarea focului ar fi fost încălcată în mod repetat. Ce a respins Netanyahu și de ce contează Netanyahu s-a opus explicit unei prevederi din planul în 15 puncte susținut de Donald Trump, care ar fi presupus: dezarmarea graduală a Hamas, cu transferul armelor către o „a treia parte” palestiniană; retragerea simultană a trupelor israeliene din Gaza. Hamas ar fi anunțat că a acceptat o versiune preliminară a înțelegerii și că rămâne angajată față de acord după respingerea Israelului, potrivit informațiilor prezentate de publicație. Cine participă și ce urmează în Cairo Un oficial al Board of Peace a declarat pentru Al Jazeera că Jared Kushner va fi însoțit de: Nickolay Mladenov, director general al boardului și fost ministru în guvernul Bulgariei; Tony Blair, membru al comitetului executiv și fost prim-ministru britanic. Potrivit aceluiași oficial, delegația va „asculta îngrijorările ridicate și va discuta pașii următori”, inclusiv în Egipt, unde sunt programate întâlniri cu mediatori egipteni și alții, pentru „consolidarea unei foi de parcurs”. „Ceea ce este critic este să fim de acord asupra rezultatului dorit și să găsim modalități de a accelera progresul”, a spus oficialul, adăugând că atât boardul, cât și Israelul ar agrea „starea finală”, respectiv o Hamas demilitarizată. Contextul încetării focului: acorduri pe hârtie, implementare contestată Al Jazeera notează că aprobarea de către Hamas a unui acord preliminar privind dezarmarea a fost văzută ca un progres major, însă implementarea rămâne nedefinită. În cadrul unui plan de încetare a focului în 20 de puncte semnat anul trecut, luptele ar fi trebuit să fie oprite pentru a permite dezafectarea armelor de către grupările armate palestiniene și retragerea Israelului din Gaza. Acordul ar mai prevedea transferul puterii către un guvern palestinian tehnocrat, desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și demararea unui efort major de reconstrucție. Publicația relatează însă că ar fi existat încălcări aproape zilnice ale încetării focului, iar autoritățile locale ar fi raportat cel puțin 1.260 de palestinieni uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului. În același timp, Israelul și-ar fi extins treptat zona de control în Gaza, ajungând la aproximativ 70% din enclavă, potrivit articolului. Presiune suplimentară din Cisiordania: violențe ale coloniștilor și reacție rară a SUA Vizita are loc și pe fondul intensificării violențelor coloniștilor israelieni în Cisiordania ocupată, despre care organizațiile pentru drepturi susțin de mult timp că ar fi „permise” de forțele militare israeliene, mai scrie Al Jazeera. Este menționat un asediu al coloniștilor asupra satului Qusra (guvernoratul Nablus), unde localnicii spun că au fost tăiați de la apă și electricitate în contextul unei tentative de confiscare de terenuri. Episodul a atras o reacție neobișnuit de dură din partea ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee , care a descris un caz drept „act de teroare” și a afirmat că ambasada a fost „foarte implicată” și că armata israeliană și poliția au intervenit la solicitarea SUA pentru a îndepărta „teroriștii israelieni”. Potrivit OCHA (Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), au fost documentate 3.033 de atacuri ale coloniștilor în Cisiordania între ianuarie 2025 și iunie 2026, o medie de aproximativ șase pe zi. ONU mai indică faptul că, în 2026, forțele israeliene și coloniștii ar fi ucis 76 de palestinieni, inclusiv 18 copii, în teritoriul ocupat. [...]
Fotografiile cu Emmanuel Macron în vacanță au reaprins disputa despre „președinte absent” în plină criză climatică , după ce imagini cu liderul de la Élysée pe un jet ski au circulat în spațiul public și au atras reacții dure din partea opoziției, relatează Mediafax . Un reportaj foto realizat de o publicație franceză îl arată pe Macron la reședința prezidențială Fort de Brégançon , potrivit AFP. După apariția imaginilor, mai mulți politicieni – în special din zona stângii – au criticat mesajul transmis de președinte într-un context descris drept „vară apocaliptică”. Critici din opoziție: „Franța arde”, iar președintele „se răsfață” Marine Tondelier, lidera Partidului Verde și candidată la președinție, a spus că francezii trec printr-o „vară apocaliptică”, iar în acest context „președintele nostru se răsfață, prin urmare, cu un advertorial despre vacanța sa”, potrivit sursei citate. Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, a criticat direct oportunitatea apariției publice a acestor imagini: „În timpul valului de căldură, când Franța arde, când mulți francezi nu au putut merge în vacanță, președintele se distrează pe un jet ski la Brégançon. Acesta este mesajul? Este foarte bine realizat.” La rândul său, Pierre Ouzoulias, senator comunist de Hauts-de-Seine, a spus că ar fi preferat ca Macron „să fie într-o mașină de pompieri” pentru a ajuta la stingerea incendiilor, adăugând: „Acesta este genul de politică care nu-mi place.” Reacția anturajului lui Macron: „niciun acces autorizat” Anturajul președintelui a susținut că fotograful nu a avut „niciun acces autorizat” pentru realizarea reportajului foto. Aceștia au mai afirmat că „au fost furate fotografii ale președintelui în fiecare an, în ultimii nouă ani”. Imaginile îl arată pe Macron practicând și alte sporturi nautice, inclusiv foil surfing (o formă de surfing cu placă dotată cu „aripă” subacvatică, care ridică placa deasupra apei). Articolul care însoțește fotografiile descrie vacanțele ca fiind „studioase”, cu un birou amenajat în fort și cu zile „petrecute la telefon”, potrivit sursei citate. Totodată, sunt menționate boxul și alergarea ca parte din rutina din vacanță. [...]
Premierul ungar Peter Magyar a cerut revizuirea acordului nuclear cu Rusia , invocând întârzieri majore și costuri deja făcute, într-un proiect care ar trebui să crească producția de energie a Ungariei, potrivit Mediafax . Magyar pune sub semnul întrebării înțelegerea semnată în 2014 la Moscova, în timpul mandatului lui Viktor Orban, prin care compania nucleară de stat rusă Rosatom urma să construiască două noi reactoare la centrala de la Paks (proiectul Paks II ). Directorul general al Rosatom, Alexei Likhachev, susține că firma respectă în continuare calendarul pentru cele două reactoare, în pofida schimbării guvernului după alegerile din aprilie. Întârzieri, costuri și o țintă ratată: 2024 Ca reacție la poziția Rosatom, premierul ungar a afirmat că, dacă acordul ar fi fost respectat, Paks II ar fi trebuit să fie operațională încă din 2024. În schimb, el a descris situația din teren ca fiind departe de o centrală funcțională, iar costurile totale de până acum ar ajunge la 2,8 miliarde de euro (aprox. 14 miliarde lei), potrivit telex.hu, citat de Mediafax. Ce verifică acum guvernul de la Budapesta Executivul ungar derulează o „revizuire completă” a proiectului, care include: finanțarea; sistemele de răcire. Magyar a criticat și soluția tehnică, afirmând că planurile au fost acceptate deși, la nivel global, nu se mai construiesc centrale care nu folosesc un sistem de răcire în circuit închis și care sunt astfel expuse mediului. De ce contează: presiune pe securitatea energetică În paralel, valurile de caniculă din această vară au coborât nivelul Dunării la minime istorice, ceea ce a redus producția centralei nucleare Paks — care furnizează în mod normal aproximativ o treime din energia electrică a Ungariei — la puțin peste 10%, conform informațiilor din articol. În acest context, incertitudinile legate de Paks II pot amplifica riscurile operaționale pentru sistemul energetic al Ungariei, în special în perioade de stres climatic și hidrologic. [...]
Rusia își securizează logistica militară cu Iranul prin Marea Caspică , reducând expunerea la presiunea SUA asupra rutelor maritime din Golful Persic, potrivit Focus . Noua rută, descrisă de presa britanică drept „Caspian Express”, ar funcționa ca „coloană vertebrală” pentru sprijinul Moscovei către Teheran și ar permite ambelor state să ocolească „gâturile de sticlă” controlate de Occident pe rutele maritime. Coridorul traversează Marea Caspică – un bazin închis, fără acces direct la oceanele lumii – ceea ce îl face dificil de atins pentru SUA ca putere navală. Publicația britanică The Telegraph susține că zona devine un „bastion” în afara razei occidentale, iar Moscova ar replica, în alt teatru, un model logistic folosit anterior în Siria. De la „Syrien-Express” la „Caspian Express” În războiul din Siria, Rusia a menținut ani la rând regimul lui Bashar al-Assad printr-o legătură maritimă între Crimeea ocupată și portul sirian Tartus, rută cunoscută drept „Syrien-Express”. După ce Turcia a închis Bosforul pentru navele de război în 2022, traseul a fost afectat, iar odată cu căderea regimului Assad în 2024, s-a prăbușit, notează articolul. Acum, Moscova ar muta principiul pe Marea Caspică, folosind avantajul geografic al unei rute mai greu de blocat sau monitorizat de către SUA. Ce transportă coridorul și de ce contează economic și operațional Pe acest culoar, Rusia ar livra către Iran arme și echipamente, iar Iranul ar importa bunuri esențiale precum grâu, furaje și petrol, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova urmărește și consolidarea unui coridor Nord–Sud care leagă Rusia de Iran prin Azerbaidjan și mai departe de India, ocolind punctele maritime sensibile controlate de Occident. Dimensiunea financiară a cooperării militare este semnificativă, potrivit datelor citate în material: Iran ar fi sprijinit Rusia din 2022 cu rachete și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,2 miliarde lei ), inclusiv sute de rachete cu rază scurtă Fath-360 și 200 de rachete sol-aer. Rusia ar fi cheltuit dinspre finalul lui 2021 peste 4 miliarde dolari (aprox. 18,1 miliarde lei ) pentru bunuri militare iraniene. Un punct central îl reprezintă dronele: Iranul ar furniza componente și tehnologie pentru flota rusă de drone Shahed, iar în zona economică specială Alabuga Rusia ar fi construit, cu ajutor iranian, capacități de producție de până la 6.000 de drone pe an , potrivit The Telegraph. Portul rus Olya, în nordul Mării Caspice, este descris drept principal hub de transbordare pentru componente de drone și muniție. Reacția SUA și escaladarea riscurilor în jurul Mării Caspice Washingtonul ar privi cu îngrijorare apropierea Moscova–Teheran. Oficialii americani citați de New York Times susțin că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile după ce ar fi pierdut 60% din arsenalul de drone într-un război. În același timp, tensiunile din regiune s-au amplificat: Israel ar fi lovit din aer baza navală iraniană Bandar-e Anzali de la Marea Caspică, distrugând infrastructură portuară și mai multe ambarcațiuni – prima operațiune aeriană israeliană raportată în această zonă. La final de iulie, o dronă ucraineană ar fi lovit o navă comercială iraniană pe Marea Caspică, incident soldat cu moartea unui marinar; în replică, Teheranul ar lua în calcul atacuri asupra portului ucrainean Odesa, potrivit relatării din articol. Pentru companii și state, miza imediată este una operațională: o rută logistică mai puțin vulnerabilă la blocade poate susține fluxuri de armament și bunuri critice pe termen lung, dar crește și riscul de incidente și lovituri asupra infrastructurii portuare din jurul Mării Caspice. [...]
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO , după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax , care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk. Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian. Ce au anunțat autoritățile poloneze Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni. Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime. De ce contează: semnal de escaladare și cooperare transatlantică Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”. „Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk. Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate. Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol. [...]
