Știri
Știri din categoria Externe

Autoritățile din Republica Moldova împing pregătirea pentru urgențe nucleare în zona de „instrucțiuni pentru populație”, după ce președinta Maia Sandu a cerut cetățenilor să urmărească un ghid video publicat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pe fondul riscurilor asociate războiului de la graniță, potrivit Antena 3. Mesajul vine după o vizită la Cernobîl, iar Sandu insistă că „nu există un risc iminent acum”, dar că populația trebuie să știe „cum să se protejeze”.
Recomandarea vizează inclusiv vizionarea materialului împreună cu copiii, pe pagina IGSU, la secțiunea „informații utile”, unde ar exista mai multe ghiduri pentru situații de urgență, inclusiv unul dedicat accidentelor nucleare.
Maia Sandu își justifică apelul prin faptul că, odată cu războiul din apropiere, „inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse”, ceea ce ar impune o conștientizare mai mare a riscurilor și un minim set de măsuri de autoprotecție. Declarațiile au fost făcute după vizita la Cernobîl, iar în articol este menționat că informația a fost relatată de publicația NewsMaker.md.
Într-un podcast al instituției prezidențiale („Jurnal Politic”), publicat pe 2 mai, Sandu a vorbit despre vizita în Ucraina, inclusiv la Cernobîl, spunând că a fost acolo la invitația președintelui Volodimir Zelenski și invocând faptul că „mulți moldoveni au avut de suferit” în urma accidentului nuclear din 1986.
Sandu a susținut că, până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar pentru construirea unui arc deasupra sarcofagului de la Cernobîl, proiect realizat în timp de 30 de ani, la care ar fi participat financiar și Rusia. Ea a afirmat că, în 2024, Rusia ar fi atacat acest obiectiv și ar fi produs daune care, dacă nu sunt atenuate în următorii ani, „până în 2030”, ar putea readuce problema emisiilor radioactive, cu potențial periculos inclusiv pentru Republica Moldova.
„Nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar (…) trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm.”
Președinta Republicii Moldova a mai spus că, „momentan”, lipsește un ghid cu informații despre „ce să facem când vedem o dronă”, dar că le-a cerut responsabililor să realizeze unul.
În context, articolul reamintește că pe 26 aprilie s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl și citează o cercetare Greenpeace potrivit căreia numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații „se apropie de 100.000”. Materialul menționează și faptul că efectele accidentului au fost resimțite inclusiv în România, iar autoritățile au luat măsuri pentru limitarea impactului și au monitorizat urmele contaminării ani la rând.
Recomandate

Summitul de la Erevan pune pe masă finanțări europene de până la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) pentru Armenia , într-un moment în care Rusia încearcă să-și apere influența economică și politică într-un stat pe care l-a tratat mult timp ca pe un aliat apropiat, potrivit Euronews . Aproape 50 de șefi de stat și de guvern s-au reunit la Erevan pentru summitul Comunității Politice Europene (CPE), iar în paralel este organizat și primul summit oficial UE–Armenia. Evenimentul are loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie, care ar putea consolida direcția pro-europeană dacă partidul Civil Contract, condus de premierul Nikol Pașinian, obține victoria. Miza economică: bani europeni și proiecte de infrastructură În contextul unei deschideri mai mari a opiniei publice armene către UE, liderii europeni au propus extinderea cooperării, inclusiv prin proiecte de infrastructură și dezvoltare economică. Pachetul ar putea aduce finanțări de până la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) în anii următori pentru guvernul de la Erevan, conform aceleiași surse. Pentru UE, câștigarea unui nou partener în regiune capătă greutate suplimentară după ce Georgia a decis să suspende procesul de aderare. Presiunea Moscovei: avertismente și sancțiuni comerciale Armenia a menținut relații strânse cu Rusia după independența din 1991, inclusiv pe zona de securitate, iar Rusia deține în continuare o bază militară pe teritoriul armean. Relația s-a deteriorat însă după evenimentele din 2023 din Nagorno-Karabah, când Azerbaidjanul a intervenit militar, iar 100.000 de etnici armeni au fost expulzați. Pe fondul apropierii de UE, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia nu poate face parte simultan dintr-o uniune vamală cu Uniunea Europeană și cu Uniunea Economică Eurasiatică, din care Armenia face parte din 2015 alături de Rusia, Belarus și Kazahstan. Înaintea reuniunii de la Erevan, Rusia a interzis importul de apă minerală din Armenia, măsură prezentată de Euronews ca o sancțiune. Semnale politice la Erevan și participarea României La Erevan a ajuns și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participare interpretată ca un semnal politic în contextul regional. În deschiderea summitului, Nikol Pașinian a declarat: „Acest summit este important și pentru contextul internațional, mai ales acum, când lumea se confruntă cu multiple provocări în creștere, de la Ucraina până la Orientul Mijlociu. Îndrăznesc să sper că, în urma discuțiilor și deciziilor noastre, acest summit ar putea deveni unul istoric pentru pacea și stabilitatea internațională.” Printre liderii prezenți se numără Emmanuel Macron, Keir Starmer, Mark Carney, Giorgia Meloni, Pedro Sanchez, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Mark Rutte. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan , care a ajuns la Erevan împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ce urmează: testul electoral din 7 iunie Direcția strategică a Armeniei depinde în mare măsură de rezultatul alegerilor parlamentare din 7 iunie și de felul în care guvernul de la Erevan va gestiona, simultan, oferta de cooperare economică a UE și presiunile venite dinspre Moscova. Euronews notează că rămâne de văzut în ce măsură scrutinul va influența echilibrul din regiune. [...]

Amenințarea Iranului de a ataca forțe americane ridică riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim global, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat o misiune navală pentru escortarea navelor blocate, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană a transmis că va ataca forțele americane dacă acestea „încearcă să se apropie sau să intre” în Strâmtoarea Hormuz. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de accesul și controlul asupra rutei maritime. Declarația Teheranului urmează anunțului făcut de Trump privind o operațiune navală denumită „Project Freedom”, care ar urma să ghideze navele rămase blocate în afara strâmtorii. Conform informațiilor publicate, operațiunile sunt programate să înceapă „în următoarele ore”. [...]

Poziția lui Péter Magyar riscă să prelungească blocajul Ungariei în dosarul aderării Ucrainei la UE , după ce liderul Partidului Tisza a condiționat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de cerințe legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Economedia , care citează Bloomberg via Rador Radio România. Conform informațiilor atribuite unor surse Bloomberg care au cerut anonimatul, Uniunea Europeană încearcă să obțină de la Péter Magyar o disponibilitate pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare ale Ucrainei, în contrast cu linia guvernului condus de Viktor Orbán . Totuși, Magyar ar fi formulat condiții „în mare parte” similare cu lista de 11 puncte prezentată de Orbán Kievului în 2024, axată pe drepturile minorității maghiare din Transcarpatia și accesul la educație în limba maghiară. Întâlnirea de la Bruxelles și temele discutate Bloomberg amintește că Péter Magyar și președintele Consiliului European, António Costa, s-au întâlnit miercuri la Bruxelles. Sursele citate spun că Magyar a descris discuția drept „utilă și constructivă”, dar atmosfera ar fi fost mai puțin pozitivă decât la întâlnirea sa anterioară cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un oficial UE a declarat că întâlnirea „a decurs bine” și a inclus și teme precum: bugetul UE; competitivitatea; reuniunea informală a liderilor UE de săptămâna trecută din Cipru. De ce contează: continuitate, nu schimbare, în condiționarea votului Ungariei Potrivit Bloomberg, o poziție fermă a lui Péter Magyar pe acest subiect ar putea dezamăgi Kievul și Bruxelles-ul, care ar fi sperat că o eventuală plecare a lui Viktor Orbán ar accelera eforturile Ucrainei de aderare la UE. În practică, condiționarea sprijinului Budapestei de dosarul minorității maghiare sugerează că, indiferent de schimbarea de lider, linia de negociere a Ungariei poate rămâne un factor de frânare în procesul de extindere. [...]

Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească blocajul care a scos din piață circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze , după ce Iranul a susținut că a lovit cu rachete o navă americană de război, iar SUA au negat incidentul, potrivit HotNews . Televiziunea de stat iraniană a relatat că marina Iranului a împiedicat luni nave de război „americano-sioniste” să intre în strâmtoare. Separat, agenția iraniană Fars a afirmat că două rachete ar fi lovit o navă americană în apropierea insulei Jask, după ce aceasta ar fi ignorat avertismentele Iranului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile. Un oficial american a negat ulterior că vreo navă de război a SUA ar fi fost lovită în strâmtoare. În același timp, agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat luni dimineața că un petrolier a raportat că a fost lovit de proiectile necunoscute în strâmtoare. De ce contează: ruta energetică-cheie rămâne sub presiune Iranul avertizase forțele americane să nu intre pe această rută strategică pentru economia globală, pe fondul unui plan anunțat de președintele Donald Trump privind sprijinirea navelor blocate în Golf. Trump a spus că SUA vor „ghida” navele în siguranță în afara apelor restricționate, fără să ofere detalii suplimentare despre mecanism. „Le-am spus acestor țări că le vom ghida navele în siguranță în afara acestor ape restricționate, astfel încât să își poată relua liber și eficient activitatea” Ca reacție, comandamentul unificat al Iranului le-a transmis navelor comerciale și petrolierelor să evite deplasările necoordonate cu armata iraniană. „Avertizăm că orice forțe armate străine, în special armata agresivă a Statelor Unite, vor fi atacate dacă intenționează să se apropie și să intre în Strâmtoarea Ormuz” Context: blocada a redus fluxurile și a împins în sus prețul petrolului La scurt timp după începutul războiului, Iranul a blocat aproape complet transportul maritim către și dinspre Golf, cu excepția propriilor nave, oprind aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze și determinând o creștere a prețurilor petrolului cu 50% sau chiar mai mult, conform informațiilor citate. Ce urmează: operațiune militară americană de sprijin pentru nave Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că va sprijini operațiunea de salvare cu 15.000 de militari, peste 100 de aeronave terestre și maritime, precum și nave de război și drone, menținând în același timp blocada navală asupra porturilor iraniene. „Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, în timp ce menținem și blocada navală” [...]

Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania riscă să slăbească descurajarea NATO înainte ca Europa să-și poată acoperi singură nevoile de apărare , avertizează doi lideri republicani din Congres, potrivit Digi24 . Mesajul lor: o reducere „prematură” a prezenței SUA în Europa ar putea „transmite un semnal greșit” către Vladimir Putin și ar complica securitatea transatlantică. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers, președinții comisiilor pentru Forțele Armate din Senat și Camera Reprezentanților, spun că sunt „foarte îngrijorați” de decizia președintelui Donald Trump de a retrage o brigadă americană din Germania, stat membru NATO. De ce contează: decalaj între țintele de cheltuieli și capacitatea militară Cei doi republicani argumentează că, deși aliații europeni „se îndreaptă” către alocarea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capacități militare efective „va necesita timp”. În acest interval, o reducere a trupelor americane ar putea afecta descurajarea convențională (capacitatea de a preveni un conflict prin prezență și forță militară credibilă). În declarația comună, ei notează și că Germania ar fi răspuns solicitărilor privind „împărțirea sarcinilor”, prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități logistice pentru forțele americane (acces, baze, drept de survol), în sprijinul Operațiunii Epic Fury . Ce cer în schimb: mutarea trupelor „spre est” și consultare cu Congresul Wicker și Rogers susțin că ar fi în interesul SUA să mențină o forță puternică de descurajare în Europa prin mutarea celor 5.000 de militari „spre est”, către aliații de pe flancul estic. Argumentul lor este că statele din regiune au investit pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani și ar întări „linia de front” a NATO. Totodată, cei doi cer ca orice schimbare majoră a poziționării forțelor americane în Europa să treacă printr-un proces de revizuire și coordonare strânsă cu Congresul și aliații, anunțând că se așteaptă la discuții cu Departamentul Apărării „în zilele și săptămânile următoare” despre implicații. Context: calendarul retragerii și reacția Berlinului Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, proces estimat să fie finalizat în 6–12 luni. Ulterior, Donald Trump a vorbit despre o retragere „drastică”, peste pragul comunicat inițial. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că trebuie să accepte faptul că Trump nu îi împărtășește opiniile pentru a putea lucra împreună în cadrul NATO și a insistat că nu există o legătură între neînțelegerile lor și o retragere planificată de trupe. [...]

Rusia pregătește restricții de comunicații mobile la Moscova între 5 și 9 mai , pe fondul riscurilor de securitate asociate atacurilor ucrainene cu drone și al unei parade de Ziua Victoriei anunțate ca fiind redusă, relatează HotNews , citând informații din presa regională. Potrivit relatărilor preluate, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, într-o intervenție la Erevan, că dronele ucrainene ar putea lovi parada din 9 mai de la Moscova și a susținut că Rusia nu mai poate „etala” puterea militară ca în anii anteriori, inclusiv prin absența tehnicii militare din defilare. Măsuri operaționale la Moscova: limitarea comunicațiilor Autoritățile ruse ar urma să restricționeze toate comunicațiile mobile în Moscova în perioada 5–9 mai, potrivit unor surse citate de Serviciul rus al BBC, informație preluată de The Moscow Times . Operatorii ar fi început deja să trimită avertismente utilizatorilor. Contextul invocat este intensificarea atacurilor cu drone: în zilele de 3 și 4 mai ar fi fost văzute 11 drone deasupra capitalei, iar una ar fi lovit o clădire de locuințe de pe strada Mosfilmovskaia, la 6 km de Kremlin, potrivit informațiilor menționate în articol. Parada din 9 mai, redusă: fără tancuri și artilerie, potrivit informațiilor apărute Parada din Piața Roșie este așteptată să fie „redusă semnificativ”, pe fondul unor informații potrivit cărora, pentru prima dată din 2008, nu vor fi prezentate tancuri, sisteme de rachete sau artilerie. Ministerul Apărării din Rusia a pus decizia pe seama „situației operaționale actuale”, însă analiști citați în material leagă măsura de lipsa echipamentelor și de preocupările de securitate generate de atacurile cu drone. Presiune militară și miza diplomatică: „vara decisivă”, în lectura Kievului Zelenski a spus că vara ar putea fi decisivă pentru evoluția războiului și că președintele rus Vladimir Putin ar urma să aleagă între escaladare și diplomație, insistând asupra menținerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni. În paralel, liderul ucrainean a cerut clarificări echipei președintelui american Donald Trump privind un „armistițiu” propus de Rusia în jurul datei de 9 mai, sugerând că acesta ar putea urmări, în principal, securizarea paradei. Participare externă și încărcătură simbolică Ziua Victoriei rămâne cea mai importantă sărbătoare de stat a Rusiei, iar Kremlinul leagă tot mai mult războiul din Ucraina de memoria celui de-al Doilea Război Mondial, notează materialul. La parada de la Moscova sunt așteptați, între alții, Alexander Lukașenko și premierul slovac Robert Fico, iar publicația rusă The Insider (menționată în articol) susține că ar urma să participe șapte lideri străini. [...]