Știri
Știri din categoria Externe
Închiderea temporară a spațiului aerian arată vulnerabilitatea operațională a Republicii Moldova după un nou incident cu o dronă care a survolat sudul țării, autoritățile fiind nevoite să suspende pentru scurt timp traficul aerian și să mențină restricții regionale, potrivit Digi24.
Drona a fost observată vineri dimineață și a rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova „timp de aproape o jumătate de oră”. Conform informațiilor prezentate, obiectul ar fi venit dinspre Ucraina către raionul Taraclia, a traversat Ceadîr-Lunga și s-a îndreptat spre satul Moscovei (raionul Cahul), după care a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă (raionul Cahul). Până la momentul relatării nu existau informații că ar fi fost găsite fragmente, ceea ce „înseamnă teoretic” că s-ar fi prăbușit.
Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că drona a fost detectată la ora 09:35. Instituția a comunicat o succesiune de momente, inclusiv faptul că aparatul a fost auzit la 09:49 de o patrulă a Sectorului Poliției de Frontieră Valea Perjei, iar la 10:16 a dispărut de pe radare.
Potrivit ministerului, spațiul aerian al țării a fost închis între orele 09:55 și 10:08, apoi redeschis. Totuși, de la ora 10:08 „este închis spațiul aerian al părții de Sud”, a mai transmis instituția.
Separat, articolul notează că spațiul aerian a fost închis și ulterior redeschis, însă în sud a rămas închis, potrivit NewsMaker, informație preluată de News.ro.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a condamnat survolarea neautorizată, calificând-o drept o „încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și cerând respectarea strictă a spațiului aerian, în linie cu dreptul internațional.
Incidentul se adaugă unei serii mai largi de situații raportate de Chișinău de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în 2022, când Republica Moldova a semnalat survolări de rachete și drone rusești, pătrunderi sau căderi pe teritoriul țării, inclusiv explozii în regiunea transnistreană și descoperiri de fragmente în apropierea graniței cu Ucraina.
Centrul pentru operații aeriene al armatei naționale a monitorizat și a stocat informații despre:
Recomandate
UE pregătește un pachet militar record pentru Republica Moldova , iar aprobarea lui va depinde de consensul statelor membre, într-un mecanism unde au existat blocaje repetate, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Chișinău, a spus că va propune dublarea finanțării europene pentru asistența militară acordată Republicii Moldova și a legat discuția despre sancțiuni de o cerere politică: retragerea trupelor ruse din Transnistria . Kallas a declarat, alături de președinta Maia Sandu, că propunerea vizează extinderea semnificativă a sprijinului militar european, pe fondul presiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, stat vecin Republicii Moldova. Ce sumă este în joc și prin ce instrument Oficialul european a indicat că sprijinul este acordat prin Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP), un mecanism extrabugetar al UE folosit pentru finanțarea asistenței militare către parteneri. În declarațiile citate, Kallas a menționat două repere: UE a acordat deja asistență de 200 de milioane de euro ; intenția este ca statele membre să aprobe dublarea finanțării FEP la 120 de milioane de euro anual pentru Republica Moldova, ceea ce ar deveni „cea mai mare măsură de asistență FEP” pentru o țară beneficiară, după Ucraina. De ce aprobarea poate fi dificilă Majorarea ar necesita acordul statelor membre, iar publicația POLITICO notează că au existat dispute de durată privind acest mecanism de finanțare. În trecut, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a blocat ani la rând eliberarea unor fonduri prin FEP, iar Franța și Germania au ridicat obiecții, inclusiv pe motive tehnice. Impact operațional: radar UE și incidente cu drone Kallas a încadrat propunerea într-un efort mai larg de întărire a Republicii Moldova în fața „războiului hibrid” al Rusiei, invocând atacuri asupra infrastructurii energetice și incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian moldovenesc. Ea a spus că un nou sistem radar finanțat de UE a ajuns deja în țară, pentru îmbunătățirea detectării dronelor în apropierea granițelor. Tot vineri, a avut loc un incident în sudul Republicii Moldova, care a dus la închiderea temporară a spațiului aerian . Condiționări politice: Transnistria, pe lista cererilor către Moscova Pe dimensiunea de reglementare și politică externă, Kallas a afirmat că, în eventualitatea unor discuții UE–Rusia care ar atinge tema anulării sancțiunilor, statele membre trebuie să convină asupra unei liste de solicitări către Moscova. În ceea ce privește Republica Moldova, ea a spus că UE va înainta cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria , declarație citată de NewsMaker. Separat, Kallas a apreciat că negocierile de pace Ucraina–Rusia mediate de SUA „nu prea conduc spre un rezultat” și nu a exclus ca UE să poarte, la un moment dat, propriile negocieri cu Federația Rusă; Financial Times a relatat despre această posibilitate, iar Kremlinul nu a exclus ideea, dar a spus că nu va face primul pas. În plan bilateral UE–Republica Moldova, Kallas a mai spus că Bruxelles-ul ar urma să găzduiască un al doilea summit UE–Moldova, fără ca o dată să fie anunțată. [...]
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european , într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele. Miza: cine își asumă costul politic al reluării contactelor Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina. În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times. Contextul politic care apasă pe UE Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul. Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre. [...]
Concentrarea puterii de decizie în jurul Casei Albe, în detrimentul Departamentului de Stat, începe să erodeze capacitatea SUA de a gestiona crizele externe , iar Marco Rubio pare tot mai marginal în ambele roluri pe care le deține, potrivit unei analize din Politico . Rubio a mers la Roma „ieri”, cu miza de a repara relațiile cu Papa și cu guvernul italian după tensiuni legate de războiul cu Iranul. Misiunea este una tipică pentru un secretar de stat, însă analiza ridică întrebarea centrală: de ce nu conduce Rubio eforturile diplomatice majore – de la încetarea războiului cu Iranul și gestionarea conflictului Israel–vecini, până la Ucraina și relația cu China – în condițiile în care alți oficiali americani ar fi preluat inițiativa. Un secretar de stat „absent” și o diplomație împinsă în plan secund Politico notează că Rubio este „în mare parte” absent din dosarele-cheie, inclusiv prin comparație cu predecesori care au investit masiv în diplomația de navetă (vizite repetate și prezență constantă în regiuni de criză). În termeni de activitate externă, analiza indică un bilanț mai modest: 18 deplasări ca secretar de stat, aproximativ 75 de zile pe drum și 31 de țări vizitate. Prin comparație, Hillary Clinton ar fi avut, în primele 16 luni de mandat, 28 de deplasări, 130 de zile pe drum și peste 60 de țări vizitate. În paralel, Departamentul de Stat ar fi fost „marginalizat”: diplomați de rang înalt ar fi fost concediați sau ar fi demisionat, iar moralul ar fi fost puternic afectat. Rubio însuși ar fi minimalizat relația cu instituția, spunând că trece pe la sediul departamentului „aproape în fiecare zi”, fără ca asta să se traducă, potrivit autorului, într-o revenire a departamentului în centrul procesului decizional. Negocieri mutate la emisari politici, fără infrastructură diplomatică În locul secretarului de stat, rolul de negociator principal ar fi fost preluat de Steve Witkoff (apropiat al președintelui) și de Jared Kushner (ginerele lui Donald Trump), care ar fi condus discuțiile pentru „o pace durabilă” în mai multe conflicte. Analiza susține că abordarea lor seamănă cu tranzacții imobiliare, cu „term sheets” (liste de condiții) – 28 de puncte pentru Ucraina, 20 pentru Gaza și 14 pentru Iran – însă cu formulări vagi și ușor de interpretat, ceea ce ar explica de ce niciun conflict nu ar fi fost, de fapt, încheiat. În același timp, contextul descris este unul de deteriorare a mediului de securitate: războiul din Ucraina s-ar fi intensificat după instalarea lui Trump, armistițiile din jurul Israelului ar fi fragile, iar Iranul ar fi atacat vecini și ar fi închis Strâmtoarea Hormuz ca reacție la decizia SUA și Israelului de a intra în război. Problema de fond: două funcții „prea mari” pentru o singură persoană Miza operațională, în lectura Politico, este că Rubio nu este doar secretar de stat, ci și consilier pentru securitate națională – funcție care, în mod normal, coordonează procesul interinstituțional și pregătește opțiuni coerente pentru președinte, cu costuri, beneficii și pași de implementare. Analiza afirmă că dovezile unui astfel de proces funcțional sunt slabe. Un exemplu: după instalarea la Casa Albă, Rubio ar fi concediat jumătate din personalul Consiliului Național de Securitate (NSC), iar rezultatul ar fi fost o echipă frustrată și confuzie internă, potrivit diplomaților și oficialilor străini citați de autor. În dosarul Iran, această disfuncție ar fi devenit vizibilă: Rubio ar fi oferit explicații multiple și uneori contradictorii despre război și obiectivele lui și ar fi părut tot mai des în dezacord cu președintele. Politico dă un exemplu punctual: Rubio a declarat marți că războiul este „terminat”, iar a doua zi Trump ar fi amenințat cu reluarea lui. Concluzia analizei este că suprapunerea celor două roluri nu le face „în sincron”, ci crește probabilitatea ca niciunul să nu fie îndeplinit bine – cu efect direct asupra capacității SUA de a conduce diplomația și de a coordona coerent politica externă în crize simultane. [...]
Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu , iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka , în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform. Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”. „Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski. Armistiții anunțate și acuzații de încălcare În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu: Pe 29 aprilie, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru 9 mai. Zelenski a declarat ulterior că Ucraina nu a primit „niciun semnal oficial” din partea Moscovei privind oprirea luptelor, în ciuda declarațiilor publice apărute pe rețelele sociale. Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”. Tot pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele ruse ar fi încălcat armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone. Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai. De ce contează Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt. [...]
Lucerna a coborât impozitul pe profit la 11,66% și a devenit noul pol fiscal al Elveției , într-o repoziționare între cantoane care poate influența unde își plasează companiile și averile investitorii mari în 2026, potrivit Libertatea . Schimbarea vine într-un moment în care presiunea fiscală din multe țări îi împinge pe cei foarte bogați să caute jurisdicții percepute ca stabile și avantajoase. Lucerna îl depășește pe Zug în „cursa” pentru cele mai mici taxe Lucerna a redus în 2026 cota de impozitare de la 11,91% la 11,66%, depășind cantonul Zug, care și-a ajustat la rândul lui rata la 11,71%. Datele sunt prezentate într-un raport PwC pentru 2026, iar publicația elvețiană Blick este citată ca sursă pentru ierarhie și comparații. În analiza PwC, această mișcare este interpretată ca un semnal că Elveția Centrală rămâne o zonă cu impozite reduse și atractivă pentru companii internaționale, în pofida reformelor fiscale globale. Rolf Röllin, expert PwC, afirmă că Elveția își menține poziția de locație atractivă pentru companiile internaționale. Unde scad și unde cresc impozitele în cantoanele elvețiene Dincolo de Lucerna și Zug, alte cantoane au operat ajustări ale impozitului pe profit, într-un tablou neuniform: Au redus impozitele : Zurich, Aargau, Schwyz, Basel-Landschaft (alături de încă două cantoane menționate în material). Au crescut ușor ratele : Basel-Stadt, Schaffhausen, Solothurn și Jura. Diferențe mari între cantoane: Berna rămâne cea mai scumpă Cantonul Berna este indicat drept cel mai costisitor pentru companii, cu o rată a impozitului pe profit de 20,54% , aproape dublu față de Lucerna. Deși Zurich a redus ușor rata (de la 19,61% la 19,47%), rămâne între cantoanele cu fiscalitate ridicată. Ce înseamnă asta în contextul regulilor OCDE Materialul notează că, deși a fost introdus impozitul minim global al OCDE , autoritățile elvețiene au ales să mizeze pe alte avantaje competitive, precum promovarea investițiilor și stabilitatea economică. Potrivit PwC, noile reguli internaționale nu au produs, deocamdată, schimbări majore în politica fiscală a cantoanelor. În plan european, PwC indică faptul că, în UE, doar Ungaria ar avea o cotă de impozitare a companiilor mai mică, de 9% , ceea ce păstrează cantoanele elvețiene cu taxe reduse în zona celor mai competitive jurisdicții din regiune. [...]
Pentagonul a început declasificarea dosarelor despre OZN-uri , o mișcare cu miză de transparență și control al informației publice într-un subiect care a alimentat ani la rând speculații, potrivit TVR Info . Departamentul Apărării al SUA a anunțat că a publicat un prim lot de documente până acum clasificate despre „obiecte zburătoare neidentificate” (OZN-uri). Demersul a fost inițiat de președintele Donald Trump , care, conform informațiilor citate, a cerut agențiilor federale să „identifice și să publice” dosarele despre extratereștri și OZN-uri. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a justificat publicarea prin nevoia de acces direct al publicului la documente ținute până acum sub regimul secretului de securitate națională. „Aceste documente, ascunse în spatele secretului de securitate națională, au alimentat mult timp, pe bună dreptate, speculațiile, iar acum este timpul ca poporul american să aibă acces direct la ele.” De ce contează: o schimbare de politică privind accesul la informații sensibile Publicarea unui „prim lot” indică o schimbare operațională în modul în care Pentagonul gestionează un subiect încadrat până acum în zona informațiilor sensibile. În practică, declasificarea reduce spațiul pentru interpretări neoficiale și mută discuția către documente verificabile, chiar dacă materialul publicat nu este descris în detaliu în informațiile disponibile din sursa principală. Ce urmează Anunțul sugerează că procesul ar putea continua, însă TVR Info nu precizează calendarul sau volumul total al documentelor care ar putea fi făcute publice. [...]
