Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina și Republica Moldova cer UE să deschidă rapid negocierile de aderare, mizând pe „clustere” ca test de unitate – președinții Volodîmîr Zelenski și Maia Sandu au transmis, la Kiev, că ambele țări au îndeplinit condițiile pentru a începe deschiderea „clusterelor” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), potrivit Kyiv Post.
Mesajul a fost formulat în cadrul unei conferințe de presă comune, organizate duminică, 26 aprilie, în contextul marcării a 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Sandu a legat explicit accelerarea parcursului european de securitatea regională, pe fondul războiului declanșat de Rusia, iar Zelenski a susținut că Ucraina și Moldova avansează „ca parteneri” spre o Europă „puternică și unită”.
Potrivit relatării, Sandu a insistat că UE „trebuie acum să demonstreze unitate” prin deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere. În logica procesului de aderare, acest pas mută discuția de la angajamente politice la un calendar de lucru, cu evaluări și condiționalități pe domenii.
Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat aprofundarea cooperării în:
Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru Republica Moldova în dosarul Transnistriei și a indicat dezvoltarea unor formate trilaterale cu România, inclusiv pe proiecte de linii electrice transfrontaliere și rute de transport.
„Cu cât există mai multe conexiuni reale între sistemele noastre energetice, cu atât va exista mai multă protecție pentru oamenii noștri”, a declarat președintele ucrainean.
În paralel cu apelul pentru accelerarea negocierilor, Ucraina rămâne fermă împotriva unor formule alternative de integrare. Conform materialului, ministrul de externe Andrii Sîbiha a respins în această săptămână orice „aderare surogat” sau planuri de integrare simbolică – inclusiv propuneri atribuite Franței și Germaniei – care ar limita drepturile de vot sau accesul la bugetul UE.
Demersul diplomatic are loc în același timp cu decizii recente la nivelul UE: aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, notează publicația.
Tot duminică, la Kiev s-a încheiat și conferința „Energy Ramstein”, unde au fost anunțate angajamente de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru reparații ale rețelei electrice ucrainene, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice.
Recomandate
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Ucraina își leagă avantajul de pe front de ritmul livrărilor de apărare antiaeriană , iar o eventuală consolidare a sprijinului ar îmbunătăți și poziția de negociere a Kievului, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski din 27 octombrie. Zelenski a spus, într-un mesaj pe Telegram, că pozițiile Ucrainei pe linia frontului sunt „cele mai puternice” dintr-o perioadă îndelungată în acest război și a adăugat că o susținere „la fel de puternică” din partea partenerilor, în special în domeniul sistemelor de apărare antiaeriană, ar întări și postura diplomatică a țării. Trei operațiuni „de referință” invocate de Zelenski În aceeași declarație, președintele ucrainean a enumerat trei operațiuni militare pe care le-a numit repere ale anului: o ofensivă condusă de Forțele de Asalt Aerian (DSHV), despre care a afirmat că a eliberat peste 800 km² și 26 de localități din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporijjea, între 29 ianuarie și 12 august; „Operațiunea Vivaldi”, desfășurată de Corpul 3 Armată în apropiere de Lîman (Donețk), din iulie până la mijlocul lui octombrie; Zelenski a indicat că au fost eliberați peste 200 km într-o zonă unde Rusia își concentrase atacurile; „Operațiunea Veles”, o acțiune subterană a Corpului Khartiia din cadrul Gărzii Naționale, în apropiere de Kupiansk. „Veles”: folosirea unei tactici rusești, întoarsă împotriva Moscovei Într-o declarație separată, Zelenski a spus că a fost informat despre rezultate de comandantul-șef Myhailo Drapatîi, de adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Pavlo Palisa și de comandantul Corpului Khartiia, generalul de brigadă Ihor Obolienskîi. Potrivit relatării, forțele ruse ar fi încercat anterior să folosească conducte subterane de gaz pentru a trece de pozițiile ucrainene și a lansa atacuri. Ucraina ar fi adoptat metoda și ar fi rafinat-o, făcând-o „mult mai bine gândită și mai avansată tehnologic”, conform lui Zelenski. Președintele a confirmat cifre publicate anterior de Corpul Khartiia pe 22 octombrie: peste 30 de soldați ruși capturați și pierderi rusești care au depășit 100. În același context, a fost menționat că militarii ucraineni ar fi parcurs peste 15 km de infrastructură subterană fără GPS și fără lumină naturală, ieșind în spatele pozițiilor ruse. De ce contează: frontul și apărarea antiaeriană, legate direct de negociere Mesajul central al lui Zelenski este că performanța operațională de pe front nu este separată de sprijinul extern, iar accentul pus pe apărarea antiaeriană sugerează o nevoie imediată cu efect dublu: protecția infrastructurii și a trupelor, dar și întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar sau despre noi angajamente ale partenerilor privind livrările de sisteme antiaeriene. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Prima vizită externă a premierului Luca Niculescu include o oprire la un proiect energetic-cheie din Republica Moldova , într-un semnal că interconectările de infrastructură rămân o prioritate pe agenda bilaterală, potrivit G4Media . Niculescu efectuează marți o vizită la Chișinău, prima deplasare externă de la preluarea mandatului de prim-ministru. În program sunt incluse întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , cu premierul moldovean, Vasile Tofan, și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. Un punct distinct al vizitei este deplasarea, împreună cu Vasile Tofan, la Stația Electrică Chișinău / Linia Vulcănești–Chișinău, obiectiv menționat explicit în agenda anunțată de Biroul de presă al Guvernului. Componenta operațională: energie și investiții Pe lângă discuțiile politice, premierul român urmează să aibă o întâlnire cu reprezentanți ai companiilor românești care derulează proiecte de investiții în Republica Moldova, potrivit aceleiași surse. Articolul nu oferă detalii despre companiile vizate sau despre proiectele concrete aflate în derulare. Întâlniri instituționale la Chișinău În cadrul vizitei, Luca Niculescu are programate și întâlniri de lucru cu personalul Consulatului General al României la Chișinău și cu personalul Ambasadei României în Republica Moldova. Pe agendă figurează și o întrevedere cu IPS Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. HotNews notează, citând News.ro, și orele unor întâlniri din program, inclusiv vizita la Stația Electrică Chișinău / Linia Vulcănești–Chișinău și întrevederile cu Igor Grosu și Maia Sandu, însă G4Media nu detaliază calendarul pe ore. [...]
Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
