Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova, după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu, potrivit Euronews.
Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european.
În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova.
„Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.”
Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE.
„Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.”
Recomandate
Ucraina și Republica Moldova cer UE să deschidă rapid negocierile de aderare, mizând pe „clustere” ca test de unitate – președinții Volodîmîr Zelenski și Maia Sandu au transmis, la Kiev, că ambele țări au îndeplinit condițiile pentru a începe deschiderea „clusterelor” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost formulat în cadrul unei conferințe de presă comune, organizate duminică, 26 aprilie, în contextul marcării a 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Sandu a legat explicit accelerarea parcursului european de securitatea regională, pe fondul războiului declanșat de Rusia, iar Zelenski a susținut că Ucraina și Moldova avansează „ca parteneri” spre o Europă „puternică și unită”. Miza: trecerea de la statutul politic la pași procedurali Potrivit relatării, Sandu a insistat că UE „trebuie acum să demonstreze unitate” prin deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere. În logica procesului de aderare, acest pas mută discuția de la angajamente politice la un calendar de lucru, cu evaluări și condiționalități pe domenii. Cooperare practică: securitate, infrastructură și energie Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat aprofundarea cooperării în: securitate, infrastructură, energie. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru Republica Moldova în dosarul Transnistriei și a indicat dezvoltarea unor formate trilaterale cu România, inclusiv pe proiecte de linii electrice transfrontaliere și rute de transport. „Cu cât există mai multe conexiuni reale între sistemele noastre energetice, cu atât va exista mai multă protecție pentru oamenii noștri”, a declarat președintele ucrainean. Kievul respinge „aderarea de formă” În paralel cu apelul pentru accelerarea negocierilor, Ucraina rămâne fermă împotriva unor formule alternative de integrare. Conform materialului, ministrul de externe Andrii Sîbiha a respins în această săptămână orice „aderare surogat” sau planuri de integrare simbolică – inclusiv propuneri atribuite Franței și Germaniei – care ar limita drepturile de vot sau accesul la bugetul UE. Context financiar și de sancțiuni la Bruxelles Demersul diplomatic are loc în același timp cu decizii recente la nivelul UE: aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, notează publicația. Tot duminică, la Kiev s-a încheiat și conferința „Energy Ramstein”, unde au fost anunțate angajamente de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru reparații ale rețelei electrice ucrainene, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
UE va interzice din 2027 importurile de condensat din proiecte rusești , o măsură care închide o nișă rămasă deschisă în comerțul energetic și poate afecta fluxurile către hub-uri precum Rotterdam , potrivit Profit . Interdicția ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027 și vizează importurile de condensat provenit din proiecte rusești precum Yamal LNG și alte facilități similare, conform jurnalului oficial al Uniunii Europene. Condensatul este un „petrol ușor”, rezultat ca produs secundar în procesul de producție a gazului natural lichefiat (GNL). Măsura este inclusă într-un nou pachet de sancțiuni adoptat de UE, care mai cuprinde și aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în contextul continuării războiului cu Rusia și al suspendării negocierilor de pace mediate de Statele Unite, potrivit Reuters, citată de Profit. Ce se schimbă pentru piața energetică europeană Interdicția pe condensat vine după ce UE a interzis importurile de petrol rusesc în decembrie 2022 și a introdus ulterior un plafon de preț. În prezent, UE a eliminat aproape complet importurile de cărbune, țiței și produse petroliere din Rusia, după ce în 2021 acestea reprezentau 43% din consumul de combustibili și 25% din aprovizionarea cu țiței, potrivit News.ro, citată în articol. Din perspectiva fluxurilor comerciale, datele menționate indică o expunere concretă a Europei la acest produs: terminalul Yamal LNG din zona arctică a exportat 1,12 milioane de tone de condensat către Rotterdam (Olanda) în 2024, în creștere cu 16,3% față de anul anterior, iar livrările totale au ajuns la aproximativ 1,2 milioane de tone anul trecut. Context: de unde vine condensatul vizat de sancțiuni Rusia produce condensat de gaze în principal în cadrul proiectelor Yamal LNG și Arctic LNG-2. Interdicția anunțată este formulată ca o măsură care vizează condensatul „provenit din proiecte rusești” și „alte facilități similare”, ceea ce sugerează o extindere a restricțiilor dincolo de un singur activ, în funcție de definițiile din actele UE (detaliile complete ale încadrării nu sunt dezvoltate în textul sursă). Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este intrarea în vigoare la începutul lui 2027; până atunci, companiile implicate în import, trading și logistică ar putea fi nevoite să își ajusteze contractele și rutele, în funcție de forma finală și aplicarea practică a sancțiunilor. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
Riscul unei reluări a loviturilor israeliene la scară mai mare crește , după ce Israel și Hezbollah au escaladat atacurile și se acuză reciproc că încalcă armistițiul din 17 aprilie , pe fondul unor limite impuse de administrația SUA asupra răspunsului israelian, potrivit The Jerusalem Post . Disputa centrală, apărută imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ține de aria lui de aplicare: Israel susține că încetarea focului se aplică la nord de râul Litani , nu și în sudul Libanului. În această logică, armata israeliană (IDF) – care „deja controla sudul Libanului”, conform publicației – a urmărit să continue distrugerea armelor Hezbollah din satele din zonă și să lovească luptătorii rămași acolo care nu se predau. De la 17 aprilie, IDF ar fi ucis „peste 40” de luptători Hezbollah, aproape toți în sudul Libanului. În paralel, Israel ar miza pe menținerea unei prezențe în sudul Libanului pentru o perioadă mai lungă, ca instrument de presiune pentru demararea unui proces de dezarmare a Hezbollah. Hezbollah, în schimb, ar urmări încetarea operațiunilor IDF în sudul Libanului, ca etapă spre o retragere mai rapidă a trupelor israeliene din zonă, înapoi în interiorul granițelor Israelului. Presiune pentru extinderea țintelor, dar cu constrângeri din partea SUA Publicația notează că oficiali israelieni de rang înalt le-au transmis omologilor americani că, dacă Hezbollah continuă să atace soldați IDF, Israel nu va mai putea menține „răspunsul măsurat” actual, potrivit a două surse familiarizate cu discuțiile. Duminică seară, premierul Benjamin Netanyahu a convocat un grup restrâns de miniștri și oficiali de securitate pentru a discuta atât Iranul, cât și situația din Liban. Una dintre opțiunile analizate ar fi escaladarea loviturilor împotriva Hezbollah, inclusiv vizarea unor zone dincolo de sudul Libanului. Netanyahu a recunoscut, la începutul ședinței de guvern, că administrația SUA limitează amploarea reacției Israelului. „Acționăm energic în conformitate cu reguli convenite cu Statele Unite – și, apropo, și cu Libanul. Asta înseamnă libertate de acțiune nu doar pentru a răspunde atacurilor – asta e clar – ci și pentru a dejuca amenințări imediate și pentru a aborda amenințări emergente.” El a adăugat că Israelul nu este dispus să accepte acțiunile Hezbollah și că „vom face ceea ce este necesar pentru a restabili securitatea în nord”. Ce s-a schimbat pe teren: rachete, drone și o problemă nouă – FPV Până la finalul săptămânii trecute, Hezbollah s-ar fi abținut să tragă rachete asupra civililor din Israel, iar IDF ar fi evitat atacuri „cu profil înalt” în zone considerate bastioane Hezbollah, precum Dahiyeh (Beirut) sau Valea Bekaa. Când Hezbollah a început să lanseze rachete și drone către nordul Israelului la finalul săptămânii, volumele ar fi rămas reduse, însă suficient cât să crească presiunea internă pentru un răspuns mai dur. Deși Netanyahu a ordonat public sâmbătă seară o ripostă „mult mai puternică”, loviturile efective ar fi rămas limitate, indicând în continuare reținere, potrivit relatării. Duminică, IDF și-a intensificat atacurile, dar încă la „o fracțiune” din intensitatea de dinainte de armistițiul din 17 aprilie; multe lovituri ar fi fost executate de la distanță, cu artilerie sau aviație. În același timp, IDF ar fi trebuit să gestioneze atacuri continue cu rachete și drone, atât asupra soldaților din sudul Libanului, cât și asupra nordului Israelului. Majoritatea ar fi fost interceptate, însă unele ar fi trecut de apărare, provocând morți și răniți în rândul militarilor israelieni. Un element operațional nou semnalat este creșterea utilizării dronelor FPV (First Person View), ghidate mai „manual”, ceea ce le poate face mai greu de bruiat, urmărit sau doborât. IDF ar fi afirmat că Hezbollah și-a mărit numărul de operatori specializați pentru acest tip de drone. Context diplomatic: prelungirea armistițiului și discuții de „normalizare” Săptămâna trecută, președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu încă trei săptămâni, după o întâlnire între ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și ambasadoarea Libanului în SUA, Nada Hamadeh Mouawad. Trump a mai spus că Netanyahu ar urma să se întâlnească „în viitorul apropiat” la Casa Albă cu președintele libanez Joseph Aoun. În fundal, Israel și guvernul libanez – descris ca încercând să se desprindă de Hezbollah – ar fi avut două runde de discuții de „normalizare”, potrivit publicației. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă escaladarea din teren va forța Israelul să depășească actualele limite ale răspunsului, cu posibile lovituri extinse dincolo de sudul Libanului. [...]
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
