Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova reia discuțiile cu FMI pentru un program fără finanțare, mizând pe „ștampila” de credibilitate care poate condiționa reformele și accesul la bani externi, odată cu vizita unei misiuni la Chișinău în perioada 7–20 mai, potrivit Economedia.
Echipa FMI este condusă de Alina Iancu, iar anunțul a fost făcut de Svetlana Cerovic, reprezentanta rezidentă a FMI în Republica Moldova, informație relatată de Infotag, potrivit Rador Radio România. Biroul FMI a transmis că misiunea va avea discuții cu autoritățile în contextul unei solicitări pentru un program susținut de Instrumentul de Coordonare a Politicilor (PCI) – un cadru de sprijin pentru politici publice, fără finanțare tradițională.
Cerovic a arătat că experții FMI vor analiza evoluțiile economice recente, vor actualiza evaluarea perspectivelor și riscurilor macroeconomice și vor discuta cu autoritățile prioritățile de politică și reformă, inclusiv cu alte părți interesate.
În februarie 2026, Consiliul de administrație al FMI a remarcat interesul Chișinăului pentru un nou acord fără componentă financiară și a indicat că menținerea relației în cadrul unui program FMI ar fi importantă pentru accelerarea reformelor și susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Guvernul Republicii Moldova consideră că are suficient sprijin financiar din partea Uniunii Europene, care oferă 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) în perioada 2026–2027 prin Planul de Creștere al UE, inclusiv 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) sub formă de granturi.
Anterior, guvernul a susținut că un nou acord cu FMI ar consolida stabilitatea macroeconomică, ar crește încrederea investitorilor și ar sprijini implementarea reformelor.
În octombrie 2025 s-a încheiat programul de 40 de luni al Republicii Moldova cu FMI, care a inclus sprijin financiar de 800 de milioane de dolari (aprox. 3,6 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, guvernul nu a primit ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari (aprox. 765 milioane lei), din cauza neîndeplinirii unor obligații legate de politica fiscală, gestionarea deficitului bugetar și acordarea independenței Băncii Naționale.
Cerovic a declarat anterior că programul de sprijin nefinanciar prevede sprijin din partea FMI fără finanțare tradițională și că autoritățile îl văd ca pe un semn de credibilitate, cu efect asupra încrederii și investițiilor.
„Autoritățile moldovene consideră acest program ca un semn al credibilității FMI în rândul politicienilor și al reformelor pe care le implementează. Programul va spori încrederea în țară, ceea ce este important pentru asigurarea creșterii economice și atragerea investițiilor străine”, a declarat ea.
Întrebată despre durata noului program, Cerovic a menționat că solicitarea autorităților către FMI a indicat un termen de trei ani. Programul PCI, conform descrierii din material, urmărește să ajute la dezvoltarea și implementarea reformelor structurale, menținerea stabilității macroeconomice, prevenirea crizelor și atragerea asistenței financiare din alte surse.
Recomandate
Escaladarea militară dintre SUA și Iran a împins din nou în sus prețurile energiei , pe fondul atacurilor iraniene asupra unor baze americane din regiunea Golfului și al noilor lovituri americane asupra unor ținte iraniene, potrivit Agerpres . Iranul a anunțat că a lansat o „operațiune decisivă ca ripostă”, vizând „bazele și interesele americane din regiune” cu rachete și drone, iar Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. În paralel, Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, inclusiv situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, anunțând încheierea acestui val de atacuri. Reacții și efecte imediate în regiune Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran și că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar în Bahrein au răsunat sirene de alertă miercuri dimineață devreme, potrivit corespondenților AFP. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Teheranul „ripostează la acest atac perfect justificat”, va fi lovit din nou „mult mai dur și mai puternic”. Riscul pentru fluxurile de petrol și prețurile energiei Pe fondul noilor ostilități, prețurile hidrocarburilor au crescut puternic: barilul de petrol brut american WTI a depășit pragul de 90 de dolari (aprox. 405 lei) pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european a ajuns la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Tensiunile sunt amplificate de importanța Strâmtorii Ormuz , zonă în care presa de stat iraniană a raportat explozii în sudul țării, inclusiv în apropiere de Bandar Abbas și insula Qeshm. Tot presa de stat a relatat deflagrații pe insula Lavan, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. În plus, agenția maritimă grecească Marisks a indicat că două petroliere au fost lovite de „proiectile de origine necunoscută” în timp ce ieșeau din strâmtoare. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Context: sancțiuni, blocadă și semnale de criză internă Guvernul american a promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului prin sancțiuni, ale căror detalii urmează să fie precizate. În același timp, autoritățile iraniene au cerut reducerea consumului de benzină, invocând dificultăți de import pe fondul unei blocade navale impuse de Statele Unite. Separat, Semiluna Roșie iraniană a anunțat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în impas, și a condiționat măsuri reciproce de respectarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, care „s-a prăbușit aproape imediat”. Ce urmează Din informațiile disponibile, riscul imediat pentru piețe rămâne legat de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și de perspectiva unor noi lovituri. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a avertizat că vor urma „riposte mai ample și mai distructive” dacă atacurile americane continuă și a transmis același avertisment „oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă”. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev cu un „atac direct” asupra unor obiective din Germania ridică riscul unei escaladări care ar putea afecta logistică militară și infrastructură critică europeană , pe fondul disputei dintre Berlin și Moscova privind o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Agerpres . Vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei a transmis, într-o declarație pe Telegram, că „toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina” ar trebui vizați, alături de „alte câteva locuri din Berlin”. Medvedev este descris ca fiind cunoscut pentru retorica dură. Tensiunile au crescut după ce autoritățile germane au anunțat marți că Rusia este responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august în apropierea unui avion de marfă ucrainean, la aeroportul din estul Germaniei. Leipzig/Halle este prezentat ca un centru important pentru livrarea de arme, iar Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Reacția Germaniei și poziția Rusiei Ca răspuns la incident, Germania a decis: închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn; rezilierea contractului de închiriere al Casei Ruse, instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat implicarea în incident, dar a anunțat că va impune contramăsuri după decizia Berlinului. Medvedev a acuzat autoritățile germane că ar fi „inventat” atacul eșuat și a susținut că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Germaniei. În același mesaj, el a calificat „actuala conducere germană” drept „neonazistă” și „extrem de rusofobă”, iar incidentul drept o „provocare” care ar servi intereselor Ucrainei. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
China a legat agenda SCO de proiecte economice și tehnologice concrete , inclusiv un centru de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială și 100 de proiecte comune în următorii trei ani, pe fondul extinderii cooperării regionale. Informațiile apar în Global Times , care relatează despre discursul președintelui Xi Jinping la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Bișkek, Kîrgîzstan. Xi a spus că Beijingul vede SCO drept o zonă prioritară pentru construcția „de înaltă calitate” a Inițiativei „Belt and Road” (cunoscută ca „Noul Drum al Mătăsii”) și pentru implementarea Global Development Initiative, potrivit agenției Xinhua, citată de publicație. În același timp, liderul chinez a poziționat SCO ca platformă pentru inițiativele globale promovate de China în domeniile securității, civilizației și guvernanței. Propunerea în patru puncte: dezvoltare, securitate, „oamenii”, guvernanță În discursul adresat reuniunii Consiliului șefilor de stat ai SCO, Xi a prezentat o propunere în patru puncte, cerând organizației să: pună dezvoltarea pe primul loc, pentru „prosperitate comună”; trateze securitatea ca obiectiv-cheie, pentru un mediu de „securitate comună”; pună oamenii pe primul loc, pentru consolidarea „prieteniei durabile”; promoveze dialogul și consultarea, pentru o guvernanță „mai echitabilă și ordonată”. Decizii și documente: modificări de statut și noi centre tematice Summitul s-a încheiat marți la Bișkek, iar liderii statelor membre au semnat și emis Declarația de la Bișkek și au aprobat, între altele, un protocol de amendare și completare a Cartei SCO. Totodată, au fost adoptate regulamente pentru: Centrul universal SCO pentru contracararea provocărilor și amenințărilor de securitate; Centrul SCO antidrog. În total, au fost adoptate 28 de documente finale care acoperă securitatea, cooperarea economică, schimburile între oameni și dezvoltarea organizațională, potrivit Xinhua. Pe componenta operațional-economică, China ar urma să: înființeze un centru internațional de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială pentru țările SCO; creeze un centru China–SCO pentru cooperare în economia portuară, la Tianjin; implementeze împreună cu țările SCO 100 de proiecte de cooperare tehnologică în următorii trei ani. Miza economică: comerțul China–SCO a ajuns la 523,5 miliarde dolari în 2025 Publicația notează că summitul vine la un an după reuniunea SCO din 2025, găzduită la Tianjin, unde statele membre au adoptat Strategia de dezvoltare SCO pentru 2026–2035. În acest context, un element relevant pentru dimensiunea economică a blocului este dinamica schimburilor comerciale: comerțul dintre China și ceilalți membri SCO a crescut de la 12,1 miliarde dolari în 2001 la 523,5 miliarde dolari în 2025, reprezentând 8% din comerțul exterior total al Chinei. Ce urmează: accent pe implementare și pe proiecte „măsurabile” În material sunt citate opinii care descriu summitul drept o trecere „de la declarații la livrare”, prin ancorarea inițiativelor Chinei în mecanismele SCO și prin atașarea unei liste de rezultate. Un alt punct de urmărit în anii următori, potrivit unei analize citate, este construirea unor zone-pilot demonstrative pentru implementarea inițiativelor în cadrul SCO, cu potențial de a deveni model pentru reforme de guvernanță la nivel global. [...]
