Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova reia discuțiile cu FMI pentru un program fără finanțare, mizând pe „ștampila” de credibilitate care poate condiționa reformele și accesul la bani externi, odată cu vizita unei misiuni la Chișinău în perioada 7–20 mai, potrivit Economedia.
Echipa FMI este condusă de Alina Iancu, iar anunțul a fost făcut de Svetlana Cerovic, reprezentanta rezidentă a FMI în Republica Moldova, informație relatată de Infotag, potrivit Rador Radio România. Biroul FMI a transmis că misiunea va avea discuții cu autoritățile în contextul unei solicitări pentru un program susținut de Instrumentul de Coordonare a Politicilor (PCI) – un cadru de sprijin pentru politici publice, fără finanțare tradițională.
Cerovic a arătat că experții FMI vor analiza evoluțiile economice recente, vor actualiza evaluarea perspectivelor și riscurilor macroeconomice și vor discuta cu autoritățile prioritățile de politică și reformă, inclusiv cu alte părți interesate.
În februarie 2026, Consiliul de administrație al FMI a remarcat interesul Chișinăului pentru un nou acord fără componentă financiară și a indicat că menținerea relației în cadrul unui program FMI ar fi importantă pentru accelerarea reformelor și susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Guvernul Republicii Moldova consideră că are suficient sprijin financiar din partea Uniunii Europene, care oferă 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) în perioada 2026–2027 prin Planul de Creștere al UE, inclusiv 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) sub formă de granturi.
Anterior, guvernul a susținut că un nou acord cu FMI ar consolida stabilitatea macroeconomică, ar crește încrederea investitorilor și ar sprijini implementarea reformelor.
În octombrie 2025 s-a încheiat programul de 40 de luni al Republicii Moldova cu FMI, care a inclus sprijin financiar de 800 de milioane de dolari (aprox. 3,6 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, guvernul nu a primit ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari (aprox. 765 milioane lei), din cauza neîndeplinirii unor obligații legate de politica fiscală, gestionarea deficitului bugetar și acordarea independenței Băncii Naționale.
Cerovic a declarat anterior că programul de sprijin nefinanciar prevede sprijin din partea FMI fără finanțare tradițională și că autoritățile îl văd ca pe un semn de credibilitate, cu efect asupra încrederii și investițiilor.
„Autoritățile moldovene consideră acest program ca un semn al credibilității FMI în rândul politicienilor și al reformelor pe care le implementează. Programul va spori încrederea în țară, ceea ce este important pentru asigurarea creșterii economice și atragerea investițiilor străine”, a declarat ea.
Întrebată despre durata noului program, Cerovic a menționat că solicitarea autorităților către FMI a indicat un termen de trei ani. Programul PCI, conform descrierii din material, urmărește să ajute la dezvoltarea și implementarea reformelor structurale, menținerea stabilității macroeconomice, prevenirea crizelor și atragerea asistenței financiare din alte surse.
Recomandate
SUA își extind presiunea financiară asupra rețelelor care aprovizionează industria militară a Iranului , vizând inclusiv entități din China și Hong Kong, într-un semnal că Washingtonul este pregătit să lovească și mai dur lanțurile externe de aprovizionare și finanțare. Potrivit The Jerusalem Post , Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii acuzate că au ajutat Iranul să obțină arme și materii prime necesare pentru dronele Shahed și rachetele balistice. Măsura vine cu câteva zile înainte ca președintele american Donald Trump să călătorească în China pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping, pe fondul blocajului eforturilor de a pune capăt războiului cu Iranul. Trezoreria a transmis că rămâne pregătită să ia „acțiuni economice” împotriva bazei industriale militare a Iranului, pentru a împiedica Teheranul să-și refacă capacitatea de producție. Amenințarea sancțiunilor secundare: presiune și asupra finanțării externe Un element cu impact operațional și de reglementare este avertismentul privind posibile sancțiuni secundare – adică măsuri care pot lovi companii și instituții financiare din afara SUA dacă sprijină activități considerate ilicite. Trezoreria a precizat că ar putea acționa împotriva oricărei companii străine care susține comerțul ilicit iranian, inclusiv companii aeriene, și că poate impune sancțiuni secundare instituțiilor financiare străine care ajută Iranul, inclusiv celor conectate la rafinăriile independente chineze de tip „teapot” (rafinerii mici, private). Context: Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra energiei Brett Erickson, managing principal la Obsidian Risk Advisors, a spus că acțiunile Trezoreriei urmăresc să reducă abilitatea Iranului de a amenința navele care operează în Strâmtoarea Hormuz și aliații regionali. În articol se arată că Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz – un punct de trecere îngust între Iran și Oman prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global – după ce SUA și Israel au atacat numeroase ținte în Iran pe 28 februarie; de atunci, transportul maritim prin zonă a ajuns aproape la blocaj, iar prețurile energiei au crescut puternic. Cât de departe merge pachetul actual În același context, Erickson apreciază că sancțiunile rămân „înguste”, ceea ce ar putea oferi Iranului timp să se adapteze și să-și redirecționeze achizițiile către alți furnizori. El a mai spus că Trezoreria nu vizează încă băncile chineze care „țin economia Iranului în viață”. Separat, articolul notează că Iranul este un producător major de drone și are capacitatea industrială de a produce aproximativ 10.000 pe lună, potrivit Centre for Information Resilience, finanțat de guvernul britanic. [...]
Exporturile Chinei au accelerat în aprilie, iar excedentul comercial a urcat la 84,8 miliarde de dolari (aprox. 390 miliarde lei), pe fondul unei curse a fabricilor de a livra comenzi externe înainte ca războiul din Iran să împingă și mai mult în sus costurile globale ale materiilor prime și transportului, potrivit Reuters . Datele vamale publicate sâmbătă arată că exporturile au crescut cu 14,1% în termeni de dolari față de aprilie 2025, peste avansul de 2,5% din martie și peste estimarea economiștilor, de 7,9%. Importurile au rămas, la rândul lor, pe un trend puternic: +25,3% în aprilie, după +27,8% în martie, față de o prognoză de +15,2%. De ce contează: un șoc de costuri poate tăia cererea externă Revenirea exporturilor sugerează că producătorii chinezi au beneficiat de un val de comenzi din partea cumpărătorilor care încearcă să-și facă stocuri de componente, de teama scumpirii inputurilor (materii prime și componente folosite în producție) pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Economiștii avertizează însă că, dacă războiul se prelungește și prețurile energiei continuă să crească, cererea externă ar putea slăbi, iar consumul intern „lent” nu ar putea compensa pierderea, notează Reuters. Semnale din industrie și context macro Un set separat de date privind activitatea din fabrici, publicat anterior, a indicat că noile comenzi de export au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În același timp, presiunile din costuri rămân vizibile: datele din industrie au arătat că prețurile inputurilor au rămas ridicate, în special la produse rafinate și la petrol, cărbune și chimicale. Pe ansamblu, economia Chinei a avut un început de an solid: creșterea PIB a atins 5% în primul trimestru, la limita superioară a intervalului-țintă al guvernului pentru întregul an, reducând nevoia unui stimul imediat. Totuși, Reuters menționează că șomajul a urcat ușor, iar vânzările cu amănuntul – indicator al consumului – continuă să rămână în urma producției industriale. Următorul reper: vizita lui Donald Trump la Beijing Președintele SUA, Donald Trump, este așteptat să viziteze China săptămâna viitoare pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping . Potrivit Reuters, discuțiile ar putea aduce progrese pe zona comerțului cu produse agricole și piese pentru avioane, dar este puțin probabil să reducă divergențele strategice profunde, inclusiv pe tema Taiwanului. [...]
Evaluările serviciilor secrete americane indică faptul că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , influențează direct strategia de război și negocierile cu SUA , într-un moment în care structura de putere de la Teheran este descrisă ca „divizată”, potrivit news.ro . Informațiile, atribuite de CNN mai multor surse familiarizate cu date clasificate, sugerează că rolul lui Khamenei ar fi esențial în coordonarea modului în care Iranul gestionează discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. În același timp, rapoartele citate arată că „structura exactă a puterii” rămâne neclară, pe fondul incertitudinilor legate de starea sa de sănătate și de accesul real la lider. Administrația Trump ar continua să caute o soluție diplomatică pentru încetarea conflictului, în condițiile în care armistițiul se prelungește de peste o lună. Sursele citate indică faptul că Iranul încă se reface după campania de bombardamente a SUA, care ar fi lăsat intacte „capacități militare iraniene semnificative” și capacitatea țării de a rezista încă „câteva luni” unei blocade americane. Liderul, invizibil pentru confirmări „vizuale”, dar activ prin intermediari Potrivit surselor, Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem la câteva zile după atacul în care a fost rănit și în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari de vârf, la începutul războiului. Totuși, serviciile de informații americane nu ar fi reușit până acum să confirme vizual unde se află acesta. O parte din dificultate ar proveni din faptul că nu folosește dispozitive electronice pentru comunicare, interacționând doar cu persoane care îl pot vizita sau trimițând mesaje prin curier, potrivit uneia dintre surse. Aceleași surse afirmă că liderul ar rămâne izolat și ar continua tratamentul medical, inclusiv pentru arsuri grave care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Mesaje oficiale de la Teheran și riscul de „capturare” a autorității Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Mojtaba Khamenei se vindecă și „se află acum în stare perfectă de sănătate”, susținând că rănile au fost ușoare și că un fragment de șrapnel l-a lovit „în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este sănătos. Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să-l vadă și să-l găsească, dar oamenii ar trebui să aibă răbdare și să nu se grăbească. El vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire față în față raportată între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. În paralel, sursele citate arată că o parte din ceea ce știu oficialii americani despre statutul lui Khamenei se bazează pe informații obținute de la cei care comunică cu acesta. În rândul analiștilor de informații ar exista însă semne de întrebare privind posibilitatea ca unii actori din structura de putere iraniană să revendice acces la lider pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende. [...]
Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]
Iranul semnalează că poate folosi Strâmtoarea Ormuz ca pârghie asupra economiei globale , într-un context de negociere cu Statele Unite, potrivit Stirile Pro TV , care citează o declarație a unui consilier al Ghidului suprem iranian. Mohammad Mokhber , consilier al lui Mojtaba Khamenei, a spus într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că strâmtoarea este „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică” și că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile” acest avantaj. În aceeași intervenție, el a susținut că o poziție care permite „influențarea economiei mondiale printr-o singură decizie” ar reprezenta o oportunitate majoră și a promis că nu vor fi pierdute „în niciun caz câștigurile acestui război”. Posibile schimbări de regim juridic și amenințări la adresa aliaților SUA Consilierul iranian a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, „în temeiul dreptului internațional” sau, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”, fără să detalieze ce măsuri concrete ar urma. Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului, Mokhber a afirmat că acestea „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”, pe fondul acuzațiilor că ar fi în continuare atacate de Iran. Mesaj economic: „cea mai mare fugă de capitaluri” În aceeași declarație, Mokhber a susținut că, deși Emiratele Arabe Unite „nu au încetat să clameze” că sunt un refugiu sigur pentru investiții, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Materialul citat nu oferă date sau surse independente care să cuantifice această afirmație. Știrea este atribuită de publicație agenției AFP, iar la final este menționată Agerpres ca sursă. [...]
Ucraina și Rusia au convenit asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, iar înțelegerea este legată de un armistițiu temporar între 9 și 11 mai , într-un demers cu miză operațională imediată pentru ambele tabere, potrivit Kyiv Post . Acordul a fost obținut în urma unor negocieri mediate de SUA, iar pregătirile pentru schimb sunt deja în derulare, a transmis președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-o postare pe Telegram, citată de publicație. Dacă se concretizează, ar fi unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Ce presupune înțelegerea și calendarul Conform informațiilor prezentate, pachetul convenit include două elemente principale: schimb de prizonieri : 1.000 de deținuți de fiecare parte; încetarea temporară a focului : 9–11 mai , perioadă care coincide cu zilele în care Rusia marchează Ziua Victoriei . Zelenski a indicat că, deși deciziile Ucrainei privind securitatea și postura militară sunt ghidate de principiul reciprocității, prioritatea este repatrierea prizonierilor . „Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni care pot fi aduși acasă.” De ce contează operațional Dimensiunea schimbului (1.000 la 1.000) implică o logistică semnificativă și necesită coordonare între părți într-un interval scurt, ceea ce face ca armistițiul anunțat să fie relevant ca „fereastră” de implementare. Zelenski a spus că Ucraina „lucrează consecvent” pentru a-și recupera oamenii din captivitate și a prezentat componenta umanitară drept centrală în poziția Kievului. În același timp, acordul vine pe fondul unor atacuri recente: Kyiv Post notează că Zelenski a promis un răspuns „echitabil” după ce Ucraina a fost lovită joi de aproape 100 de drone și mai multe lovituri. Rolul SUA și ce urmează Zelenski a creditat medierea SUA pentru facilitarea acordului și a spus că speră ca Washingtonul să ajute la asigurarea respectării angajamentelor de către Rusia. Publicația mai arată că echipa de negociere a Ucrainei a primit instrucțiuni să finalizeze „de urgență” aranjamentele pentru schimb. Ca reper, un schimb anterior a avut loc în aprilie, când au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. În cazul actual, implementarea efectivă și respectarea armistițiului rămân de confirmat prin derularea schimbului în zilele anunțate. [...]
