Știri
Știri din categoria Externe
Șefa diplomației UE avertizează că escaladarea din Iran lovește piețele energetice și accelerează erodarea regulilor internaționale, într-un mesaj transmis la Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Mediafax.
Kaja Kallas, comisarul european pentru politică externă, a pus în aceeași ramă invazia Rusiei în Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, susținând că cele două crize reprezintă „cea mai mare prăbușire a dreptului internațional de la cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Politico, citat de publicație.
În discursul de la New York, Kallas a spus că „prăbușirea dreptului internațional” este vizibilă în „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și în „războiul din Orientul Mijlociu”, iar împreună ar arăta abandonarea „vechilor reguli”, inclusiv a Cartei ONU.
Kallas a avertizat că războiul din Iran, care „a cuprins rapid țările învecinate”, a generat „instabilitate imensă” și „a costat mult prea multe vieți”, dar și că a trimis unde de șoc pe piețele energetice globale și pe lanțurile de aprovizionare.
În același context, ea a criticat ceea ce a descris drept o schimbare către „politica coercitivă a puterii” și a avertizat asupra unei lumi modelate de sfere de influență concurente.
Kallas a folosit cel mai dur limbaj la adresa Moscovei, numind invazia din 2022 „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional”. Totodată, a încadrat conflictul actual din Orientul Mijlociu — declanșat, potrivit textului, de atacul SUA și Israelului asupra Iranului — ca parte a aceleiași „eroziuni sistemice” a regulilor internaționale.
Recomandate
Frânarea bruscă a exporturilor Chinei în martie pune presiune pe modelul de creștere bazat pe cererea externă , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a lovit piața energiei și transporturile, iar Beijingul rămâne dependent de vânzările peste graniță pentru a compensa slăbiciunea consumului intern, potrivit HotNews . După un început de an puternic, susținut de cererea pentru electronice legate de inteligența artificială, datele vamale arată că livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie. Este cel mai redus ritm din ultimele cinci luni și mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie 2026. Economiștii chestionați de Reuters anticipaseră o creștere de 8,3%. Ce se vede în cifre: excedent comercial mult sub așteptări Încetinirea exporturilor a fost însoțită de o deteriorare a balanței comerciale. Reuters notează că excedentul comercial al Chinei din martie a fost de 51,13 miliarde de dolari (aprox. 235 miliarde lei), față de așteptările de 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei). Pe partea de importuri, o creștere de 27,8% – cea mai mare din noiembrie 2021 – a apăsat suplimentar asupra balanței comerciale. De ce contează: șocul energetic lovește o economie expusă prin comerț Conflictul izbucnit pe 28 februarie în Orientul Mijlociu a perturbat creșterea economică globală și a amplificat incertitudinea, iar China este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece s-a bazat pe cererea externă pentru a compensa „incapacitatea prelungită” de a relansa consumul intern. Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, spune că încetinirea exporturilor către principalele destinații a fost generalizată și leagă evoluția de incertitudinea globală asociată războiului din Iran. El anticipează o reducere a excedentului comercial în acest an, argumentând că China nu poate transfera integral către clienții externi creșterea costurilor cu energia. Ce urmează: între risc de cerere mai slabă și un posibil avantaj competitiv Pe de o parte, statutul Chinei de cel mai mare producător și importator de energie o expune acut la un șoc energetic global. Deși sursele diversificate și rezervele mari de petrol oferă o anumită protecție, incertitudinea privind durata conflictului riscă să afecteze cererea pentru cipuri și servere, complicând perspectivele de creștere. Pe de altă parte, unii analiști văd și un potențial câștig de competitivitate. Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, consideră că bunurile chinezești ar putea deveni „și mai competitive”, deoarece șocul energetic ar împinge prețurile în majoritatea țărilor mai mult decât în China, iar cererea globală pentru vehicule electrice produse în China ar putea crește. În același timp, Fred Neumann (HSBC) indică drept posibil amortizor decizia Chinei, luată la începutul anilor 2000, de a constitui stocuri de materii prime, iar Zichun Huang (Capital Economics) spune că, la nivelul întregului trimestru I, creșterea exporturilor a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și că exporturile ar putea rămâne solide în trimestrele următoare, susținute de cererea pentru semiconductori și tehnologii verzi. [...]
Cererea SUA ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani riscă să blocheze un acord înainte de 21 aprilie , termenul-limită al armistițiului, potrivit Euronews . Propunerea a fost discutată în negocierile de la Islamabad de săptămâna trecută, iar Teheranul ar fi replicat cerând o perioadă mai scurtă, de „o singură cifră”, conform unui oficial american citat de Axios . Miza principală a discuțiilor este programul nuclear al Iranului, mai exact renunțarea la îmbogățirea uraniului și la stocurile existente, elemente care au alimentat disensiunile și au împiedicat încheierea unui acord, potrivit surselor citate de Axios. Ce a cerut Washingtonul și ce a acceptat (parțial) Teheranul În spatele ușilor închise, solicitarea SUA privind un moratoriu asupra îmbogățirii uraniului a fost un punct crucial al negocierilor de la Islamabad. O sursă citată de Axios susține că Washingtonul a propus „cel puțin 20 de ani”, împreună cu „tot felul de alte restricții”. Pe lângă moratoriu, SUA ar fi cerut și eliminarea din Iran a întregului stoc de uraniu puternic îmbogățit. În schimb, partea iraniană ar fi indicat că ar accepta un „proces monitorizat de diminuare” a acestuia, fără să fie de acord cu scoaterea completă a materialului din țară. Presiunea timpului și escaladarea politică Mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia încearcă să reducă diferențele rămase pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului înainte de expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unei blocade asupra Iranului, mai exact asupra strâmtorii Ormuz , ca instrument de presiune pentru readucerea Teheranului la masa negocierilor, conform Euronews (care trimite la un material separat pe această temă). Un oficial american a declarat, pentru sursa citată, că „există un dialog continuu între SUA și Iran și se înregistrează progrese” în încercarea de a ajunge la un acord. Reacția iraniană și ruptura de la finalul negocierilor Deși nu s-a ajuns la o înțelegere, iranienii ar fi crezut că sunt aproape de un acord inițial până duminică dimineață, însă au fost surprinși de conferința de presă a lui JD Vance, potrivit relatării. Vicepreședintele SUA nu ar fi indicat că s-a ajuns la un acord, ar fi pus responsabilitatea pe iranieni și ar fi anunțat plecarea delegației americane din Islamabad. „Iranienii au fost furioși din cauza acelei conferințe de presă”, a menționat un oficial, citat de Axios. Din partea Teheranului, deputatul Seyyed Mahmoud Nabavian, membru al echipei de negociatori, a afirmat luni că două solicitări americane pe dosarul nuclear au fost motivul pentru care nu s-a ajuns la un acord. Separat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că JD Vance i-ar fi transmis telefonic că punctul principal de blocaj a fost eliminarea tuturor materialelor îmbogățite din Iran și asigurarea că nu va mai avea loc îmbogățire „în următorii ani”, „și asta ar putea însemna zeci de ani”. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de punct de vedere pe acest subiect, potrivit Axios. [...]
Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]
Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul , susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem , la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian. „Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu. Mesajul: programul nuclear, tratat ca amenințare existențială Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan. „Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian. Context: comemorare națională, tensiuni regionale și operațiuni în Liban Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic. Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah , aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului. [...]
Ucraina vrea să intre în arhitectura de apărare aeriană a UE printr-un „scut” comun , iar președintele Volodimir Zelenski spune că Kievul se pregătește chiar din această săptămână pentru discuții cu partenerii europeni pe tema unui sistem integrat, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura sa, este una de securitate continentală: Europa ar trebui să aleagă între „securitate comună” și riscul de a ajunge sub influența „lumii ruse”. Zelenski a afirmat că negocierile cu europenii privind crearea unui sistem comun de apărare aeriană sunt iminente și a insistat că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei este o opțiune strategică. „Sunt sigur: fie Ucraina va deveni o parte integrantă a sistemului european de securitate, fie unii din Europa riscă să devină parte a «lumii ruse».” Ce ar aduce Ucraina într-un scut aerian comun Președintele ucrainean a susținut că Ucraina are deja experiență relevantă în contracararea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor kamikaze, și că este pregătită să își împărtășească expertiza. El a enumerat componentele pe care Ucraina spune că le poate acoperi operațional: „câmpul radar” (rețeaua de supraveghere și detectare); sisteme de război electronic (bruiaj și contramăsuri); comunicații între componentele apărării aeriene; interceptarea propriu-zisă. Dimensiunea economică: acorduri de securitate și acces la armament Zelenski a legat cooperarea în domeniul apărării și de o dimensiune economică, afirmând că acordurile de securitate pe termen lung din Orientul Mijlociu aduc anual fonduri statului ucrainean și pot funcționa ca „combustibil” pentru Ucraina în condiții de instabilitate globală. Totodată, el a sugerat că astfel de parteneriate pot facilita accesul Ucrainei la tipuri de armament aflate în deficit în dotarea sa, dar disponibile la parteneri. Unde spune Kievul că este deja folosită expertiza ucraineană Zelenski a afirmat că soluții de apărare dezvoltate de Ucraina sunt folosite și în afara Europei, în special în Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic. Potrivit lui, interceptori ucraineni operează în cooperare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed „la scară”. El a adăugat că și alte state, inclusiv Turcia, Kuweit și Oman, și-au arătat interesul pentru experiența Ucrainei. Context industrial: producție de drone și muniție, plus operațiuni fără infanterie În același cadru, Zelenski a spus că industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat rapid și produce, între altele, drone FPV (drone controlate de la distanță prin transmisie video), rachete cu rază lungă, interceptori, proiectile de artilerie și sisteme robotice folosite pe câmpul de luptă. El a afirmat că „capacitățile” industriei ucrainene se ridică la „milioane” de drone FPV pe an. Președintele a mai declarat că, pentru prima dată în război, forțele ucrainene ar fi capturat o poziție rusească folosind doar sisteme fără pilot, susținând că ocupanții s-au predat, iar operațiunea ar fi fost realizată fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană. Ce urmează, conform declarațiilor sale, sunt discuțiile anunțate „în această săptămână” cu partenerii europeni despre un scut aerian comun, în care Ucraina încearcă să se poziționeze ca furnizor de capabilități și experiență, nu doar ca beneficiar de protecție. [...]
Escaladarea retorică a Ankarei ridică riscul de instabilitate regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a sugerat că țara sa ar putea recurge la „măsuri de forță” împotriva Israelului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Istanbul, în cadrul Conferinței internaționale a partidelor politice asiatice. În discurs, Erdogan a invocat precedente de intervenție externă și a spus că Turcia trebuie „să fie puternică” pentru a nu permite Israelului „să facă asta cu Palestina”, afirmând că Ankara ar putea acționa similar cu intervențiile din Karabah și Libia. „Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face același lucru și cu ei... Nimic nu ne împiedică să facem asta.” Acuzații la adresa Israelului și componenta juridică Erdogan a susținut că Israelul a forțat 1,2 milioane de libanezi să-și părăsească locuințele și a calificat drept „barbare” acțiunile Israelului în Gaza, folosind și termenul de „genocid” în descrierea situației. În același registru, Digi24 notează că, pe 11 aprilie, procuratura turcă a cerut închisoare pe viață pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu , „arestat anterior în contumacie” sub acuzația de genocid. Poziționarea Turciei față de conflictul Iran–SUA–Israel Pe fondul tensiunilor din jurul Iranului, Erdogan a afirmat că lumea intră într-o perioadă dominată de „dreptul celui mai puternic”. Totodată, el a spus că Ankara nu intenționează să intre în conflictul dintre Iran, SUA și Israel, deși vede încercări de a fi implicată. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a criticat la rândul său Israelul, afirmând că acesta „nu poate exista fără un dușman” și că încearcă să atribuie Turciei acest rol, ceea ce, în opinia sa, ar deveni o strategie de stat. Reacția Israelului și interpretări Ca răspuns, ministrul israelian al patrimoniului, Amichai Eliyahu, l-a atacat verbal pe Erdogan, afirmând că „nu impresionează pe nimeni cu acest circ” și numindu-l „dictator megaloman cu ambiții imperialiste”. În material este citat și analistul Yoni Ben-Menachem, care afirmă că în spatele declarațiilor lui Erdogan ar exista o strategie mai amplă, descriind Turcia drept „un nou Iran”, interesată să-și consolideze influența regională și să formeze un nou bloc sunnit. Context: deteriorarea relațiilor Ankara–Ierusalim Relațiile dintre Turcia și Israel s-au deteriorat de la începutul războiului din Gaza, iar cele două state au avut dispute repetate legate de operațiunile din Gaza și, anterior, în timpul războiului din Siria. Digi24 amintește și incidentul din 2010, când armata israeliană a distrus „Flotila Libertății” care se îndrepta spre Gaza, eveniment soldat cu moartea a nouă activiști turci și a unui activist american. [...]
