Știri
Știri din categoria Externe
Frânarea bruscă a exporturilor Chinei în martie pune presiune pe modelul de creștere bazat pe cererea externă, într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a lovit piața energiei și transporturile, iar Beijingul rămâne dependent de vânzările peste graniță pentru a compensa slăbiciunea consumului intern, potrivit HotNews.
După un început de an puternic, susținut de cererea pentru electronice legate de inteligența artificială, datele vamale arată că livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie. Este cel mai redus ritm din ultimele cinci luni și mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie 2026. Economiștii chestionați de Reuters anticipaseră o creștere de 8,3%.
Încetinirea exporturilor a fost însoțită de o deteriorare a balanței comerciale. Reuters notează că excedentul comercial al Chinei din martie a fost de 51,13 miliarde de dolari (aprox. 235 miliarde lei), față de așteptările de 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei).
Pe partea de importuri, o creștere de 27,8% – cea mai mare din noiembrie 2021 – a apăsat suplimentar asupra balanței comerciale.
Conflictul izbucnit pe 28 februarie în Orientul Mijlociu a perturbat creșterea economică globală și a amplificat incertitudinea, iar China este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece s-a bazat pe cererea externă pentru a compensa „incapacitatea prelungită” de a relansa consumul intern.
Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, spune că încetinirea exporturilor către principalele destinații a fost generalizată și leagă evoluția de incertitudinea globală asociată războiului din Iran. El anticipează o reducere a excedentului comercial în acest an, argumentând că China nu poate transfera integral către clienții externi creșterea costurilor cu energia.
Pe de o parte, statutul Chinei de cel mai mare producător și importator de energie o expune acut la un șoc energetic global. Deși sursele diversificate și rezervele mari de petrol oferă o anumită protecție, incertitudinea privind durata conflictului riscă să afecteze cererea pentru cipuri și servere, complicând perspectivele de creștere.
Pe de altă parte, unii analiști văd și un potențial câștig de competitivitate. Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, consideră că bunurile chinezești ar putea deveni „și mai competitive”, deoarece șocul energetic ar împinge prețurile în majoritatea țărilor mai mult decât în China, iar cererea globală pentru vehicule electrice produse în China ar putea crește.
În același timp, Fred Neumann (HSBC) indică drept posibil amortizor decizia Chinei, luată la începutul anilor 2000, de a constitui stocuri de materii prime, iar Zichun Huang (Capital Economics) spune că, la nivelul întregului trimestru I, creșterea exporturilor a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și că exporturile ar putea rămâne solide în trimestrele următoare, susținute de cererea pentru semiconductori și tehnologii verzi.
Recomandate
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
Europa rămâne puternic expusă la lanțurile de aprovizionare din China, iar controalele la export introduse de Beijing pentru unele materiale din grupa pământurilor rare arată cât de rapid se poate transforma această dependență într-un risc operațional pentru companiile din UE , potrivit WinFuture , care citează evaluări ale Camerei Europene de Comerț din Beijing. În pofida apelurilor politice repetate și a unor măsuri menite să reducă dependența, președintele Camerei, Jens Eskelund , spune că în practică există „puține semne” că Europa își diminuează legăturile economice cu China. De ce dependența se adâncește, nu scade O sondare realizată anul trecut indică o tendință contrară obiectivului de „decuplare”: 26% dintre companiile chestionate intenționează să își mute și mai mult lanțurile de aprovizionare către China. Proporția este dublă față de ponderea firmelor care vor să-și reducă dependența sau să construiască alternative în alte țări. Eskelund afirmă că trendul continuă, chiar dacă multe companii privesc cu îngrijorare creșterea dependenței. Motivația invocată este una pragmatică: o „strategie de supraviețuire” într-un context de presiune competitivă în creștere. Presiunea prețurilor împinge firmele spre China Un factor central este concurența directă cu furnizori chinezi. Pentru multe companii europene, menținerea unor prețuri competitive ar depinde, în practică, de utilizarea lanțurilor de aprovizionare din China, susține Camera. Controalele la export pe pământuri rare: un test de stres pentru industrie În paralel, crește incertitudinea politică și economică, iar un risc major îl reprezintă controalele la export introduse de China anul trecut pentru mai multe materiale din grupa pământurilor rare și pentru magneți fabricați din acestea. Aceste materii prime sunt descrise ca esențiale pentru numeroase industrii, inclusiv pentru producția de motoare electrice, smartphone-uri și dispozitive de uz curent, în condițiile în care China domină în continuare oferta. Impactul este deja vizibil: aproape o treime dintre companiile membre ale Camerei au declarat la începutul acestui an că sunt afectate direct de restricțiile de export. Camera notează că, deși numărul substanțelor reglementate este limitat, gama de produse afectate este „surprinzător de mare”. În acest context, Eskelund avertizează că dependența ar fi ajuns atât de departe încât rămâne neclar dacă Europa ar putea produce chiar și bunuri simple, precum pasta de dinți, fără inputuri din China. Ce risc văd companiile: dependențe suplimentare și pârghii economice Companiile își exprimă și îngrijorarea că informațiile detaliate cerute în cererile de export ar putea permite Chinei să creeze dependențe suplimentare. Concluzia Camerei este că nivelul actual al dependenței ar putea oferi Beijingului capacitatea de a provoca, într-un scenariu de criză, pagube economice semnificative în UE. [...]
Rusia și China își coordonează pozițiile pe dosare regionale, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu , în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a început marți o vizită de două zile la Beijing, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe a publicat fotografii cu Lavrov la sosirea în China, fără a oferi detalii suplimentare despre agenda întâlnirilor. Miza: aliniere diplomatică într-un moment de tensiune regională Vizita are loc pe fondul unei „intense activități diplomatice”, amplificată de criza din Orientul Mijlociu. În acest context, China și Rusia sunt prezentate drept parteneri ai Iranului și rivali ai Statelor Unite. Agerpres notează că Lavrov a discutat luni, la telefon, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, potrivit biroului ministrului rus. Tot marți, Beijingul găzduiește mai mulți lideri străini preocupați de consecințele evoluțiilor din Orientul Mijlociu: prințul moștenitor al Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele vietnamez To Lam. Ce spune Beijingul despre discuțiile cu Lavrov Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat că ministrul chinez de externe Wang Yi și Serghei Lavrov își vor coordona pozițiile pe: dezvoltarea relațiilor bilaterale; cooperarea în diverse domenii; probleme internaționale și regionale de interes comun. În același timp, premierul chinez Li Qiang i-a transmis luni prințului moștenitor al Abu Dhabi că Beijingul este pregătit „să continue să joace un rol constructiv” pentru „restabilirea păcii și liniștii” în regiunea Golfului, potrivit agenției de știri Xinhua, citată de Agerpres. Agerpres mai menționează că, deși diplomația chineză păstrează un nivel ridicat de discreție privind detaliile acțiunilor sale, i-a fost atribuit un rol important în actualul armistițiu și în organizarea negocierilor eșuate dintre Iran și Statele Unite. [...]
Xi Jinping s-a întâlnit la Beijing cu prințul moștenitor al Abu Dhabi , într-un nou semnal de continuitate a dialogului politic China–Emiratele Arabe Unite, relevant pentru mediul de afaceri prin rolul celor două capitale în fluxurile de investiții și energie. Informația este relatată de Global Times , care citează agenția Xinhua. Întâlnirea a avut loc marți, la Beijing, între președintele Chinei, Xi Jinping, și Sheikh Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan , prințul moștenitor al Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. [...]
Estonia spune că a întrerupt din timp activitățile a 16 colaboratori ai serviciilor ruse, un nivel record , într-un semnal că amenințările de securitate se mută spre operațiuni mai ieftine și mai greu de detectat, bazate pe recrutări prin rețele sociale și „agenți ocazionali”, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) a anunțat, în anuarul său privind mediul de securitate publicat luni, că anul trecut a „reținut și neutralizat” 16 colaboratori ai serviciilor secrete ruse. Instituția consideră Rusia „principala amenințare pe termen lung” la adresa securității Estoniei. Operațiuni cu recruți de nivel inferior, prin rețele sociale Purtătoarea de cuvânt a KAPO, Marta Tuul, a declarat pentru postul public estonian ERR că dosarele au vizat persoane legate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și de serviciul de informații militare GRU. În evaluarea KAPO, pe fondul limitărilor de operare pe teritoriul estonian, serviciile ruse caută „agenți mai ușor de manipulat” pentru sarcini punctuale. „Caută așa-numiți agenți mai ușor de manipulat, care să îndeplinească anumite sarcini în numele lor.” Cine au fost cei vizați și ce spune KAPO despre impact Directorul general al KAPO, Margo Palloson, a afirmat că presiunea de recrutare a rămas ridicată pe tot parcursul anului, însă majoritatea celor identificați nu erau funcționari și nu aveau acces la informații sensibile. Potrivit lui, cazurile au fost oprite înainte să producă „daune grave”, iar activitățile ar fi fost întrerupte într-un stadiu relativ timpuriu. Riscuri la frontieră și ținte simbolice Raportul anual mai arată că Rusia și-ar fi mutat o parte din operațiunile de influențare către rețelele sociale după măsurile luate de Estonia împotriva canalelor de propagandă asociate Kremlinului, precum Baltnews și Sputnik. Tuul a spus pentru ERR că platformele sociale sunt folosite pentru a găsi persoane dispuse să execute sarcini simple, inclusiv acte de vandalism, menționând ca exemplu posibile ținte monumentele comemorative de la Sinimäed (Dealurile Albastre), în nord-estul Estoniei. Documentul avertizează și asupra riscurilor asociate călătoriilor în Rusia, unde tentativele de recrutare ar putea începe chiar la punctele de trecere a frontierei. În plus, KAPO indică folosirea rețelelor sociale pentru promovarea unor narațiuni false, inclusiv amenințări cu bombe la adresa școlilor și afirmații privind un atac asupra orașului Narva, aflat lângă granița cu Rusia. [...]
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media . Zoran Stevanović , liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles. Ce propune și ce semnale politice transmite Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății , conform articolului. Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest. Limitări: cât de realist este un referendum Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării. În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar. Context regional și presiuni asupra NATO Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”. [...]
