Știri
Știri din categoria Externe
FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de 20–50 mld. dolari, pe termen scurt, din cauza consecințelor războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24. Declarațiile îi aparțin directoarei generale a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, și au fost făcute înaintea reuniunilor de săptămâna viitoare ale FMI și Băncii Mondiale.
Georgieva a spus că războiul a determinat instituția să își reducă previziunile de creștere globală, transmite Reuters, preluată de Agerpres, conform articolului. În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027.
„Chiar şi în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară şi curată la status quo anterior”, a spus Georgieva.
În discurs, șefa FMI a invocat drept exemplu complexul Ras Laffan din Qatar, despre care a afirmat că produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf și că este închis din 2 martie, cu o revenire la capacitate maximă estimată la trei-cinci ani. Totodată, ea a indicat incertitudini legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și de redresarea traficului aerian regional, pe fondul efectelor asupra energiei și transportului.
FMI urmează să publice săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu cu prețuri ridicate ale petrolului și gazelor pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în varianta favorabilă, instituția anticipează un ritm de creștere afectat de daune asupra infrastructurii, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii.
Pe partea de politici economice, Georgieva a spus că șocul energetic a alimentat deja așteptările inflaționiste pe termen scurt, deși cele pe termen lung au rămas stabile. În acest context, ea a îndemnat băncile centrale să reacționeze cu majorări ale ratelor dobânzilor dacă așteptările inflaționiste riscă să scape de sub control și a cerut guvernelor să evite măsuri care ar putea agrava situația, inclusiv prin extinderea subvențiilor energetice, insistând ca eventualele măsuri de sprijin să rămână temporare.
Recomandate
Benjamin Netanyahu spune că a ordonat „negocieri directe” cu Libanul în vederea dezarmării Hezbollah și a stabilirii unor relații de pace, potrivit news.ro , care citează AFP și Reuters. Anunțul a fost făcut joi, 9 aprilie 2026, iar Netanyahu a indicat că decizia vine după „cererile repetate” ale Libanului de a deschide discuții directe cu Israelul. Potrivit biroului premierului israelian, instrucțiunile au fost date miercuri, cu solicitarea ca negocierile să înceapă „cât mai rapid”. Ce urmărește Israelul și cum justifică Netanyahu demersul Netanyahu afirmă că agenda discuțiilor vizează două obiective: dezarmarea mișcării islamiste Hezbollah și stabilirea unor relații de pace între Israel și Liban. Declarațiile sunt atribuite de AFP biroului premierului israelian. „Negocierile vor privi dezarmarea Hezbollahului şi stabilirea unor relaţii de pace între Israel şi Liban”, a anunţat el. Mesajul lui Netanyahu plasează inițiativa în registrul securității și al unei posibile normalizări, însă nu oferă detalii despre un calendar, condiții sau pași intermediari pentru atingerea acestor ținte. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și cine ar participa Negocierile ar putea începe săptămâna viitoare, iar prima reuniune ar urma să aibă loc la Departamentul de Stat al SUA, la Washington, potrivit unui jurnalist al site-ului Axios, citat de Reuters . Informația a fost publicată pe X de corespondentul Axios Barak Ravid. Conform aceleiași relatări, partea americană ar urma să fie condusă de ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa. Israelul ar urma să fie reprezentat de ambasadorul său la Washington, Yechiel Leiter, iar delegația libaneză de ambasadoarea Libanului la Washington, Nada Hamadeh-Moawad. Poziția Libanului: condiție de încetare a focului înainte de negocieri În paralel, Beirutul cere o încetare a focului în Războiul din Liban înaintea negocierilor cu Israelul, a declarat pentru AFP un oficial libanez de rang înalt. Elementele-cheie avansate până acum, potrivit informațiilor citate de agențiile internaționale, sunt: inițierea „negocierilor directe” Israel–Liban, la cererea repetată a Beirutului, conform declarației lui Netanyahu; temele anunțate de Israel: dezarmarea Hezbollah și relații de pace; posibil debut „săptămâna viitoare” la Washington, cu participarea ambasadorilor Israelului și Libanului în SUA și a ambasadorului SUA în Liban. [...]
Mark Rutte le-a spus unor aliați NATO că Donald Trump cere angajamente rapide pentru contribuții la securizarea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis în contextul în care președintele SUA vrea răspunsuri „în următoarele zile”, au declarat pentru Reuters trei diplomați europeni. Rutte s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu Trump, pe fondul tensiunilor din interiorul Alianței legate de războiul împotriva Iranului. NATO a confirmat că secretarul general discută cu aliații despre întrevederea din SUA și despre așteptările Washingtonului privind libertatea de navigație în zonă. „Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Unul dintre diplomații citați a spus că există „frustrare” la Washington, invocând lipsa consultărilor cu aliații înainte și după declanșarea războiului. În același timp, același diplomat a susținut că, deși „NATO în sine nu joacă un rol” în conflict, aliații ar vrea să contribuie la soluții pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin sprijinirea unui cadru de negocieri cu Iranul. Potrivit relatării, țările europene au refuzat anterior solicitarea lui Trump de a trimite nave de război într-o operațiune împotriva Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, iar președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. Trump a continuat criticile și după armistițiul acceptat de SUA și Iran în noaptea de marți spre miercuri, pentru o perioadă de două săptămâni, în care părțile ar urma să caute o soluție negociată; el a scris pe Truth Social că „NATO nu a fost acolo” când SUA au avut nevoie, iar Rutte a declarat la CNN că Trump este „în mod clar dezamăgit” de mulți aliați. În plan operațional, Iranul a permis de la începutul războiului doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat redeschiderea în urma armistițiului. Teheranul a amenințat însă miercuri că s-ar putea retrage din înțelegere și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban; în aceeași zi au traversat strâmtoarea cinci nave, față de 11 cu o zi înainte, iar Emiratele Arabe Unite au indicat că aproximativ 230 de petroliere încărcate cu petrol așteaptă în Golful Persic să plece imediat ce ruta va fi redeschisă. [...]
Giorgia Meloni spune că relația SUA–Europa este „deosebit de dificilă” , potrivit Digi24 , într-un discurs susținut joi în fața deputaților italieni. Premierul Italiei a afirmat că își propune să „lucreze pentru a menține unite cele două maluri ale Atlanticului”, dar, în același timp, a cerut Europei să își consolideze independența, în contextul tensiunilor din relația transatlantică. „Este de necontestat că traversăm o perioadă deosebit de dificilă în relaţiile dintre Europa şi Statele Unite.” Meloni, descrisă de Digi24 ca fiind cunoscută pentru apropierea de președintele american Donald Trump, a pus deteriorarea relației și pe seama unei tendințe mai vechi la Washington, nu doar a momentului actual. În evaluarea sa, „actuala administraţie americană” ar fi accelerat o direcție începută de administrațiile precedente: un interes mai redus pentru Europa și o repoziționare strategică spre competiția globală cu China, cu Indo-Pacificul drept prioritate geostrategică. În esență, mesajele transmise de șefa guvernului italian au vizat, simultan, două obiective: menținerea coeziunii dintre Europa și Statele Unite, în pofida dificultăților; întărirea autonomiei Europei, pe fondul reorientării strategice a SUA către Indo-Pacific și competiția cu China. [...]
Germania reia negocierile cu Iranul , după armistițiul temporar încheiat de Teheran cu Statele Unite, potrivit News.ro , care citează AFP. Cancelarul german Friedrich Merz a făcut anunțul la Berlin, în contextul în care emisari ai SUA și ai Iranului ar urma să se întâlnească vineri în Pakistan, la negocieri. „După o lungă tăcere, din motive grave în opinia noastră, Guvernul german reia de-acum negocierile cu Teheranul”, a anunţat într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz. Merz a precizat că reluarea contactelor are loc „în consultare cu Statele Unite şi partenerii noştri europeni”. Mesajul indică o coordonare a Berlinului cu aliații occidentali, într-un moment în care discuțiile americano-iraniene sunt prezentate ca parte a unui „proces de pace” mai larg, legat de oprirea războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, cancelarul german a avertizat că acest demers poate fi afectat de ofensiva israeliană în Liban. Merz a cerut Israelului să renunțe la războiul din Liban și a spus că Germania urmărește cu îngrijorare evoluțiile din sudul țării. „Duritatea cu care Israelul îşi desfăşoară războiul acolo ar putea să facă să eşueze întreg procesul de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat presei Friedrich Merz. Merz a mai spus că a cerut miercuri, „la fel ca alți lideri”, guvernului israelian „să-și pună capăt intensificării atacurilor”. În plan diplomatic, poziționarea Berlinului sugerează că evoluțiile de pe frontul libanez sunt văzute drept un factor de risc direct pentru negocierile SUA-Iran și pentru încercările de detensionare regională. [...]
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, într-un gest cu încărcătură politică înaintea alegerilor legislative din Ungaria, care au loc duminică, relatează Agerpres . Președintele ucrainean speră ca scrutinul să ducă la înlăturarea de la putere a premierului Viktor Orban, cu care Kievul are relații tensionate. „Aici, în Transcarpatia, a avut loc o întâlnire cu comunitatea noastră ucraineano-ungară. Este important ca toate comunitățile din Ucraina să primească atenție și respect”, a scris Zelenski pe Telegram, potrivit AFP. Zelenski a mulțumit minorității maghiare pentru „ajutorul său în apărarea” Ucrainei în războiul cu Rusia și a salutat sprijinul acordat persoanelor strămutate și companiilor relocate din cauza conflictului. Pe fond, tensiunile dintre Budapesta și Kiev au mai multe cauze, potrivit materialului: refuzul lui Orban de a susține Ucraina în război și în procesul de aderare la Uniunea Europeană; aprovizionarea Ungariei cu petrol rusesc; disputele privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia. Budapesta susține că etnici maghiari mobilizați în Ucraina au murit pe front și afirmă că Rusia a predat direct Ungariei militari ucraineni proveniți din minoritatea maghiară, luați prizonieri. În paralel, în urmă cu o lună, Zelenski a declarat că ar putea trimite armata ucraineană „după Orban” dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul ungar, pe fondul unei dispute legate de secțiunea ucraineană a conductei petroliere Drujba. A doua zi după acea declarație, autoritățile ungare au oprit două vehicule blindate de transport de valori și au găsit numerar de 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro, plus 9 kilograme de aur. Șapte ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți și eliberați ulterior, însă valorile confiscate nu au fost predate Ucrainei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat că acestea ar putea avea legătură cu „mafia de război ucraineană” sau ar fi fost destinate „cuiva în Ungaria”, cu trimitere la contextul electoral. În Ungaria, Viktor Orban, aflat de 16 ani la putere, se confruntă la alegerile legislative din 12 aprilie cu Peter Magyar, fost aliat devenit opozant. Magyar a fondat partidul Tisza, care se descrie drept pro-european de centru-dreapta și care, potrivit Agerpres, este susținut de Bruxelles; formațiunea s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu aproape 30% din voturi. Sondaje publicate în ultimele zile indică o scădere puternică pentru Fidesz și o posibilă preluare a puterii de către Tisza, cu o majoritate confortabilă. [...]
Benjamin Netanyahu a spus că Israelul va ataca Hezbollah „oriunde va fi necesar” , potrivit G4Media , care citează AFP preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută joi, pe fondul continuării campaniei israeliene de bombardamente în Liban. În mesajul publicat pe platforma X, premierul israelian a afirmat că operațiunile vizează mișcarea islamistă proiraniană Hezbollah și a legat acțiunile militare de obiectivul restabilirii securității în nordul Israelului. „Mesajul nostru este clar: oricine atacă civilii israelieni va fi atacat. Vom continua să atacăm Hezbollah oriunde va fi necesar până când vom restabili complet securitatea pentru locuitorii din nordul Israelului.” Conform autorităților libaneze, campania de bombardamente s-a soldat miercuri cu peste 200 de morți. În același context, armata israeliană a anunțat joi dimineață că l-a „ucis pe Ali Yusuf Harshi, secretarul personal și nepotul liderului Hezbollah”. Într-un al doilea comunicat, armata israeliană a transmis că a atacat peste noapte „două puncte de trecere cheie” folosite de membri și comandanți Hezbollah „pentru a transfera mii de arme, rachete și lansatoare”. G4Media mai notează că, după intrarea în vigoare a armistițiului dintre Statele Unite și Iran, marți noapte, Israelul a insistat că Libanul nu este inclus în acord și, de atunci, și-a intensificat atacurile împotriva Hezbollah. [...]
