Știri
Tag: radu miruta

Radu Miruță acuză PSD că a copiat proiecte legislative USR , susținând că inițiativele din domeniul energiei sunt preluate abia după ce au fost ignorate ani la rând, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării consideră că situația confirmă valoarea propunerilor USR, dar critică momentul tardiv al adoptării lor. Declarațiile vin în contextul unui proiect privind energia pe cărbune, inițiat în 2022 de USR, care prevedea închiderea etapizată a capacităților doar după punerea în funcțiune a unor alternative. Potrivit lui Miruță, proiectul a fost respins și blocat de majoritatea PSD-PNL la acel moment, fiind „tergiversat” și lăsat fără susținere în Parlament. Ministrul susține că schimbarea de poziție a PSD a apărut abia recent, pe fondul protestelor din județul Gorj, când partidul ar fi introdus în Parlament o inițiativă similară, „identică” cu cea propusă anterior de USR. În ciuda criticilor, Miruță afirmă că USR va vota și varianta PSD, argumentând că principiul rămâne corect, indiferent de autor. În același timp, oficialul a semnalat o contradicție la nivel guvernamental. El a indicat că, în paralel cu acest demers legislativ, Ministerul Energiei ar fi adoptat Ordonanța de Urgență 20/2026, care ar permite închiderea unor capacități pe cărbune fără a asigura alternative, ceea ce contravine ideii promovate în proiectele discutate. Principalele acuzații formulate de Radu Miruță: PSD ar fi preluat inițiative legislative USR fără a le recunoaște proiectele au fost respinse anterior, deși vizau soluții „de bun-simț” schimbarea de poziție ar fi fost determinată de presiunea publică deciziile guvernamentale recente contrazic direcția propusă în Parlament În final, Miruță a caracterizat situația drept „teatru politic”, sugerând că există o diferență între discursul public și deciziile efective în domeniul energetic. [...]

România și Slovacia pornesc demersuri pentru producția comună de armament , după o întâlnire la București între miniștrii apărării, potrivit AGERPRES. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a spus că discuțiile cu omologul slovac Robert Kalinak s-au purtat în contextul vizitei oficiale în România a premierului slovac Robert Fico. Miruță afirmă că cele două părți au convenit să treacă „de la discuții la acțiune”, prin formarea a două echipe care să înceapă imediat evaluări reciproce ale capacităților industriale. România ar urma să trimită o echipă în Slovacia pentru a vedea ce poate fi produs acolo, iar partea slovacă ar urma să vină în România pentru a identifica locurile unde se poate produce în comun. „Am decis un lucru foarte clar: trecem de la discuții la acțiune. Două echipe se apucă de lucru imediat.” Conform ministrului român, discuțiile au vizat accelerarea cooperării în domenii considerate esențiale „la nivel aliat și european”, inclusiv dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini și mijloace militare), reducerea dependențelor strategice și întărirea securității euroatlantice. Un punct separat a fost legat de finanțarea industriei europene de apărare. Miruță susține că Slovacia sprijină propunerea României ca un nou mecanism european de finanțare (menționat ca „un posibil SAFE 2”) să țină cont cu prioritate de platformele industriale deja existente, în locul construirii de capacități complet noi. În mesajul său, ministrul a indicat și argumentul economic-industrial: România ar avea infrastructură, platforme industriale și capabilități logistice care ar putea reprezenta „până la 35% din activele necesare unei fabrici noi”, ceea ce ar însemna timp câștigat, costuri mai mici și producție accelerată, pe fondul creșterii cererii de echipamente de apărare, inclusiv din partea Ucrainei. Principalele elemente anunțate de Miruță după întâlnire sunt: trimiterea unei echipe românești în Slovacia pentru evaluarea capacităților de producție; vizita unei echipe slovace în România pentru identificarea locurilor unde se poate produce în comun; susținerea Slovaciei pentru abordarea României privind finanțarea europeană orientată spre platforme industriale existente; propunerea unei „cartografieri” la nivel european a capacităților și a unei coordonări „de sus în jos” între statele membre și în relația cu Ucraina. [...]