Știri
Știri din categoria Apărare
Vicepremierul și ministrul Apărării Radu Miruță spune că România nu va trimite soldați în strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews.ro, după declarațiile făcute la B1 TV în seara de 23 martie 2026. Miruță a precizat că, deși există discuții despre contribuția României la stabilitatea unei zone esențiale pentru transporturile de țiței din Orientul Mijlociu, nu se pune problema implicării militare directe în conflict.
Ministrul a spus că România are „opțiuni limitate” raportat la propriile capacități, indicând domenii în care ar putea contribui, dacă va exista o solicitare și dacă se va ajunge la o decizie în urma consultărilor internaționale. El a enumerat experiența pe deminare, ofițeri de stat major care pot furniza analize, scafandri militari și acces la informații de tip intelligence (informații obținute și analizate de structuri specializate), care ar putea ajuta la conturarea unei imagini operaționale mai bune.
„Nu suntem în situaţia de a trimite soldaţi în strâmtoarea Ormuz. Suntem în situaţia în care preşedintele României a spus că România este dispusă să stea la masă cu ţările care consideră că există preocupare pentru ceea ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz.”
În același context, Miruță a respins ideea existenței unei amenințări militare directe din partea Iranului la adresa României, afirmând că Guvernul nu are date în acest sens. Declarațiile vin după ce ambasadorul Iranului la Sofia a spus că „România ar trebui să fie atentă să nu devină parte” a războiului din Orientul Mijlociu; Miruță a susținut că mesajele oficiale de la Teheran au vizat „consecințe juridice și politice”, nu militare, și a subliniat că scenariul invocat în spațiul public se referea la folosirea bazelor unei țări pentru atacarea Iranului, situație pe care a spus că nu o regăsește în cazul României.
Recomandate
Revenirea Arcticii în centrul planificării NATO riscă să fragmenteze resursele militare disponibile , iar România trebuie să-și calibreze așteptările privind sprijinul aliat în funcție de această nouă „geometrie” strategică, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului (r) Dorin Toma, fost comandant de divizie NATO. Generalul argumentează că Groenlanda nu a devenit brusc importantă: și în Războiul Rece insula conta pentru avertizarea timpurie și pentru controlul Atlanticului de Nord, inclusiv în raport cu Rusia. Diferența de azi, în opinia sa, ține de creșterea valorii strategice a întregii regiuni arctice, pe fondul accesibilității mai mari a Oceanului Arctic și al suprapunerii tot mai strânse dintre securitate și economie. De ce contează Groenlanda în arhitectura NATO În analiză este menționat un nou acord de securitate semnat de SUA, Danemarca și Groenlanda, care extinde posibilitățile de prezență militară americană și leagă mai clar apărarea insulei de arhitectura NATO din Atlanticul de Nord și zona arctică. În această logică, generalul Dorin Toma susține că apărarea Alianței nu mai poate fi privită doar prin prisma flancului estic, ci ca un sistem integrat „de la Polul Nord până la Marea Neagră”. Pe acest fundal, Rusia rămâne, în evaluarea sa, principalul actor militar arctic, cu Flota Nordului și componenta nucleară, iar în ultimii ani și-ar fi refăcut și extins infrastructura militară din zonă. În paralel, China își caută acces la rute maritime, resurse și infrastructură în Arctica, iar cooperarea ruso-chineză ar avea și implicații militare pentru postura NATO de descurajare și apărare. Analiza notează și schimbarea de echilibru adusă de aderarea Finlandei și Suediei: șapte dintre cele opt state arctice sunt acum membre NATO, singura excepție fiind Rusia. Tot în acest context este amintită lansarea operației NATO „Arctic Sentry”, pe fondul intensificării activității militare ruse și al interesului în creștere al Chinei pentru regiune. Implicația directă pentru România: competiția pentru capabilități „rare” Miza pentru București, potrivit generalului, nu este o legătură geografică directă, ci una de alocare a resurselor. Dacă NATO trebuie să acopere simultan Arctica, Atlanticul de Nord, Marea Baltică și Marea Neagră, apare riscul „dispersării resurselor” între mai multe spații strategice, din perspectiva unui planificator militar. În acest cadru, România și Groenlanda sunt descrise ca „două extremități ale aceluiași spațiu strategic”, iar întrebarea practică devine cum vor distribui SUA și aliații europeni capabilități militare critice și limitate între aceste direcții. Generalul enumeră explicit astfel de capabilități: ISR (culegere de informații, supraveghere și recunoaștere); AWACS (avioane de avertizare timpurie și control aerian); apărare antirachetă; transport strategic; sateliți. Concluzia sa este că România a privit în ultimii ani securitatea europeană mai ales dinspre Marea Neagră și s-a așteptat ca NATO să o privească similar, însă „centrul de greutate” al securității transatlantice se poate modifica. În consecință, așteptările privind sprijinul SUA și al aliaților ar trebui ajustate, iar evaluarea capabilităților pe care România trebuie să și le asigure singură devine, în această perspectivă, esențială. [...]
Franța își validează operațional descurajarea nucleară pe mare printr-un test M51.3 de pe submarin , într-un demers care confirmă capacitatea flotei de a relua utilizarea rachetei după o perioadă de mentenanță, potrivit Agerpres . Președintele Emmanuel Macron a asistat marți dimineață la „primul tir” de testare al unei rachete intercontinentale lansate de pe un submarin nuclear purtător de rachete balistice, în largul departamentului Finistère. Macron a urmărit lansarea de la bordul unei fregate a Marinei naționale, conform președinției franceze. Ministerul Apărării a precizat că racheta – a treia versiune a rachetei balistice strategice mare-sol M51, intrată în serviciu acum un an – a fost lansată „fără încărcătură nucleară” și a căzut în Atlanticul de Nord, „la multe sute de kilometri de orice coastă”. Ce validează testul și de ce contează operațional Lansarea a fost făcută de pe submarinul „SNLE Le Vigilant”, în cadrul operațiunii SMERTRIOS, pentru „a valida capacitatea submarinului de a utiliza M51” după „indisponibilitatea sa periodică pentru întreținere și reparații”, potrivit Ministerului Apărării. Instituția mai spune că racheta a fost urmărită pe tot parcursul fazei de zbor și că testul s-a desfășurat „în strict respect față de angajamentele internaționale ale Franței”. Context: tensiuni în Europa și mesajul politic al Parisului Deplasarea prezidențială nu a fost anunțată în prealabil și s-a desfășurat fără presă, deși tirul de testare fusese anunțat. Testul are loc pe fondul unui climat mai tensionat în Europa, Macron avertizând anterior asupra unei schimbări a „agresivității ruse și a amenințărilor” la adresa țărilor europene, după o serie de atacuri „hibride” atribuite Moscovei. În acest context, președintele francez a propus în acest an ca europenii să se alăture descurajării nucleare „avansate”, derivată din doctrina prezentată în primăvară, care păstrează decizia de folosire a armei atomice exclusiv la nivelul șefului statului francez. [...]
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios . Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA. Ce s-a întâmplat lângă baza RAF Fairford Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp. Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist. De ce contează retragerea bombardierelor SUA La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”. În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse. Indicii privind o posibilă implicare iraniană și reacția Teheranului Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană. Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect. Cine sunt suspecții și ce au găsit anchetatorii Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune. Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele. De ce ar fi RAF Fairford o țintă Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive. În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
Plecarea portavionului USS Theodore Roosevelt spre Orientul Mijlociu ridică miza operațională a SUA într-o zonă-cheie pentru fluxurile globale de energie , într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne un punct de blocaj al conflictului cu Iranul, potrivit Economica . USS Theodore Roosevelt ar urma să se alăture în regiune, cel târziu la finalul lunii noiembrie, portavioanelor USS George HW Bush și USS George Washington, conform informațiilor relatate de Wall Street Journal și portalul Axios, citate de Economica. Nava a plecat duminică din portul său de bază din San Diego. În paralel, luni au fost desfășurate și nave din Grupul Amfibiu de Intervenție USS Makin Island, potrivit Wall Street Journal. Împreună, aceste nave pot transporta peste 9.000 de militari, ceea ce indică o consolidare a capacității de proiecție a forței în regiune. Ce nu este încă decis: înlocuire sau suplimentare Axios, citând un oficial american sub protecția anonimatului, notează că nu este stabilit dacă USS Roosevelt va înlocui unul dintre portavioanele deja prezente în Orientul Mijlociu sau dacă desfășurarea va fi una suplimentară. Diferența este relevantă operațional: o suplimentare ar însemna o creștere netă a prezenței navale, nu doar o rotație. Dacă toate cele trei portavioane vor rămâne în zonă, prezența SUA ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după luna aprilie, potrivit Wall Street Journal. Contextul: conflictul cu Iranul și riscul pe ruta Ormuz Mișcarea are loc pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump , care a spus într-un interviu pentru revista Time că este „posibilă” intensificarea loviturilor militare împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Economica mai arată că SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului la finalul lunii februarie, cu lovituri aeriene de amploare pe întreg teritoriul țării, iar conflictul rămâne nerezolvat, negocierile fiind blocate de luni de zile. Un punct critic de dispută este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. [...]
Un atac cu un proiectil neidentificat asupra Aeroportului Internațional Regele Khalid din Riad a declanșat un incendiu , într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru traficul aerian și infrastructura critică din capitala Arabiei Saudite, potrivit Economica . Generalul Turki Al-Malki, purtătorul de cuvânt al coaliției, a spus într-un comunicat de presă că ținta a fost „terminalul de pasageri numărul 4”, iar atacul a provocat un incendiu. Într-o a doua comunicare, publicată pe rețeaua socială X, Al-Malki a afirmat că apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus o rachetă de croazieră” în vecinătatea Aeroportului Internațional Regele Khalid. Articolul nu oferă detalii despre autorii atacului, amploarea pagubelor, eventuale victime sau impactul imediat asupra zborurilor, astfel că dimensiunea efectelor operaționale rămâne neclară pe baza informațiilor disponibile. [...]
