Știri
Știri din categoria Apărare
România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24, anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României.
Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani, care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite.
Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care:
Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre.
Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie.
Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea.
Liderul AUR, George Simion, a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea.
În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă, fiind doar o chestiune de ore sau zile.
Recomandate
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Statele Unite vor disloca în România aproximativ 400–500 de militari și mai multe echipamente de supraveghere și realimentare în aer , care vor fi amplasate temporar în două baze aeriene, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Detaliile au fost oferite de surse oficiale citate de HotNews , după aprobarea solicitării americane în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Dislocarea va avea caracter temporar, pentru aproximativ 90 de zile , iar o eventuală prelungire ar necesita o nouă decizie a CSAT. Echipamentele vor fi aduse împreună cu personalul militar care le va opera. Două baze aeriene implicate Deși inițial s-a discutat doar despre baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, solicitarea Statelor Unite vizează în realitate două baze aeriene din România : Mihail Kogălniceanu – principala bază pentru prezența militară americană și operațiuni aeriene; Câmpia Turzii – unde vor fi amplasate sisteme de observație, drone și o parte dintre aeronavele de realimentare. Potrivit surselor citate, distribuirea echipamentelor între cele două baze ține de considerente logistice , inclusiv capacitatea pistelor și numărul de aeronave care pot opera simultan. Ce echipamente vor fi aduse Printre resursele militare care urmează să fie trimise în România se numără: avioane de realimentare în aer , care vor ajunge primele; echipamente de monitorizare și culegere de informații ; drone de supraveghere , similare celor deja operate de SUA la Câmpia Turzii; sisteme de comunicații satelitare . Președintele Nicușor Dan a declarat că aceste echipamente sunt „non-cinetice” , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis , și au rol defensiv. Potrivit acestuia, sistemele vor funcționa în corelare cu infrastructura de securitate existentă, inclusiv cu sistemul antirachetă de la Deveselu . Prezența militară americană în România În prezent, în România sunt staționați aproximativ 1.100–1.200 de militari americani , majoritatea la baza Mihail Kogălniceanu . La Câmpia Turzii se află deja un detașament american de aproximativ 100–150 de militari , care operează drone MQ-9 Reaper. Autoritățile române spun că dislocarea suplimentară de forțe nu schimbă nivelul actual al amenințărilor, dar face parte din măsurile de securitate adoptate în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice , după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune. Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru , din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție. Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion , a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România. În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO. Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan , echipamentele sunt noncinetice , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu. Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței. [...]
Cinci avioane militare americane de realimentare au fost avariate într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, într-un nou episod al conflictului care se extinde în regiunea Golfului. Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , citând oficiali americani, și confirmă intensificarea atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare a SUA din Orientul Mijlociu. Atacul a vizat Prince Sultan Air Base , situată în apropierea orașului Al Kharj, la aproximativ 60 de kilometri sud de Riyadh. Deși cele cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au suferit avarii, acestea nu au fost distruse, iar lucrările de reparație sunt deja în curs. Potrivit oficialilor citați, nu au existat victime în urma loviturilor . Rolul bazei aeriene în conflict Baza Prince Sultan este un punct strategic pentru operațiunile aeriene ale Statelor Unite în regiune. De aici sunt coordonate misiuni de realimentare în aer pentru avioanele de luptă implicate în bombardamente asupra Iranului, operațiuni care au început după declanșarea conflictului la 28 februarie 2026 . La apogeul desfășurării forțelor, baza găzduia: 16 avioane KC-135 Stratotanker 6 avioane KC-46A Pegasus Aceste aeronave sunt esențiale pentru extinderea razei de acțiune a avioanelor de luptă care participă la atacuri asupra țintelor din interiorul Iranului. Atacuri repetate asupra bazei Conform Long War Journal , apărarea aeriană saudită a interceptat în repetate rânduri rachete balistice și drone lansate spre bază. Totuși, unele proiectile au reușit să treacă de sistemele defensive, provocând pagube infrastructurii și echipamentelor militare. Atacul asupra avioanelor de realimentare vine într-un moment dificil pentru armata americană din regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte incidente: trei avioane F-15E Strike Eagle pierdute în urma unui incident de foc prietenesc cu un avion kuweitian un avion KC-135 prăbușit în vestul Irakului , accident soldat cu moartea celor șase membri ai echipajului relocarea unei părți din flota de avioane de realimentare din Arabia Saudită către baze din Europa Conflictul se extinde în regiunea Golfului Loviturile asupra bazei Prince Sultan fac parte dintr-o campanie mai amplă de represalii iraniene care a vizat baze americane, infrastructură energetică și obiective civile din mai multe state arabe, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iordania și Irak. De la începutul războiului, Iranul a lansat mii de rachete și drone , atacurile perturbând transportul aerian și contribuind la blocarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global. Oficialii americani susțin că forțele SUA și Israel au lovit deja peste 15.000 de ținte iraniene , iar operațiunile militare continuă pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână. [...]
Aleksandar Vucic a confirmat că Serbia deține rachete supersonice chinezești , după ce fotografii cu aceste arme montate pe avioane MiG-29 ale armatei sârbe au apărut online și au atras atenția experților militari, relatează Digi24 . Imaginile, distribuite la începutul săptămânii pe rețelele sociale și pe site-uri specializate în domeniul apărării, arată ceea ce par a fi rachete de croazieră CM-400AKG , fabricate în China, montate pe avioane de vânătoare MiG-29 de origine rusă aflate în dotarea forțelor aeriene sârbe. Întrebat despre aceste informații, președintele Serbiei a confirmat existența armamentului, dar a refuzat să ofere detalii despre numărul sau caracteristicile sistemelor. „Avem lucruri pe care nu le arătăm. Avem un număr important și vom avea și mai multe”, a declarat Aleksandar Vucic la televiziunea națională, precizând doar că aceste arme sunt „extrem de costisitoare” și „extrem de eficiente”. Specialiștii din domeniu susțin că racheta CM-400AKG este versiunea destinată exportului a modelului chinezesc YJ-12 și poate atinge viteze foarte mari, apropiate de domeniul hipersonic. Achiziția se înscrie în strategia Belgradului de modernizare a armatei și menținere a neutralității militare . Serbia este una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu face parte din NATO și a investit în ultimii ani în echipamente militare din mai multe surse. Printre cele mai importante achiziții recente se numără și comanda pentru 12 avioane de vânătoare Rafale din Franța , contract estimat la aproximativ 2,7 miliarde de euro. Apariția imaginilor cu noile rachete a stârnit reacții în regiune. Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, a anunțat că va informa NATO despre introducerea acestui tip de armament în arsenalul Serbiei, considerat un element nou în echilibrul militar regional. Aleksandar Vucic a insistat însă că toate investițiile militare ale Serbiei au scop defensiv și că Belgradul dorește să mențină relații bune cu Alianța Nord-Atlantică, în ciuda statutului său de stat nemembru. [...]
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat” , în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament. Noi lovituri și presiune militară În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că: volumul rachetelor iraniene ar fi scăzut cu aproximativ 90% ; forțele aeriene și navale ale Iranului ar fi în mare parte neutralizate; infrastructura militară și companiile implicate în producția de armament sunt vizate de bombardamente. Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic. Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale. Evoluții regionale Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii: Israelul a lansat noi atacuri în Iran și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban; armata israeliană a aruncat pliante peste Beirut, cerând populației să se opună Hezbollah; Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat mai multe rachete și drone lansate din Iran; un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în Irak, iar toate cele șase persoane aflate la bord au murit. Presiune politică și economică În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie. [...]
